In prezent sunt inchise aeroporturile din Timisoara, Arad,
Cluj-Napoca, Targu Mures, Suceava, Iasi, Bacau, Oradea, Baia Mare
si Satu Mare, din cauza norului de cenusa care traverseaza
Romania.
Pe toate aceste aeroporturi sunt permise doar zborurile
umanitare.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Premierul a facut aceste declaratii in timpul unei vizite la
societatea sibiana Retrasib.
“Romania va reusi, pe termen mediu si lung, in Uniunea
Europeana, daca va pune accentul pe domeniile unde suntem
competitivi si in care reusim sa producem valoare adaugata, si nu
doar sa fim o societate care sa consume bunurile produse in alta
parte din Europa si nu in Romania. Cred ca soarta Romaniei pe
termen mediu depinde de capacitatea de a sprijini aceste domenii
strategice, care aduc plus de valoare, competitivitate, comenzi
externe si, nu in ultimul rand, locuri de munca”, a spus Boc.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Toata crema pietei de capital romaneasca a fost prezenta
saptamana trecuta la Sibiu mai mult pentru a se convinge cu ochii
lor ca anuntul facut cu surle si trambite de Teodor Ancuta,
directorul general al operatorului bursier de la Sibiu, Sibex,
lansarea celei de-a doua piete de actiuni din Romania, are
acoperire. Si chiar asa a fost. La scurt timp, cotatiile de
cumparare si de vanzare ale actiunilor operatorului Sibex au
inceput sa zburde pe ecran, semn ca momentul istoric despre care
tot vorbea fondatorul Bursei din Sibiu in fata auditorului avusese
loc deja si anume primele tranzactii cu actiuni Sibex (SBX)
derulate pe platforma proprie chiar in ziua in care operatorul
implinea 15 ani de existenta. Era pentru prima data cand se listau
actiunile unei burse din sud-estul Europei.
Tot atunci conducerea Sibex a lansat la tranzactionare
contractele la termen pe cel mai cunoscut indice american, Dow
Jones, si s-au realizat primele tranzactii cu certificate de emisie
a dioxidului de carbon.
“Speram ca impreuna cu Bursa din Varsovia sa ajungem si noi la
macar 15-20% din cat realizeaza dansii. Asa cum stiti, Varsovia
este pe locul doi in lume la IPO (oferte publice initiale – n.
red.)”, spune Teodor Ancuta.
Bursa din Varsovia, care a devenit la finele anului 2007
actionar al Sibex cu o participatie de 1,8%, sustine operatorul
roman printr-un program de listari duble pe ambele piete care va
incepe cel mai probabil cu producatorul de adezivi Adeplast
Oradea.
“Listarile duble reprezinta o oportunitate pentru companii,
pentru ca asigura lichiditatea, bursa din Varsovia fiind o piata
mare”, spune Ancuta.
Investitorii locali urmaresc cu mare atentie evolutia indicilor
americani, incercand sa intuiasca evolutia Bursei de la Bucuresti,
existand in general o corelatie stransa intre cele doua piete.
Acest instrument ar putea deveni insa noua jucarie a speculatorilor
de pe Sibex, care tranzactionau pana acum derivate SIF Oltenia
(SIF5).
Investitia intr-un astfel de contract, care are o valoare de circa
10.500 de lei (egala cu valoarea in puncte a indicelui DJIA), este
de 400 de lei (marja ceruta de Sibex). Astfel, la o crestere a
indicelui DJIA de la 10.500 de puncte la 10.900 de puncte (400 de
puncte sau 3,8% in procente), investitorul isi poate dubla banii,
daca a a pariat pe cresterea indicelui, sau ii poate pierde pe
toti, daca a mizat pe scadere.
Un dezavantaj este insa programul scurt de tranzactionare, de doar
45 de minute, de la deschiderea pietei americane pana la inchiderea
Bursei din Sibiu.
Tot astazi, Bursa din Sibiu lanseaza propria piata de actiuni, pe
care vor fi tranzactionate actiunile operatorului de piata.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Spatiul din Cisnadie reprezinta pentru noi un record in ce priveste termenul de constructie: sub 8 saptamani pentru o structura de la zero, cu toate amenajarile si dotarile necesare”, declara Rainer Exel, director general al retelei.
Magazinul are o suprafata de vanzare de 1.100 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare, iar oferta cuprinde 1.700 de articole.
Administratia centrala a companiei se afla in Bucuresti, unde dispune de un depozit de 15.000 mp, care deserveste reteaua proprie.
Pe segmentul magazinelor de tip discount, mai sunt prezente retele ca Plus, Penny si Profi.
Investitorii vor hotari. Este cuvantul final al Ministerului Economiei care, dupa ce a analizat 102 posibile amplasamente pentru constructia celei de-a doua centrale nucleare, a ales trei, Sibiul fiind vazut ca fiind cea mai probabila locatie pentru acest proiect, desi sistemul ar permite amplasarea si in Moldova. “Studiul de locatie este finalizat si s-au stabilit trei posibile amplasamente, pe care, din motive lesne de inteles, nu le putem face publice. Decizia privind varianta finala se va lua dupa discutiile cu investitorii interesati, cand se va lua si o hotarare si asupra modului de finantare a proiectului”, spun oficiali ai Ministerului Economiei. Conform acestora, pasii de urmat vor fi : o hotarare de guvern care va decide strategia realizarii acestui proiect, apoi se va publica un anunt, va urma o comisie de analiza a ofertelor si asa mai departe. Pe scurt, vor mai urma zece ani pana cand acest proiect ar putea deveni realitate.
Asadar, investitorii vor avea timp sa se gandeasca si probabil sa analizeze si singuri posibilele amplasamente, dat fiind ca niciun specialist nu vede acest proiect in functiune mai devreme de un deceniu, dar toti confirma necesitatea acestuia. In afara de vestile bune, incep sa fie ridicate semne de intrebare privind rigurozitatea cu care a fost facut acest studiu, mai ales ca acesta ar trebui sa dureze cam cinci ani. Studiul de amplasament a fost realizat de catre CITON (Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare), singura organizatie din Romania recunoscuta de CNCAN (Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare) pentru realizarea de proiecte in domeniul nuclear, si a costat sub 100.000 de euro.
Aceasta suma este prima care ridica un semn de intrebare in mintile specialistilor. “Nu stiu cat de bine facut este acest studiu, are un cost foarte mic si am impresia ca vorbim mai mult despre un studiu de birou. Pentru o centrala nucleara sunt necesare studii extinse privind terenul si analiza tehnologiilor existente. Este un proces mai complicat care dureaza cam cinci ani. Nu cred ca aceasta noua centrala nucleara va intra in functiune mai devreme de 2020”, spune un analist al pietei. Tot el spune ca probabil zona Sibiului ar putea avea cele mai mari sanse pentru acest nou proiect nuclear.
Capacitatea noii centrale ar putea ajunge pana la 2.500 MW (cat trei reactoare si jumatate de la Cernavoda), dar, tinand cont de avansul tehnologic, probabil ca se va alege constructia a doua reactoare cu o capacitate mai mare, de circa 1.200 MW, fata de cele de 700 MW deja existente, cred specialistii.
In ceea ce priveste valoarea investitiei, orice suma data este pur speculativa, mai ales daca ne gandim la experienta recenta privind valoarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda care s-a dublat peste noapte fara o explicatie coerenta.
Chiar daca proiectul este abia intr-o faza incipienta, a suscitat suficient interes. Cel putin asa sustine Ministerul Economiei, care spune ca deja i-a avut la masa discutiilor pe GDF SUEZ (grup franco-belgian), CEZ (Cehia), E.ON (Germania), Enel (Italia), Iberdrola (Spania), RWE (Germania), dar si unele companii coreene. Mai mult, un investitor se pare ca deja a obtinut 35% din proiect, potrivit lui Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei. Companiile enuntate se feresc insa sa comenteze aceste declaratii.
Teodor Chirica, fost director general al Nuclearelectrica, care are in spate experienta punerii in functiune a celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavoda, precum si lunile de negociere pentru stabilirea echipelor de proiect pentru reactoarele 3 si 4, spune ca noua centrala ar putea avea pana la 2.500 MW, avantajul fata de centrala de la Cernavoda fiind faptul ca acum Romania ar putea alege din cinci tehnologii nucleare, in loc de deja celebrul CANDU de la Cernavoda: “Cei 2.000 – 2.500 MW pot fi instalati pe cinci potentiale tehnologii dezvoltate in prezent pe plan mondial de catre coreeni, canadieni, francezi, nemti in colaborare cu rusi si americani. Probabil ca se va merge pe varianta a doua reactoare cu puteri de circa 1.200 MW, pentru ca reteaua noastra nu permite cuplarea unor capacitati mai mari. Si pana acum s-a mers pe reactoare de 700 MW, considerate de putere medie, comparativ cu cele de 1.600 MW care se construiesc azi”. Chirica mai spune ca este greu de estimat costul unui asemenea proiect si da ca exemplu Finlanda, unde un reactor de 1.600 MW costa acum 3 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro mai mult fata de ceea ce si-au planificat.
Surse din Transelectrica spun ca este in mod cert nevoie de o a doua centrala nucleara si indica zonele in care ar putea fi amplasata, dar indeamna opinia publica la un control mai riguros al entuziasmului in ceea ce priveste acest proiect. “Practic, prima dezvoltare a sistemului a avut loc in zona de sud-vest a Romaniei unde se afla marile complexuri energetice si Portile de Fier. Apoi a urmat zona de sud-est, unde vor fi patru reactoare nucleare, dar si multe proiecte eoliene. Zona de deasupra Carpatilor poate deveni viitorul amplasament al acestei centrale”, explica oficiali ai Transelectrica logica alegerii Sibiului. Tot acestia spun ca energia nucleara este o solutie foarte buna pentru Romania, avand costuri mici. Adrian Baicusi, directorul general al Transelectrica, pastreaza aceeasi discretie asupra subiectului, dar nu crede “ca putem vorbi de aceasta centrala mai devreme de 10 ani, desi nu se pune problema asupra necesitatii ei”.
O alta problema de rezolvat ar fi cea privind depozitarea deseurilor radioactive pentru noua centrala. Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD) spun ca deocamdata nici macar nu au inceput discutiile pentru acest aspect. In prezent, deseurile de la centrala de la Cernavoda sunt depozitate in instalatii speciale aflate chiar pe amplasamentul centralei, dar pe termen lung sunt necesare inca doua noi depozite definitive care necesita fonduri de 4,6 miliarde de euro, adica aproape cat costa reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. “ANDRAD are ca principal obiectiv construirea in Romania a doua depozite definitive pentru deseurile radioactive generate de CNE Cernavoda: un depozit definitiv de suprafata pentru deseurile slab si mediu active, planificat sa intre in operare in anul 2014, si un depozit geologic de mare adancime pentru deseuri inalt active, constituite in cea mai mare parte din combustibil nuclear uzat, care urmeaza a fi realizat pana in anul 2055”, spun reprezentantii ANDRAD.
Costurile devin, pana la urma, semnificative. Dar, dupa cum spun toti cei implicati in proiect, mai este destul timp pana la inceperea acestei investitii. Nu a inceput lucrul nici macar la reactoarele trei si patru de la Cernavoda, despre care se discuta de ani buni. Dar proiectul unei noi centrale atrage tare atentia investitorilor – in fond, e vorba de productie ieftina, ceea ce va fi din ce in ce mai greu de gasit.
Magazinul, situat in parcul comercial Shopping City din oras, se intinde pe o suprafata de 7.740 de metri patrati si este repartizat pe doua nivele cu doua platforme decalate si o curte interioara. In cadrul acestuia, lucreaza 50 de angajati, potrivit informatiilor reprezentantilor companiei.
Hipermagazinul din Sibiu este cel de-al treilea din proiectul companiei de extindere a retelei romanesti de anul acesta, cifrat la opt milioane de euro. Largirea retelei locale face parte din strategia Mobexpert de consolidare ca brand regional. Pana in 2011, compania si-a propus sa opereze 25 astfel de hipermagazine in intreaga regiune, dintre care 5 in afara granitelor, au mai precizat oficialii Mobexpert.
Cititi aici un interviu cu proprietarul Mobexpert, Dan Sucu, despre extinderea retelei Mobexpert in afara Romaniei.
Alegerile au fost motivate, in principal, de nivelul salarial, dar si de investitiile derulate in aceste localitati.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Piata produselor derivate din Romania este foarte mica, cu o lichiditate care nu permite acoperirea riscului de catre investitorii mari. Pe langa astfel de probleme privind dezvoltarea in ansamblu a pietei, investitorii mici se confrunta si cu dificultati in a utiliza serviciile oferite de SIBEX. Reproducem mai jos o parte din sesizarea investitorilor, ce poate fi citita integral in documentul atasat si asteptam raspunsurile oficialilor de la Sibiu si a celor din Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
” Buna ziua,
In numele investitorilor de pe site-ul www.bursanoastra.ro va semnalam o serie de probleme cu care ne confruntam in activitatea de tranzactionare a contractelor derivate pe
Bursa de la Sibiu. Problemele platformei webtrader sunt cunoscute in rindul investitorilor. Desi sesizati telefonic de nenumarate ori, brokerii dau vina pe platforma de tranzactionare si pe motive tehnice.
Este insa foarte ciudat ca platforma inceteaza sa functioneaze la un client, in timp ce un alt client al aceleasi firme de brokeraj continua sa aiba acces. Sau ca desi apar ordine pe platforma ca si gresite, ele sunt totusi executate de catre brokeri si niciodata nu se recupereaza banii pierduti, desi e clar ca investitorul nu poate sa mai modifice un ordin, mai ales ca platforma il afiseaza ca neexecutabil. Cea mai mare problema, si care nu se poate imputa investitorului este insa intreruperea de nenumarate ori a platformei. La conectarea unui numar mai mare de investitori, posibilitatile tehnice ale platformei web-trader se dovedesc a fi depasite, minute in sir platforma devine inutilizabila, timp in care altor investitori nu li se limiteaza dreptul la tranzactionare. Este un handicap serios, in piata sansele la performanta trebuie sa fie acordate in mod egal tuturor participantilor.
Problemele nu apar din cauza SSIF-urilor intermediare, ele sunt generate exclusiv din cauza slabelor performante tehnice ale platformelor Eltrans si Web-Trader. E pur si simplu o deconectare la care investitorul este privat de informatie si mai ales de serviciile pentru care plateste. Chiar si aici, unuia dintre investitori i s-a spus ca e din cauza conexiunii sale de internet, ceea ce este daca nu o minciuna, o scuza de prost gust, pentru ca nu exista in contractul dintre client si broker o anume specificatie a vitezei de internet, lasind la o parte faptul ca a avea o anumita viteza e un lucru, a fi deconectat e altceva. Daca exista conexiune la internet, evident ca exista conexiune si la webtrader. Deci e de inteles ca deconectarea se face de catre sau din cauza celor care o administreaza
platforma.
Nu in ultimul rand semnalam ca pe site-ul Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu, nu functioneaza autentificarea si atunci cand functioneaza apar alte conturi si informatii confidentiale ale altor investitori, asa cum se vede in imagine.
Oficialii de la Sibiu nu raspund la emailuri, iar cei de la CNVM, de fiecare data cind sunt sesizati, cer date suplimentare si detalii cit mai exacte. Ei bine, noi, un grup de 4 investitori, din cele cateva sute care tranzactioneaza contracte membri ai site-ului nostru, am strins aceste date. Cu precizarea ca toate sunt strinse intr-o singura zi! Zi in care platforma s-a oprit de cel putin 20 de ori. Acesti 4 investitori folosesc 2 case de brokeraj diferite, iar platformele lor se opresc la fel de des.Deasemenea avem semnale ca sunt mult mai multi investitori care au aceleasi probleme. (…)
Cu stima,
Mugur Anghelache"
Update. Bursa de la Sibiu a raspuns sesizarii investitorilor, prin care arata solutiile pentru remedierea situatiei si promite rezolvarea problemelor in cel mai scurt timp posibil. Raspunsul integral se afla in documentul atasat.