BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Compania de curierat Sameday se extinde în Ungaria: Serviciile sunt deja disponibile în Budapesta, însă în următoarele două luni Sameday se va extinde la nivel naţional

    ​Compania de curierat Sameday se extinde în Ungaria, astfel, că furnizorul de servicii de curierat oferă deja opţiuni de livrare şi Budapesta şi zona metropolitană, însă, în următoarele două luni îşi vor extinde acoperirea la nivel naţional.

    „2020 a fost pentru noi anul în care ne-am testat capabilităţile de sclare a modelului nostru operaţional, dar şi a tehnologiei dezvoltate de-a lungul timpului. Chiar dacă am ajuns la o dimensiune mare a organizaţiei, ne păstrăm o cultură antreprenorială, bazată pe cultivarea iniţiativei şi încrederii. Extinderea serviciilor Sameday în Ungaria este un pas natural în evoluţia companiei noastre şi, cu suportul solid al tehnologiei, ne propunem , ca şi în România, să dezvoltăm o infrastructură scalabilă de servicii de curierat cu livrare predictibilă, eficientă operaţional şi cu focus pe satisfacţia clientului”, a declarant Lucian Baltaru, CEO şi fondator Sameday.

    Clienţii din Ungaria vor avea la dispoziţie servicii precum livrări door-to-door, cât şi serviciul easybox, ce beneficiază de o reţea funcţională de peste 200 de locaţii. Numărul acesta urmează ritmul de creştere din România, cu planul de a atinge 1.000 de unităţi până în prima parte a anului 2022, Sameday operează deja cea mai extinsă reţea de lockere din Ungaria.

    Primul serviciu pe care Sameday l-a testat în piaţa ungară a fost cel de locjere easybox, urmat de livrările door-to-door.

    „Suntem prima companie românească de curierat care se extinde cu operaţiuni proprii peste graniţele ţării. Piaţa serviciilor de curierat din Ungaria este una destul de tradiţională, dar, în acelaşi timp, extrem de competitivă. Studiind-o cu atenţie, am identificat oportunităţi pe care modelul nostru de business, bazat pe tehnologie, le poate valorifica”, spune Lucian Baltaru.

    Compania de curierat a fost înfiinţată în 2007 şi se numără printre cei mai mari jucători din piata românească de curierat, având o echipă de peste 3.500 de angajaţi şi parteneri.

  • Indexul locurilor de muncă OLX: În aprilie, angajatorii au plătit cel mai bine pentru munca în străinătate, servicii auto, curierat şi pentru servicii medicale. Topul salariilor pe industrii

    ♦ Cei mai căutaţi angajaţi din piaţa locală a muncii au fost inginerii, meseriaşii, constructorii,  lucrătorii din producţie – depozit – logistică,  precum şi cei din categoria şoferi – servicii auto – curierat.

    În aprilie, angajatorii au plătit cel mai bine pentru munca în străinătate, servicii auto, curierat şi pentru servicii medicale. Astfel, în medie, salariile oferite pentru munca din străinătate au fost de circa 1.800 de euro, cele pentru angajaţii din servicii auto sau curierat ajung la 1.180 de euro, iar personalul medical câştigă mai mult de 1.000 de euro lunar, conform datelor de la platforma OLX.

    Luna trecut, cei mai căutaţi angajaţi din piaţa locală a muncii au fost inginerii – meseriaşii – constructorii, cu 13.521 de anunţuri postate de angajatori pe platforma OLX, în creştere cu 1% faţă de luna anterioară şi cu 71% faţă de aceeaşi lună din anul 2020,  lucrătorii din producţie – depozit – logistică, cu 10.724 de anunţuri postate, cu 14% mai multe faţă de luna precedentă şi cu 54% mai multe faţă de aprilie 2020,  precum şi cei din categoria şoferi – servicii auto – curierat, cu 7.975 de anunţuri postate de angajatori, în creştere cu 6% faţă de luna martie şi cu 124% faţă de aceeaşi lună din anul precedent.

    De altfel, pe a patra poziţie în clasamentul celor mai căutate meserii de angajatori în luna aprilie au fost angajaţii din hoteluri şi restaurante, cu 3.512 de anunţuri postate de angajatori, în creştere cu 100% faţă de luna aprilie 2020.

    „Anul trecut, la începutul pandemiei COVID-19, recrutările au fost printre primele activităţi sistate de către companii, indiferent de dimensiunea lor. La mai bine de un an, piaţa de recrutare dă semne puternice de revenire. Efectele se văd foarte puternic în categoriile care au continuat să funcţioneze sau chiar au crescut substanţial în perioada pandemiei, cum este cazul con­stru­c­ţiilor sau serviciilor de curierat/­transport. Când vorbim de HoReCa, vorbim de o «revenire la normalitate» accelerată atât de sezonalitate, cât şi de limitarea restricţiilor din turism“, crede Mihail Dimitrov, business manager, OLX Locuri de muncă.

    La capitolul ofertelor de joburi care se ocupă cel mai repede, pe primul loc este categoria bone – me­na­jere, poziţii care s-au ocupat în circa 11 zile în luna aprilie a acestui an, în scă­dere de la 12 zile în luna pr­e­cedentă. În medie, salariile pentru o astfel de poziţie se ridică la 445 de euro net lunar, conform datelor de la OLX.

    Pe locul al doilea în clasamentul ofertelor de joburi care se ocupă cel mai repede se află ofertele din zona de alte locuri de muncă, cu o durată medie de ocupare de 15 zile în aprilie 2021, urmate de finanţe – contabilitate, cu o medie de ocupare de 15 zile, şoferi – servicii auto – curierat, cu o medie de 16 zile şi de ofertele pentru agricultură – zootehnie, cu o medie de ocupare de 16 zile în luna trecută.

    Pe judeţe, cele mai multe oferte de locuri de muncă în luna aprilie a acestui an au fost în Bucureşti-Ilfov, respectiv 14.505, în scădere cu 4% faţă de luna precedentă, însă în creştere cu 38% faţă de luna aprilie a anului trecut, urmat de Braşov, cu 4.984 de anunţuri de angajare, cu 20% mai multe faţă de luna precedentă şi în creştere cu 146% faţă de aprilie 2020, şi Cluj – cu 3.308 de anunţuri de locuri de muncă postate de angajatori în luna aprilie, în stagnare de la lună la lună, însă cu o creştere de 44% faţă de aprilie 2020.

  • Netflix, depăşit de înseşi vechile companii media pe care intenţiona să le detroneze. Platforma a obţinut doar 4 milioane de abonaţi noi în T1, cu mult sub estimările companiei

    Netflix a înregistrat doar 4 milioane de abonaţi noi la nivel global în T1, cu mult sub previziunile companiei. În cele mai mari pieţe, adică în SUA şi Canada, platforma de streaming a obţinut doar 450.000 de clienţi noi, conform Financial Times.

    Reed Hastings, cofondatorul Netflix, a respins din plin ameninţările pe care le reprezintă serviciile rivale, transmiţându-le investitorilor: „Nu există nicio schimbare reală pe care o putem detecta în mediul concurenţial”. Însă Disney+ a atras 9 milioane de abonaţi în primul trimestru, în timp ce HBO Max şi ViacomCBS au obţinut 6 milioane şi, respectiv, 3 milioane de clienţi noi, crescând mult mai repede decât Netflix în perioada ianuarie-martie.

    În ultimul an şi jumătate, Disney, Apple, WarnerMedia şi Comcast şi-au lansat propriile lor platforme de streaming. Astfel, americanii pot alege în prezent din peste 100 de astfel de servicii, iar numărul abonamentelor depăşeşte totalul cetăţenilor Statelor Unite. Spre deosebire de televiziunea prin cablu, abonamentele Netflix pot fi oprite prin intermediul câtorva click-uri, fapt ce facilitează tranziţia de la o platformă de streaming la alta.

    Acţiunile Netflix au scăzut cu aproximativ 7% anul acesta, evitând raliurile pieţei de capital din Statele Unite. Unii analişti spun că acţiunile gigantului trec printr-o perioadă de pauză după ce au raportat creşteri spectaculoase în ultimii ani, când compania a depăşit noi recorduri de abonaţi şi investitorii erau dispuşi să ofere tot mai mulţi bani pentru a beneficia de viitoarele creşteri ale companiei.

    De altfel, există semnale conform cărora Netflix, fondat în 1997, efectuează tranziţia către o etapă mai matură de existenţă.

    Firma a declarat în ianuarie că nu va mai fi nevoită să obţină împrumuturi pentru a acoperi costurile programelor, semnalând un nou punct de cotitură după un deceniu în care s-a bazat pe datorii pentru a depăşi studiourile de la Hollywood. Luna trecută, Netflix a anunţat un plan de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 5 miliarde de dolari.

    Între timp, divizia direct-to-consumer (DTC) din cadrul Disney – care include Disney+, Hulu şi ESPN – a suferit pierderi operaţionale de 290 de milioane de dolari în T1, veniturile ajungând la 4 miliarde de dolari. Disney se aşteaptă să piardă bani prin intermediul business-urilor dedicate streamingului până în anul fiscal 2023.

    Dar strategiile alese de Disney au dat roade până acum: acţiunile au crescut cu peste 60% în ultimul an pe măsură ce investitorii şi-au îndreptat atenţia asupra numărului impresionant de abonaţi (peste 100 de milioane de la lansarea din toamna lui 2019). Totuşi, Disney+ va fi nevoit să păstreze creşterile de abonaţi în viitorul apropiat, întrucât preţul unui abonament este mai mic decât subscripţiile oferite de Netflix.

     

  • Colliers testează primul robot software inteligent pentru sectorul de real estate, acesta urmând să emită facturile de servicii şi chirii pentru proprietăţile administrate de companie

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers testează primul robot software inteligent dedicat industriei de real estate din România, dezvoltat pe baza tehnologiei Robotic Process Automation (RPA) de la UiPath, ţinta fiind eliminarea unor activităţi repetitive din activitatea diviziei de Property Management.

    Robotul software inteligent va digitaliza şi eficientiza activitatea de emitere a facturilor pentru proprietăţile administrate de Colliers, iar obiectivul este să emită cel puţin 70% dintre facturile de servicii şi chirii în următoarele 6 luni.

    Tehnologia va asigura că facturile sunt corecte şi trimise la timp, eliminând astfel o mare parte din activităţile repetitive şi riscul de eroare.

    Divizia de Property Management a Colliers gestionează un portofoliu total de peste jumătate de milion de metri pătraţi de spaţii de birouri şi industriale în Capitală şi în ţară, la 10 ani de la înfiinţare. În tot acest timp, echipa a oferit servicii de consultanţă pentru administrarea proprietăţii pentru încă 700.000 de metri pătraţi.

    „Am început businessul de Property Management în România în urmă cu 10 ani şi am investit mereu în inovaţie şi în cele mai noi tehnologii pentru a susţine echipa să livreze cele mai bune servicii clienţilor şi să aibă mai mult timp pentru activităţi cu valoare adăugată mai mare. Activitatea noastră este o combinaţie unică de interacţiune umană în relaţiile cu clienţii pe de o parte şi de operaţiuni de rutină şi optimizare pe cealaltă parte. Ne bucurăm că vom avea primul nostru „coleg” dotat cu inteligenţă artificială, care va elimina o mare parte din operaţiunile de rutină şi ne va permite să ne concentrăm mai bine pe interacţiunea cu clienţii”, explică Ştefania Baldovinescu, Senior Partner şi Head of Real Estate Management Services & Land Agency în cadrul Colliers.

    Începând cu un hackathon organizat în 2019, Colliers a iniţiat şi susţinut soluţii bazate pe inteligenţa artificială.

    Din cei peste jumătate de milion de metri pătraţi de spaţii de birouri şi industriale pe care divizia de Property Management a Colliers îi gestionează în prezent, 345.000 de metri pătraţi sunt în Bucureşti şi alţi 187.000 de metri pătraţi în ţară. Din portofoliul total administrat în prezent, 390.000 de metri pătraţi închiriabili sunt în proiecte de birouri, iar 140.000 de metri pătraţi în proiecte industriale.


     

  • Microsoft: Datele generate pe teritoriul european vor fi stocate şi prelucrate în UE. Implementarea măsurii este în desfăşurare, iar proiectul va fi finalizat până la sfârşitul anului 2022

    Producătorul de software Microsoft anunţă că până la finalul anului 2022 datele ce vor fi generate pe teritoriul Uniunii Europene vor fi stocate şi prelucrate doar în UE, au transmis reprezentanţii printr-un comunicat.

    „Cu alte cuvinte, aceste date nu vor mai fi transferate în afara UE, iar acest angajament se va aplica tuturor serviciilor esenţiale Microsoft cloud – Azure, Microsoft 365 şi Dynamics 365. Implementarea acestor măsuri este în desfăşurare, iar toate acţiunile necesare vor fi finalizate până la sfârşitul anului viitor. Acest plan a fost denumit EU Data Boundary for the Microsoft Cloud (Graniţa digitală UE pentru Microsoft Cloud)”, potrivit reprezentanţilor gigantului Microsoft.

    Compania a început lucrările de proiectare, astfel încât să poată stoca şi prelucra fără a părăsi teritoriul digital al UE toate datele cu caracter personal ale clienţilor comerciali şi din sectorul public, prin intermediul serviciilor sale cloud.

    „Acest plan include orice date cu caracter personal din datele de diagnostic şi datele generate de servicii, şi date personale pe care compania le utilizează pentru a oferi asistenţă tehnică. În plus, extindem posibilităţile de control autonom, precum Lockbox şi procesul de criptare a datelor gestionat de client, la nivelul tuturor serviciilor Microsoft cloud.”

    Proiectul este construit pe portofoliul existent de soluţii şi angajamentele luate deja privind protecţia datelor clienţilor companiei, au adăugat reprezentanţii Microsoft.

    „Noul proiect este un pas adiţional prin care le răspundem clienţilor europeni care îşi doresc să aibă mai multe garanţii şi facilităţi privind stocarea şi procesarea datelor.”

    De asemenea, în lunile următoare, Microsoft va continua consultările cu clienţii şi autorităţile de reglementare cu privire la acest plan, inclusiv în ceea ce priveşte schimbările necesare în cazul unor circumstanţe unice, precum securitatea cibernetică, şi va continua aceste demersuri ţinând cont de sugestiile acestora. 

    Microsoft oferea deja clienţilor opţiunea de stocare a datelor în UE, iar în ceea ce priveşte serviciile Azure cloud, acestea pot fi configurate pentru prelucrarea datelor în Uniunea Europeană.

    Potrivit Microsoft, „proiectul va fi susţinut prin investiţii substanţiale şi continue (ale companiei) într-o infrastructură europeană extinsă de centre de date”.

     

  • Stat versus privat. Elena Călin, CEO UP! Your service Romania: Pe o scară de la unu la zece aş da 5 serviciilor publice oferite de stat şi între 7 şi 10 companiilor private

    La capitolul servicii publice, statul român încă are probleme majore în asigurarea unor astfel de facilităţi către cetăţeni. La polul opus, mediul privat a reuşit şi să asigure livrarea de servicii impecabile către clienţi, pentru că supravieţuirea companiilor private depinde şi de acest aspect, printre altele.

    „Pe o scară de la unu la 10, eu, în momentul de faţă, aş da un 5 serviciilor publice oferite de stat. Asta este nivelul la care suntem. Cred că companiile private au învăţat ce înseamnă să nu ai servicii, de nevoie. Ele ştiu ce înseamnă să nu ai clienţi, dacă nu le oferi servicii bune. La companiile private oscilăm undeva între 7 şi 10, depinde de la companie la companie şi de la industrie la industrie.” a declarat Elena Călin, CEO UP! Your service Romania.

    Potrivit CEO-ului UP!, pentru ca calitatea serviciilor publice oferite de stat să se îmbunătăţească, acesta trebuie îşi privească cetăţenii aşa cum companiile private îşi privesc clienţii şi să nu se mai bazeze pe depedenţa acestora de anumite servicii. Totodată, pentru îmbunătăţirea serviciilor publice, statul trebuie să ţină cont de părerea cetăţenilor şi să realizeze schimbări conforme cu aceasta.

    „Ca statul să-şi îmbunătăţească serviciile publice, trebuie să plece de la ideea că el creează valoare pentru cetăţean. Companiile private se luptă pentru a câştiga noi clienţi şi pentru a-i păstra. Statul nu duce această luptă, el are clienţii săi care sunt depedenţi de anumite servicii şi nu există dorinţa de a-i păstra, pentru că clienţii sunt oricum depedenţi de serviciile respective. Mai mult, companiile private fac îmbunătăţiri pe baza recenziilor venite de la clienţi, această lecţie trebuie s-o înveţe şi statul.”

     

  • Ţara europeană care interzice criptomonedele ca formă de plată

    Bitcoin înregistrează o uşoară scădere spre pragul de 60.000 de dolari, vineri, după ce banca centrală a Turciei a interzis utilizarea criptomonedelor pentru achiziţii de bunuri şi servicii, susţinând că acestea ar putea produce daune „ireparabile”, potrivit Reuters.

    Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial din Turcia, iar în ea banca centrală susţine că criptomonedele şi celelalte active digitale bazate pe tehnologia de „jurnal distribuit” a blockchainului nu pot fi utilizate pentru a plăti bunuri şi servicii, nici direct, nici indirect.

    Această decizie ar putea reprezenta o piedică majoră pentru piaţa criptomonedelor din Turcia, care a câştigat teren în ultimele luni, pe fondul evoluţiei bitcoin. Este de menţionat că acest tip de active este căutat în contextul în care turcii vor să se protejeze în faţa inflaţiei de 16% şi în faţa deprecierii lirei.

    Bitcoin înregistra iniţial o scădere de peste 4% imediat după anunţ, a notat Reuters. Cu toate acestea, la ora 15.10 (ora României), bitcoin înregistra o creştere de doar 2,2%, cu minus 1,5% pe ethereum şi minus 6% pe XRP (Ripple), conform datelor agregate de pe platforma CoinMarketCap – care înregistrează o medie a cotaţiilor de pe mai multe exchange-uri.

    Într-o declaraţie publică, banca centrală a explicat că activele crypto „nu se supun mecanismelor de reglementare şi supraveghere şi nici autorităţii centrale de reglementare”, discutând şi despre aspecte precum riscul.

    „Furnizorii de servicii de plăţi nu vor putea să dezvolte modele de business într-o direcţie care include active crypto direct sau indirect pentur serviciile de plăţi. (…) Utilizarea lor în sistemul de plăţi ar putea duce la pierderi irecuperabile pentru părţile incluse în tranzacţie”.

    Banca centrală a mai spus că utilizarea criptomonedelor în sistemul de plăţi ar genera elemente ce ar putea „submina încrederea în metodele şi instrumentele utilizate astăzi pentru plăţi”.

    În acest moment, criptomonedele abia şi-au făcut debutul ca formă de plată pentru nume mai sonore din economia globală, iar acest trend este în creştere odată cu producătorul auto Tesla care a anunţat că acceptă bitcoin la plata produselor.

    Deciziile dure asupra pieţei criptomonedelor sunt rare la nivel global, întrucât majoritatea autorităţilor încearcă să clarifice regulile, în loc să interzică utilizarea.

    Legislaţia ar trebui să intre în vigoare în data de 30 aprilie.

  • Încă o meserie pe cale de dispariţie. Cine sunt oamenii care în curând vor rămâne fără loc de muncă după ce roboţii câştigă tot mai mult teren

    Înainte de pandemie, clienţii care apelau la servicii de call-center vorbeau cu roboţi mai puţin de 10% din timp, însă ponderea este acum de 25% şi va ajunge, probabil, la 35% până la sfârşitul anului. Creşterea arată că roboţii pot fi la fel de eficienţi şi empatici ca oamenii în rezolvarea multor probleme simple.Inca 

    Cifrele reflectă mai întâi de toate realitatea din Filipine, capitala mondială a industriei call-center-urilor. Însă arată şi o tendinţă generală în sectorul de profil, expunând în acelaşi timp o chestiune de etică şi morală – inteligenţa artificială care poate simula empatia, un element important în relaţiile şi comunicarea dintre oameni. Pandemia de Covid-19 a fost dură pentru industria globală a call-centerurilor şi nicăieri n-a fost mai rău ca în Filipine, liderul mondial în domeniu, scrie Bloomberg. De obicei, sute de mii de angajaţi din fosta colonie americană discută sau dau răspunsuri din cealaltă parte a planetei. În ultimul an, mulţi dintre ei au fost nevoiţi să lucreze singuri de acasă toată noaptea, luptându-se cu frecvente pene de curent, cu izolarea de prieteni şi cu sforăiturile părinţilor, ale partenerilor, fraţilor sau copiilor înghesuiţi în spaţii strâmte. Ceea ce vine după COVID-19 va fi probabil şi mai rău.

    Lockdownurile de anul trecut au accelerat trecerea la o mai mare automatizare în serviciile de call-center pentru orice, de la creditori şi asigurători la operatori de telecomunicaţii. Apelanţii care caută asistenţă pentru o factură sau un extras bancar comunică din ce în ce mai mult cu roboţii animaţi de inteligenţă artificială. Şi atunci când reuşesc să ia legătura cu un om, este foarte probabil ca acesta să fie implicat în mai multe conversaţii simultan.

    Înainte de pandemie, clienţii vorbeau cu roboţi mai puţin de 10% din timp, însă ponderea a ajuns la 25% şi va urca, probabil, la 35% până la sfârşitul anului, spune Mike Small, executivul responsabil pentru clienţii corporativi din SUA şi Canada pentru Grupul Sitel din Miami, un operator de call-centeruri care domină piaţa de profil din Filipine. „Din cauza Covid, planuri care ar fi durat patru până la cinci ani pentru a fi implementate au fost puse în practică în doar câteva luni”, spune Small, care nu a majorat personalul din 2019. Tendinţa de renunţare la operatorii de voce ameninţă locurile de muncă a multe dintre cele 1,3 milioane de persoane angajate în centrele de externalizare din Filipine, aproximativ jumătate dintre acestea fiind operatori de call-center. Pe măsură ce companiile au profitat de salariile reduse din ţară, de afinitatea culturală cu SUA şi de utilizarea larg răspândită a limbii engleze, sectorul a crescut până la 9% din Produsul Intern Brut, potrivit Oxford Business Group, generând venituri de 26 miliarde de dolari în 2019.

    Ameninţarea creşte deoarece inteligenţa artificială – AI – permite roboţilor – sisteme din hardware animate de software – să fie la fel de eficienţi – şi empatici – ca oamenii pentru multe operaţiuni simple. Banca Asiatică de Dezvoltare prezice că până în 2030 AI şi tehnologii similare ar putea pune pe drumuri 286.000 de angajaţi sau aproape un sfert din oamenii din industria de outsourcing din Filipine. Instituţia asigură totuşi că creşterea productivităţii ar putea crea alte locuri de muncă. Asociaţia de IT şi procesele de afaceri din ţară se aşteaptă ca sectorul să rămână cu doar 1,4 milioane de angajaţi anul viitor, în scădere de la 1,6 milioane de persoane cât a prognozat înainte de pandemie. „Suntem îngrijoraţi”, spune Mylene Cabalona, preşedintele Reţelei angajaţilor din industrie BPO, un sindicat al angajaţilor din call-center-uri. „Acest lucru va duce la deplasări masive de personal”.

    Banca Asiatică de Dezvoltare prezice că până în 2030 AI şi tehnologii similare ar putea pune pe drumuri 286.000 de angajaţi sau aproape un sfert din oamenii din industria de outsourcing din Filipine. Instituţia asigură totuşi că creşterea productivităţii ar putea crea alte locuri de muncă.

    Unii directori locali din industrie insistă că situaţia nu este atât de gravă pe cât prevăd mulţi. AI mai are o cale lungă de bătut până la a înlocui oamenii pentru apeluri de voce sau chaturi mai complicate, spune Jonathan De Luzuriaga, preşedintele Asociaţiei Industriei de Software din Filipine. El prezice că companiile care se tem de o răsplată prea lentă de la tehnologiile scumpe vor continua să rămână cu forţa de muncă ieftină disponibilă în ţări precum Filipine. „Chatbotul se află în partea de jos a scării”, spune el. „Acel tip de angajament la nivel înalt, ucigaş pentru industrie – nu se va întâmpla încă.”

    „Şi crearea, precum şi perfecţionarea acestor sisteme necesită angajaţi, spune Arthur Nowak, şeful pentru Filipine al TTEC Holdings, un magazin de externalizare cu sediul în Englewood, Colorado, cu aproximativ 20.000 de angajaţi în arhipelag. Este adevărat, până la 40% din operaţiunile simple pot fi automatizate prin implementarea celei mai noi tehnologii, spune el, iar reglajele fine pot creşte procentul cu 5 puncte procentuale sau mai mult anual. Dar acest lucru înseamnă că mulţi angajaţi ai  TTEC din Filipine se vor concentra mai mult pe a ajuta roboţii să funcţioneze fără probleme. „Acum, jobul nu mai constă doar din a răspunde la întrebările clienţilor, ci şi în a lucra cu echipele la identificarea zonelor în care experienţa clientului este inhibată de lipsurile digitale”, spune Nowak, al cărui număr de angajaţi a fost plat în ultimul an, faţă de creşterea de 3% până la 5% pe care o vede de obicei.

    Pentru a răspunde nevoilor în creştere ale industriei, guvernul din Manila îşi intensifică eforturile pentru recalificarea angajaţilor care riscă să fie daţi la o parte de roboţi şi să mute accentul pe domenii mai sofisticate ale externalizării proceselor de afaceri (BPO). Preşedintele Rodrigo Duterte măreşte bursele pentru educaţie ştiinţifică şi tehnologică şi doreşte să ofere stimulente fiscale companiilor de externalizare care se concentrează pe servicii nonvocale cu risc mai mic de automatizare, cum ar fi managementul informaţiilor despre sănătate şi dezvoltarea de jocuri. Programele „vor permite crearea unei forţe de muncă filipineze care să se poată adapta mai bine la întreruperile cauzate de automatizarea sporită”, spune secretarul interimar al planificării economice Karl Chua. „Este posibil
    ca Filipine să se transforme
    dintr-un centru de servicii BPO într-un mare centru de procesare şi analiză a datelor.”

    Dar cum rămâne cu roboţii? În ce măsură vor putea ei înlocui oamenii? Un software poate fi învăţat să imite empatia, să dea senzaţia de empatie şi emoţie şi este imposibil de enervat, ceea ce nu se poate spune despre un operator de call center sau un angajat-om a cărui misiune este să interacţioneze cu publicul. Însă anul acesta cercetătorii de la Creative Machines Lab al Columbia Engineering au dezvăluit că s-ar putea să fi creat primul robot care învaţă să fie empatic, într-un grad foarte primitiv, cu un partener robot.  Ca într-un cuplu care a înfruntat testul timpului şi în care partenerul poate anticipa fiecare mişcare a celuilalt, un robot al Columbia Engineering a învăţat să prezică acţiunile şi obiectivele viitoare ale robotului partener pe baza a doar câteva cadre video iniţiale.

    Abilitatea oamenilor de a anticipa acţiunile altora face mai uşor traiul şi munca împreună. În schimb, chiar şi cei mai inteligenţi şi avansaţi roboţi au au fost până acum incapabili de acest tip de comunicare socială. Însă este posibil să se schimbe acest lucru.

    Tendinţa de renunţare la operatorii de voce ameninţă locurile de muncă a multe dintre cele 1,3 milioane de persoane angajate în centrele de externalizare din Filipine, aproximativ jumătate dintre acestea fiind operatori de call-center.

    Studiul, condus de profesorul de inginerie mecanică Hod Lipson, face parte dintr-un efort cuprinzător de a înzestra roboţii cu capacitatea de a înţelege şi anticipa obiectivele altor roboţi doar din observaţii vizuale.

    Cercetătorii au construit mai întâi un robot şi l-au plasat într-un parc de joacă de aproximativ 3×2 metri. Au programat robotul-subiect să caute şi să se deplaseze către orice cerc verde pe care l-ar putea vedea. Însă acolo ei au strecurat şi un vicleşug: uneori robotul putea vedea un cerc verde prin camera sa şi se mişca direct spre el. Dar alteori, cercul verde era ascuns de o cutie înaltă de carton roşu, caz în care robotul se deplasa spre un cerc verde diferit, sau stătea pe loc.

    După ce şi-a observat partenerul agitându-se timp de două ore, robotul-observator a început să anticipeze obiectivul şi direcţia partenerului său. Robotul-observator a putut în cele din urmă să prezică obiectivul şi direcţia partenerului său în 98 din 100 de teste, în diferite situaţii – fără să i se spună în mod explicit despre handicapul de vizibilitate al partenerului. „Rezultatele noastre iniţiale sunt foarte interesante”, spune Boyuan Chen, autorul principal al studiului. „Descoperirile noastre încep să demonstreze modul în care roboţii pot percepe lumea din perspectiva altui robot. Capacitatea observatorului de a se pune în locul partenerului său, ca să spunem aşa, şi de a înţelege, fără a fi ghidat, dacă partenerul său ar putea sau nu putea vedea cercul verde din punctul său din poziţia sa, este poate o formă primitivă de empatie.“

    C ând au proiectat experimentul, cercetătorii se aşteptau ca robotul-observator să înveţe să facă predicţii despre acţiunile pe termen scurt ale robotului subiect. Ceea ce cercetătorii nu s-au aşteptat, totuşi, a fost cât de precis robotul observator a putut prevedea «mişcările» viitoare ale colegului său, după doar câteva secunde de imagini ca reper. De la anticiparea unei mişcări şi până la a simţi emoţiile simţite de celălalt este cale lungă de bătut pentru o inteligenţă artificială. Până atunci, roboţii pot fi perfecţionaţi în a imita empatia. Este acesta un lucru bun? Se întreabă scriitoarea şi cercetătoarea Sherry Turkle. Ea a dezbătut acest subiect în cartea sa The Empathy Diaries: A Memoir.

    Când jucările inteligente au uimit pentru prima dată copiii cu abilitatea lor de a se juca cu ei, copiii nu numai că au văzut jucăriile ca pe ceva „oarecum viu”, ci şi-au schimbat percepţia despre ceea ce este special în a fi om. Când au întâlnit jucăriile inteligente, copiii au văzut oamenii ca speciali nu pentru că erau deştepţi (aceste maşinării noi erau şi ele deştepte), ci pentru că aveau sentimente. Copiii mici au descris în esenţă oamenii ca maşinării emoţionale. Părea o categorie instabilă. Chiar şi atunci, computerul meu – colegii savanţi visau să creeze roboţi şi avatare care ar putea fi tovarăşii inimilor noastre – maşini cu sentimente simulate şi cu empatie simulată. M-am întrebat: odată ce oamenii ajung în compania acestor noi maşini «emoţionale», artificiale, cum ne-am deosebi de aceşti pretendenţi? Mai important, am vrea acest lucru? Imitaţia de empatie ar fi suficientă empatie pentru un om?

    Am ajuns apoi la această formulare tulburătoare: hrănim ceea ce iubim, dar iubim ceea ce hrănim. După ce au avut grijă de un obiect, chiar şi unul la fel de simplu ca un animal de companie digital care trăia într-un ou de plastic şi cerea să fie hrănit şi îngrijit în timp, copiii (şi părinţii lor) s-au ataşat emoţional de el. Această constatare nu a avut legătură cu inteligenţa sau calităţile empatice ale obiectelor cu suflet digital care au cerut să fie îngrijite. A avut legătură cu vulnerabilitatea oamenilor. Când maşinile ne cer să le îngrijim, ne ataşăm de aceste maşini şi credem că maşinilor le pasă de noi. „Empatia simulată” avea o armă formidabilă: psihologia profundă a omului. Acum maşinile îşi declară afecţiunea. Acesta este păcatul original al inteligenţei artificiale. Nu este nimic în neregulă cu crearea de maşini inteligente. Le putem seta să facă tot felul de sarcini utile. Problema apare atunci când creăm maşini care ne lasă să credem că le pasă de noi.

  • În ce îşi mai investeşte banii unul dintre cei mai „vechi” antreprenori din piaţa locală de tehnologie

    Unul dintre cei mai „vechi” antreprenori din piaţa locală de tehnologie – Antonio Eram – fondator al procesatorului de plăţi online Netopia – este cel mai nou actor din industria de investiţii în start-up-urile tech. Ţinta? Aplicaţiile sau serviciile web care se leagă de zona de plăţi. Cum îşi alege fondatorul Netopia proiectele în care îşi pune banii? Nu mergeţi la Antonio cu power-pointuri cu estimări la virgulă despre cum va fi cifra de afaceri în 2025 şi cum veţi vinde afacerea în 2030. Pasiunea fondatorilor pentru proiect şi dorinţa lor de a face ceva sunt cele care contează cu adevărat, dezvăluie antreprenorul.

    Am ajuns deja la 6 investiţii. (…) Tichetul nostru mediu este undeva la 25.000 – 30.000 de euro şi se poate duce mai sus. În total până acum avem investiţii de 150.000 de euro, nu este o sumă extraordinară, dar aici vorbim de banii noştri, făcuţi de Netopia“, a declarat Antonio Eram la emisiunea ZF IT Generation, unde a fost invitat în cadrul noii rubrici Investor Watch. Printre companiile în care a investit până acum Netopia Ventures se numără Milluu şi Mocapp, proiecte care au fost prezentate în trecut în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Eram a precizat că deciziile de investiţii sunt luate pe baza altor indicatori decât în cazul unor fonduri clasice. „Abordarea noastră nu este una tehnică. Spre deosebire de alte fonduri pe noi ne interesează mai mult pasiunea, ideea, echipa, ce au de spus oamenii, dorinţa de a face ceva, mai puţin partea de cifre, bilanţul, care e business planul, care e proiecţia, care este strategia de exit şi aşa mai departe.“

    Decizia de a crea acest vehicul dedicat start-up-urilor a fost luată în condiţiile în care businessul Netopia trece printr-o reorganizare în contextul în care compania a aplicat pentru obţinerea unei licenţe de la Banca Naţională a României. „Noi trecem printr-un proces de restructurare a întregului business şi facem mai multe entităţi, această mişcare este necesară datorită faptului că vom primi o licenţă de la BNR, este un proces mai complex pe care poate îl vom aborda în altă discuţie.“ Când, făceam această organizare ne-am dat seama că am fost de-a lungul vremii abordaţi de tot felul de antreprenori şi de tot felul de oameni cu idei care au cerut – dacă putem – să fim parteneri cu ei, să venim cu o investiţie de tip angel sau să îi ghidăm. Atunci am zis că dacă tot avem nişte bani puşi deoparte şi această entitate foloseşte banii produşi de către Netopia Payments să îi investim în proiecte în care credem, care au potenţial şi care sunt în principiu axate pe linia noastră de business, de plăţi. Nu ne apucăm de construcţii, de imobiliare. Pe noi ne interesează să ajutăm cu bani, cu puţini bani sau cu mai mulţi bani – depinde de situaţie şi context, dar şi cu sfaturi, cu resursele noastre, antreprenori care vor să pornească pe zona de aplicaţii mobile, servicii web şi care se leagă într-un fel sau altul de zona de plăţi.“

    Investor Watch

    Antonio Eram, fondator Netopia Ventures

    Investiţii ţintă: Idei bune pe zona de plăţi şi proiecte realizate de echipe cu pasiune.

    „Am ajuns deja la 6 investiţii. (…) Tichetul nostru mediu este undeva la 25.000 – 30.000 de euro şi se poate duce mai sus. În total până acum avem investiţii de 150.000 de euro, nu este o sumă extraordinară, dar aici vorbim de banii noştri, făcuţi de Netopia.”

    Antonio Eram nu exclude colaborarea în viitor cu alte fonduri de pe piaţa locală, dar în prezent banii sunt doar cei generaţi de Netopia Payments. „Nu suntem asociaţi cu nimeni, deocamdată, dar se poate duce discuţia către un fond local fără o problemă“. Investiţiile reprezintă mai degrabă un ajutor pentru cei aflaţi la început de drum, a punctat şeful Netopia. „Vrem să introducem banii înapoi în sistem pentru că prin asta toată lumea are de câştigat. O spun şi datorită faptului că noi nu am fost ajutaţi de nimeni niciodată. Nu am primit investiţie, când am început compania acum 17-18 ani nu exista conceptul de seed, de angel investment, de VC şi aşa mai departe, totul a fost cu mânecile suflecate, pe calea grea.“

    În acest an fondul mai are bani pentru 3 până la 5 investiţii, a declarat Antonio Eram. „Anul acesta am bugetat până la 150.000 de euro, deci mergând pe această direcţie cred că mai este loc de 3-4-5 investiţii mici. Acum mulţi vor să ridice sume mult mai mari şi negociem fiecare bănuţ, dar repet, acţiunea noastră nu este de a oferi doar nişte bani ci de a ne implica efectiv în procesul de business, cu serviciile noastre. Pentru unii, de exemplu, facem modificări în platformele noastre tocmai pentru a fi mai bine integrate şi să ofere acestui antreprenor exact soluţia de care are nevoie. Această modificare presupune nişte costuri, nu o punem în calculul investiţiei, dar există ca şi cost pentru noi. Eu nu aş vedea asta ca pe o investiţie, ci ca pe un fel de ajutor pentru cei la început.“

     

    Start-up Update

    Cosmin Dumitrache, cofondator al Medic Chat – start-up-ul local de health-tech care a dezvoltat aplicaţii mobile şi o platformă prin care utilizatorii pot cere sfaturi medicilor,

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să atragă o finanţare în valoare totală de peste 250.000 de euro, din care o treime va fi asigurată de fondul de investiţii Cleverage, iar restul de un angel investor din SUA şi de alţi investitori privaţi înscriţi pe platforma de crowdfunding locală SeedBlink.

    „Medic Chat este o aplicaţie şi platormă prin care oricine poate să acceseze rapid şi uşor sfatul unor doctori de top din întreaga ţară. Accesarea sfatului unui doctor este de regulă un proces dificil, mănâncă mult timp şi mulţi bani – noi vrem să facem acest lucru la fel de simplu ca a comanda un Glovo sau a lua un Uber sau a rezerva o cazare pe Airbnb. Avem peste 200 de doctori înscrişi, acoperim 40 de specialităţi medicale, asta încercăm noi să facem un pic diferit faţă de alţi jucători din piaţă.”

    Sfatul expertului

    Nic Vasiliu, technology solutions professional în cadrul echipei Microsoft din regiunea Europei Centrale şi de Est

    Recomandări pentru start-up-uri: Integraţi comunicarea într-o singură platformă

    „Această criză, COVID, ne forţează să interacţionăm mai mult de la distanţă decât faţă în faţă. Una din provocări este lipsa semnelor nonverbale care ne ajută să vedem reacţia participanţilor la ceva ceea ce am spus. De aceea, una din noutăţile anunţate pentru platforma Microsoft Teams este «live reactions», posibilitatea de a-ţi exprima un sentiment vizavi de ceea ce e prezentat. Opţiunile sunt like, love, laugh şi applaud.”

    Andrei Georgescu, fondator White Image, prima agenţie locală de marketing prin e-mail

    Recomandări pentru start-up-uri: Pentru start-up-uri în primele faze prioritatea trebuie să fie construcţia de baze de date pentru viitoare campanii.„Pentru companiile mature, sau care au atins un anume grad de maturitate marketingul prin e-mail este chiar în top 2-3 cele mai eficiente canale de vânzare. Există tendinţa şi în rândul start-up-urilor să se uite în zona asta, ceea ce nu este deloc greşit, doar că ar trebui să-şi stabilească alte aşteptări. La început start-up-urile trebuie să se concentreze pe creşterea bazei de date, şi să facă acest lucru organic şi cât mai eficient astfel încât într-un termen mediu, de un an de zile, vor începe să vadă rezultatele campaniilor pe e-mail.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

  • Crearea de servicii şi circuite turistice ar putea aduce României mai mulţi turişti. Concentrarea pe un număr de 60-70 de zile creează probleme de infrastructură, dar şi o senzaţie de un overbooking permanent

    ♦ Lunile în care ajung cei mai mulţi turişti sunt iulie şi august, existând o dependenţă de starea vremii, dar acest lucru ar putea fi schimbat prin oferirea turiştilor de alternative precum piscine încălzite sau excursii în zona litoralului.

    Cel mai mare număr de turişti care ajung în staţiunile turistice, mai ales cele de pe litoralul românesc, este înregistrat în lunile iulie – august, ceea ce poate reprezenta un impe­diment pentru dezvoltarea turis­mului local. Cu toate acestea, soluţii pentru extinderea sezonului turistic există prin oferirea de servicii turiş­tilor cum ar fi piscine încălzite, spa-uri sau excursii în zona litoralului.

    Lucian Boronea, director gene­ral al agenţiei de turism Accent Travel&Events, spune că sezonali­tatea afectează dezvoltarea turis­mului local. Totodată, el adaugă faptul că în ţări precum Grecia sau Turcia românii merg în sezon, când preţurile sunt şi mai mari, dar este şi mai cald, pe când alţi turişti străini, mai atenţi din punct de vedere financiar, merg în extrasezon şi beneficiază de aceleaşi servicii, dar la preţuri mai mici.

    „După părerea mea, concen­trarea aceasta foarte mare pe un nu­măr de 60-70 de zile creează probleme de infrastructură, o senzaţie de un overbooking permanent, dar are la bază şi câteva explicaţii logice. Una ar fi legată de climă, să faci baie la final de mai este o provocare, o altă explicaţie este aceea că lipsa activităţilor din staţiuni reprezintă un mare minus, oamenii, nu au soare şi apă caldă, dar nici activităţi”, spune Lucian Boronea.

    O problemă a turismului local este că cei care ajung pe litoral pre­fe­ră să stea în medie 2-3 zile, din lipsă de activităţi.

    Introducerea unui circuit sau a diferitelor excursii în Delta Du­nării, la Cheile Dobrogei, la cramele de vin din Dogrobea i-ar pu­tea determina pe turişti să îşi facă un sejur mai lung pe litoralul românesc.

    „Dacă s-ar reuşi construirea unei staţiuni unde i se poate oferi turistului tot ce are nevoie, piscine încălzite, terenuri de golf, sunt convins să s-ar schimba mult lucrurile. Cel puţin două excursii opţionale într-un sejur s-ar putea organiza. Pe mine mă miră totuşi că românii care merg pe litoral nu au acest apetit de a merge în excursii, pe când de la partenerii mei ştiu că turiştii români sunt mari consumatori de excursii”, precizează Lucian Boronea.

    El este de părere că o altă soluţie prin care turiştii ar fi motivaţi să meargă la mare şi în extrasezon ar fi existenţa unui proiect reformat de vouchere, prin care turiştii ar avea mai multe beneficii dacă ar merge în extrasezon. Pe lângă beneficiile aduse turiştilor, un astfel de proiect ar putea extinde sezonul turistic şi ar fi un factor de a aduce forţă de muncă calificată şi plătită mai bine pe mai multe luni, lucruri care ar avea un impact mai mare asupra economiei.

    Deşi sezonalitatea afectează dezvoltarea turismului, doar cu ajutorul investiţiilor atât în partea hotelieră, cât şi investiţii din zona autorităţilor publice în infrastructură, extinderea sezonului ar putea fi posibilă.

    „Sezonalitatea poate fi extinsă dacă există business, dacă fiecare hotel în parte şi-a dezvoltat resurse în jurul său care să nu vizeze neapărat partea de soare, mare, e vorba de spa-uri, de alte activităţi care se pot face şi motivaţii pentru care oamenii ar veni şi în extrasezon. Problema este că dacă operez mai mult de şase luni, trebuie să plătesc impozitul pe clădiri integral, iar dacă operez mai puţin de şase luni, plătesc doar jumătate. Are un impact mare asupra businessului, mai ales că în extrasezon sunt încasări de supravieţuire. Inclusiv autorităţile se focusează pe sezon, nu oferă facilităţi operatorilor, care fac un efort şi aduc un impact bugetar prin faptul că nu ar mai fi atât de mulţi şomeri. Mulţi dintre cei care lucrează sezonier, ulterior pleacă în şomaj”, este de părere Iuliana Tasie, Director General al Ana Hotels Europa Eforie Nord, parte din grupul hotelier Ana Hotels, controlat de omul de afaceri George Copos.

    În 2020, deşi marcat de pandemie, numărul turiştilor ajunşi în unităţile de cazare din România a atins un nivel maxim în luna august, când au sosit circa 1,2 milioane de turişti, iar iulie a înregistrat circa 900.000 de sosiri ale turiştilor, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Crearea unor facilităţi pentru o paletă diversă de turişti, fie că e vorba de familii, fie de turişti care caută pe lângă soare şi mare şi componenta de excursii, ar putea duce la creşterea semnifictivă a numărului de turişti.