BusinessMagazin

Tag: Siria

  • Guvernul sirian a căştigat peste 450 de milioane de euro din eliberarea de paşapoarte în 2015

    În anul 2015, autorităţile siriene au înregistrat în medie un număr de 5.000 de cereri pe zi pentru eliberarea de paşapoarte, faţă de 1.000 în anul 2014, a transmis al-Watan, citând informaţiile transmise de Ministerul pentru Migrare de la Damasc. În total, 829.000 de paşapoarte au fost eliberate de autorităţile siriene în 2015, respectiv 3.000 de zi, în Siria şi în străinătate.

    Această creştere se explică, pe de o parte, prin plecarea milioanelor de sirieni care fug de luptele din ţara lor, dar şi de punerea în practică, începând din aprilie, a procedurilor mai simple de obţinerea a paşaportului pentru sirienii stabiliţi în străinătate. Aceste documente nu mai trebuie să fie controlate de serviciile de securitate de acum înainte.

    Acordarea unui paşaport sirian costă 400 de dolari (363 euro) pentru solicitanţii din străinătate şi doar 17 dolari (15 euro) în Siria, urmându-se procedura normală.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.

  • Fostul rapper german Denis Cuspert, un propagandist al Statului Islamic, ucis într-un atac aerian american în Siria

    “Credem că a fost ucis într-un atac aerian luna aceasta”, a declarat, citat de AFP, un oficial american din cadrul Apărării. Rapperul, unul dintre cei mai cunoscuţi jihadişti din Germania, ar fi fost ucis într-un atac care “nu-l viza în mod expres”, a precizat oficialul. “Nu era considerat o ţintă de mare valoare” pe care Statele Unite să o caute să o elimine, a adăugat el, fără să ofere alte detalii.

    Denis Mamadou Cuspert, cunoscut ca rapper sub numele Deso Dogg, a fost deja dat mort în aprilie 2014, într-un atac sinucigaş comis de către Frontul al-Nusra – aripa siriană a Al–Qaida – împotriva grupării Statului Islamic.

    El s-a alăturat jihadului în Siria după ce s-a convertit la islam şi a aderat la Millatu Ibrahim, o grupare projihadistă din Germania înfiinţată de către Mohamed Mahmoud, un jihadist austriac, care a jucat, de asemenea, un rol important în cadrul propagandei pro-SI în Siria.

    Un mesaj postat pe o pagină de Facebook a unui rezident din Rakka pe 17 octombrie afirma că Denis Cuspert a fost ucis într-o camionetă, cu o zi înainte, într-un tir de rachete efectuat de două avioane, în apropiere de o staţie de alimentare cu benzină, la Hunaida, pe drumul care asigură legătura între Rakka şi al-Tabqa, potrivit Florian Flade, un expert german în domeniul terorismului care l-a urmărit pe Cuspert.

    Cuspert ar fi împlinit vârsta de 40 de ani două zile mai târziu.

    El a fost introdus pe lista cu oorganizaţii teroriste a Departamentului de Stat american în februarie. Potrivit diplomaţiei americane, acesta s-ar fi alăturat SI în 2012 şi ar fi apărut în numeroase înregistrări video de propagandă din partea grupării jihadiste, inclusiv într-una în care pare să ţină în mână un cap, în urma unei decapitări.

    “Se pare că era folosit ca recrutor SI, concentrându-se în special asupra vorbitorilor de germană”, potrivit aceleiaşi surse.

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA: Raidurile aeriene efectuate de Rusia au provocat moartea a 600 de persoane

    Raidurile aeriene efectuate de Rusia în Siria începând cu data de 30 septembrie au dus la moartea a aproximativ 600 de persoane în ţară, majoritatea fiind membri ai grupurilor de rebeli islamici, potrivit unui raport al OSDO publicat joi.

    Operaţiunile militare aeriene ale Rusiei au vizat 10 din cele 14 provincii siriene, astfel că raidurile aeriene nu au avut loc în Tartous (est), As Suwayda (sud), regiuni controlate de regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, Hassake (nord-est), aflată sub controlul forţelor kurde şi al armatei şi Quneitra, aflată la graniţa cu Israelul.

    Potrivit OSDO, în perioada 30 septembrie-29 octombrie, se înregistraseră 595 de morţi în Siria, dintre care 279 de rebeli islamici aliaţi grupării teroriste Al Nusra, afiliată Al-Qaida, 131 de militanţi ai organizaţiei teroriste Stat Islamic (SI) şi 185 de civili, printre care 46 de femei şi 48 de copii.

    “Majoritatea raidurilor au vizat rebelii moderaţi şi grupurile islamice printre care Frontul Al-Nusra şi regiunile aflate sub controlul SI”, precizează OSDO.

  • ANALIZĂ: Al doilea ciclu de negocieri joi şi vineri la Viena pe tema războiului din Siria

    “Am examinat invitaţia şi s-a decis ca ministrul de Externe să participe la negocieri”, anunţa miercuri Marzieh Afkham, un purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene.

    Prezenţa lui Mohammad Javad Zarif la negocierile internaţionale cu privire la războiul din Siria marchează o întorsătură diplomatică majoră, dorită de Moscova.

    Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită – cele două mari puteri rivale din regiune – au poziţii contrare, la scenă deschisă, cu privire la Siria. Teheranul susţine în mod direct financiar şi militar regimul de la Damasc, în timp ce Riyadhul susţine grupările rebele şi participă la atacurile coaliţiei internaţionale conduse de către Statele Unite împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

    Rusia insistă – de la începutul conflictului din Siria – asupra participării Iranului la o soluţionare politică. Însă Statele Unite s-au opus, până marţi, când şi-au anunţat, spre surprinderea generală, schimbarea poziţiei.

    Şefilor diplomaţiilor americană, rusă, saudită şi turcă li se alătură, tot vineri, în capitala austriacă, omologii lor din Liban şi Egipt. Miniştrii de Externe francez Laurent Fabius, britanic Philip Hammond şi german Frank-Walter Steinmeier, dar şi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, vor fi de asemenea prezenţi.

    Aceste “negocieri extinse” vor fi precedate, joi seara, de o reuniune cvadripartită între şefii diplomaţiilor din Rusia Serghei Lavrov, Statele Unite John Kerry, Arabia Saudită Adel al-Jubeir şi Turcia Feridun Sinirlioglu, potrivit unei surse diplomatice ruse.

    O primă întâlnire, în acelaşi format, a avut loc vinerea trecută, într-un palat vienez, iar în cursul ei s-a discutat despre perspectivele reglementării războiului civil sirian, care s-a soldat cu peste 250.000 de morţi din 2011, când a început, şi până în prezent.

    Calendar “precis” pentru debarcarea lui Bashad al-Assad de la putere

    “Nu cred că trebuie să ne aşteptăm la progrese majore de la aceste discuţii la Viena”, a declarat adjunctul secretarului american de Stat Tony Blinken.

    Provocarea pe care o reprezintă Siria “nu este nimic altceva decât o cursă în vederea ieşirii din Iad”, a declarat John Kerry. Aceste negocieri reprezintă “ocazia cea mai promiţătoare în vederea (căutării) unei deschideri politice”, a apreciat el.

    Berlinul consideră foarte improbabilă o “avansare”, “diferenţele între poziţii (fiind) prea mari”.

    “Favorabilă” prezenţei Iranului la Viena, Franţa a afirmat că şi-a consultat marţi seara aliaţii occidentali şi arabi pe tema “modalităţilor unei tranziţii politice care să garanteze plecarea (de la putere) a (preşedintelui sirian) Bashar al-Assad conform unui calendar precis”.

    Soarta preşedintelui sirian continuă să creeze disensiuni între Washington şi Moscova – o susţinătoare-cheie a Damascului.

    Directorul CIA John Brennan s-a declarat convins că ruşii ar căuta să obţină plecarea lui al-Assad.

    Însă, miercuri seara, un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că o soluţie politică nu poate să fie discutată în detaliu decât după ce “teroriştii vor fi primit lovituri decisive”.

    De asemenea, Franţa şi-a reafirmat voinţa de a prezenta Consiliului de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie cu scopul să pună capăt largării de butoaie de explozibili din avioane siriene – cu care care au fost omorâţi mii de civili – în zone aflate sub controlul rebelilor.

    Însă Rusia şi-a exprimat opoziţia faţă de acest proiect, dând asigurări că ar putea să “provoace riscuri la adresa eforturilor (diplomatice) în curs”.

    Pe teren, armata rusă a anunţat că a bombardat 118 ţinte “teroriste” într-o singură zi, o intensitate pe care nu a mai atins-o de când şi-a lansat intervenţia militară în Siria, pe 30 septembrie.

  • Merkel, în vizită în China pentru discuţii despre Siria şi promovarea comerţului

    Merkel a fost primită la Beijing de către premierul Li Keqiang. Ea urmează să fie primită de către preşedintele Xi Jinping joi.

    Conflictul din Siria, care a declanşat cea mai mare deplasare de populaţii către Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, se află pe agenda acestei vizite de două zile a cancelarului.

    În contextul în care Germania caută modalităţi de oprire a afluxului de migranţi, Merkel ar putea încerca să exercite presiuni asupra Beijingului să-şi folosească puternica relaţie economică cu Rusia în vederea unei îmbunătăţiri a situaţiei în Siria, devastată de război.

    Occidentul critică susţinerea pe care preşedintele rus Vladimir Putin o oferă omologului său sirian Bashar al-Assad.

    Din delegaţia de afaceri care o însoţeşte pe Merkel face parte şi Matthias Mueller de la Volkswagen, care urmează să vorbească despre scandalul ce afectează grupul.

    Merkel urmează să zboare vineri împreună cu Li la Hefei, în provincia Anhui (est), unde urmează să se întâlnească cu o familie, să viziteze şcoala din sat şi să participe la o reuniune a oamenilor de afaceri germani şi chinezi.

    Este pentru prima dată când premierul chinez invită un lider străin să-i viziteze provincia natală.

    Cancelarul german efectuează această vizită la o săptămână după ce Xi Jinping a vizitat Marea Britanie şi a anunţat că relaţiile chinezo-britanice urmează să atingă “noi înălţimi”.

    China şi Germania întreţin de mult timp relaţii diplomatice şi economice profunde. Camera Germană de Comerţ a anunţat că nivelul relaţiilor comerciale dintre cele două ţări au atins un record în 2014.

  • Financial Times: Primul militar rus mort în operaţiunile din Siria – FOTO

    Moartea adolescentului reprezintă un test al modului în care Moscova explică pierderile publicului, comentează FT. În conflictul din Ucraina, militari ruşi ucişi au fost îngropaţi în secret, iar asupra rudelor lor s-au exercitat presiuni să păstreze tăcerea, în contextul în care Guvernul continuă să-şi nege implicarea.

    Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi, citat de Interfax, că militarul “şi-a luat singur viaţa, în timpul odihnei, după serviciu”. Potrivit Interfax, ministerul a anunţat o anchetă asupra incidentului, însă informaţii preliminare, provenind din mesaje scurte pe telefonul adolescentului, indică existenţa unor neînţelegeri cu o prietenă. Ministerul nu a răspuns unei solicitări FT de a comenta cu privire la caz, precizează publicaţia.

    Moscova şi-a gestionat campania din Siria foarte diferit faţă de conflictul din Ucraina, printr-o acoperire la televiziunea de stat şi prezentând-o drept o luptă eroică împotriva răului.

    Însă lideri ruşi au avut grijă să sublinieze că această campanie va dura doar câteva luni şi au respins posibilitatea implicării militarilor ruşi în lupte terestre.

    Kostenko s-a înrolat ca militar prin contract, după serviciul militar. El a fost trimis în Siria cu Regimentul de sprijin aerian 906 de la Primorsko-Ahtarsk, la Marea Azov, situat în apropiere de satul său natal, potrivit investigaţiei Echipei de informaţii despre conflict, organizaţia care monitorizează cele două conflicte, apropiată bloggerului rus Ruslan Leviev.

    Potrivit Echipei, Kostenko nu ar fi pilot, ci ar face parte din personalul care deserveşte aeronave.

    Mai multe persoane, identificate drept prieteni sau rude au deplâns moartea tânărului în postări pe VKontakte şi alte reţele de socializare. “Nu-l voi uita pe fratele meu… Vadik Kostenko… pe care ni-l amintim… îl plângem”, scria duminică, într-o postare, Grigori Donskih, un director de firmă care şi-a efectuat serviciul militar împreună cu Kostenko.

    Într-o conversaţie pe VKontakte, o femeie care s-a prezentat drept o prietenă a lui Kostenko i-a spus lui Leviev că reprezentanţi ai armatei şi-au schimbat de două versiunea despre ceea ce s-a întâmplat, atunci când i-au informaţi pe părinţii tânărului despre maortea acestuia.

    Ea i-a mai spus bloggerului că au murit, de asemenea, alţi nouă militari.

    O persoană de la Greceanaia Balka şi un prieten care a servit împreună cu Kostenko au declarat pentru FT că oficiali de la Primorsko-Ahtarsk i-au informat pe părinţii lui Kostenko despre moartea fiului lor.

    “Au venit acasă în weekend”, a declarat persoana din Greceanaia Balka. Prietenul a declarat că nu a fost de acord cu decizia acestuia de a se înrola, în vară.

    Ambele persoane au refuzat să ofere detalii şi au cerut să nu le fie publicate numele. Potrivit legislaţiei ruseşti, este o infracţiune să vorbeşti, scrii sau transmiţi informaţii despre victime militare ruse.

  • Carter: SUA vor iniţia operaţiuni terestre contra reţelei teroriste Stat Islamic, în Siria şi Irak

    Statele Unite vor iniţia operaţiuni terestre directe împotriva reţelei teroriste Stat Islamic, în Siria şi Irak, anunţă secretarul american al Apărării, Ashton Carter, citat de NBC News.

    “Nu vom ezita să oferim susţinere partenerilor noştri, prin atacuri oportune împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic, sau prin efectuarea unor misiuni directe, fie aeriene, fie la sol”, a declarat Ashton Carter în faţa membrilor Comisiei Forţelor Armate din Senatul SUA.

    Şeful Pentagonului a oferit ca exemplu operaţiunea americană efectuată săptămâna trecută în Irak, pentru salvarea unor ostatici kurzi deţinuţi de militanţi ai reţelei Stat Islamic.

    Iniţial, Departamentul american al Apărării refuzase să caracterizeze această operaţiune drept o misiune terestră, argumentând că a fost o situaţie specială, de excepţie.

    Surse citate de ziarul Washington Post anunţau în urmă cu câteva ore că Administraţia Barack Obama analizează posibilitatea trimiterii unor unităţi speciale în Siria şi Irak, în cadrul operaţiunilor împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Consilierii prezidenţiali americani au recomandat măsuri suplimentare pentru contracararea teroriştilor sunniţi din Irak şi Siria, pe fondul nemulţumirii Casei Albe privind eficienţa raidurilor aeriene antiteroriste efectuate de peste un an. Conform propunerilor, unităţi speciale americane ar putea efectua operaţiuni limitate pe teritoriul Siriei, iar instructorii militari americani din Irak ar putea însoţi trupele locale în misiuni combatante.

    Ashton Carter ceruse recent noi opţiuni pentru extinderea sferei misiunilor militare americane în Irak, Siria şi Afganistan.

    Implementarea acestor măsuri va marca o modificare semnificativă a strategiei Statelor Unite de combatere a reţelei teroriste sunnite Stat Islamic, care ocupă vaste regiuni din Irak şi Siria, unde a proclamat un “califat islamic”.

    Coaliţia internaţională condusă de Statele Unite nu a mai efectuat de patru zile raiduri aeriene în Siria. Rusia a contestat în mai multe rânduri eficienţa raidurilor coaliţiei internaţionale coordonate de Statele Unite din care fac parte ţări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia.

    Alianţa Nord-Atlantică acuză Rusia că a trimis efective terestre pe teritoriul Siriei. Rusia a iniţiat pe 30 septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Moscova susţine că atacă exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic, deşi opoziţia siriană şi NATO acuză Rusia că bombardează poziţii insurgente.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA: Human Rights Watch acuză Rusia că ar fi ucis zeci de civili în atacuri aeriene

    Aceste raiduri au avut loc pe 15 octombrie în nordul provinciei Homs, unde avioane ruseşti şi siriene susţineau o ofensivă terestră a armatei siriene şi a aliaţilor ei împotriva unor grupări rebele, a precizat organizaţia nonguvernamentală cu sediul la New York duminică, într-un comunicat.

    Forţele ruseşti sunt vizate de o serie de acuzaţii potrivit cărora bombardează zone civile, după declanşarea campaniei luna trecută, într-un efort de a susţine regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, un aliat apropiat al Moscovei.

    Societatea Medicală Siriano-Americană (SAMS) a acuzat că avioane ruseşti vizează în mod repetat spitale.

    Rusia a negat aceste acuzaţii, subliniind că nu vizează civili în operaţiunile din Siria.

    CNN precizează că nu este în măsură să verifice acuzaţiile din surse independente şi că autorităţile ruse nu au răspuns imediat invitaţiei postului de a comenta acuzaţiile HRW.

    “Atacurile la întâmplare sau disproporţionate reprezintă încălcări ale legilor războiului, pe care Rusia are obligaţia să le ancheteze”, subliniază ONG-ul în comunicat.

    Familie extinsă, ucisă

    Unul dintre cele mai sângeroase atacuri aeriene din Homs a vizat o casă din satul Ghantou şi s-a soldat cu moartea a 46 de membri ai aceleiaşi familii, potrivit HRW, care citează participanţi la intervenţia de după raid şi activişti locali.

    Alt atac, în zona unei brutării din localitatea Ter Maaleh, s-a soldat cu moartea a 13 civili şi unui lider local al opoziţiei din cadrul Armatei Silieren Libere (ASL), potrivit unor martori citaţi de organizaţie.

    HRW citează locuitori care i-au spus că ei cred că “atacurile aeriene au fost ruseşti, deoarece zgomotul avioanelor era diferit de cel al avioanele siriene, iar ruşii zboară mult mai sus”.

    Organizaţia citează de asemenea o relatare a unui post proguvernamental de radio din Homs, din ziua bombardamentelor, potrivit căreia atacuri aeriene “comune ruseşti şi siriene” au vizat opoziţia la Ghantou, Ter Maaleh şi în alte zone.

    Acuzaţii la adresa coaliţiei conduse de către Statele Unite

    Coaliţia condusă de americani, care bombardează gruparea Statul Islamic (SI) atât în Siria cât şi în Irak, este la rândul ei acuzată de uciderea unor civili.

    HRW a solicitat în septembrie 2014 o anchetă cu privire la un presupus atac american cu rachete, în nord-vestul Siriei, soldat potrivit unor locuitori din zona respectivă cu cel puţin şapte morţi în rândul civililor. Pentagonul anunţa atunci că armata anchetează acuzaţiile, dar că nu găsise, la momentul respectiv, vreo probă care să le susţină.

    Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, un ONG cu sediul în Marea Britanie care monitorizează conflictul, anunţa în mai că peste 50 de persoane au fost ucise, în apropiere de oraşul Alep, în atacuri aeriene ale coaliţiei occidentale.

    Armata americană a promis să ancheteze acuzaţiile. Comandamentul Central american confirma la vremea respectivă că forţele coaliţiei au efectuat atacuri aeriene în zonă, dar adăuga că nu deţinea indicii potrivit cărora ar fi fost ucişi civili în bombardamantele respective.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Reprezentanţii SUA, Rusiei, Turciei şi Arabiei Saudite discută despre soluţionarea crizei din Siria

    Statele Unite cer înlăturarea de la putere a preşedintelui Siriei, Bashar al-Assad, în timp ce Rusia se opune schimbării în curând a Administraţiei de la Damasc.

    John Kerry s-a întâlnit iniţial cu Serghei Lavrov, după care au discutat cu miniştrii de Externe din Turcia şi Arabia Saudită.

    “Un singur lucru stă în calea aplicării unui acord rapid – Bashar al-Assad”, declara John Kerry joi seară, la Berlin, acuzându-l pe preşedintele Siriei că a declanşat actuala criză a celor aproximativ patru milioane de refugiaţi, fugiţi în Turcia, Liban, Iordania, Irak şi în Uniunea Europeană.

    În schimb, Moscova îl consideră pe Bashar al-Assad esenţial pentru procesul de pace, conform purtătorului de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.

  • Un lider al filialei siriene a Al-Qaida şi alţi doi terorişti au murit într-un raid aerian

    Abdul Mohsen Abdallah Ibrahim al-Charekh, un lider terorist saudit care avea numele de gherilă Sanafi al-Nasr, a murit joi, într-un raid aerian efectuat în oraşul sirian Dana. În bombardament au decedat alţi doi combatanţi terorişti, un alt saudit şi un marocan, amândoi membri ai Frontului al-Nusra, filiala siriană a reţelei teroriste Al-Qaida.

    Al-Charekh era liderul pentru operaţiuni al grupului terorist Frontul al-Nusra.

    Potrivit unui oficial american citat de Fox News, presupusul terorist a fost eliminat de o dronă a Statelor Unite. Informaţia nu poate fi confirmată din alte surse.

    Rusia efectuează de la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic.

    Rami Abdurrahman, directorul organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), a declarat că nu este clar dacă raidul aerian a fost efectuat de coaliţia internaţională condusă de Statele Unite ori de către aviaţia militară rusă.

    Un terorist egiptean a scăpat cu viaţă în urma bombadramentului.

    Potrivit OSDO, cei patru terorişti fuseseră trimişi în Siria prin ordinul direct al lui Ayman al-Zawahiri, liderul organizaţiei Al-Qaida.