BusinessMagazin

Tag: Senat

  • Senat: Minorii până în 16 ani nu mai au voie să intre neînsoţiţi în cluburi, baruri şi discoteci

    Comisia de muncă a votat un raport de admitere, fiind votat în plen cu 72 de voturi ”pentru” şi 2 împotrivă. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 74 de voturi favorabile.

    Guvernul a transmis, iniţiat, un punct de vedere negativ la propunerea legislativă, ulterior revenind asupra deciziei şi dând un aviz favorabil.

    Senatorul Grapă a declarat, în plenul Senatului, că Guvernul României, prin Ministerul muncii, are ”profesionişti”.

    ”Mulţumesc pentru schimbarea de poziţie (..) Mă bucur extrem de mult că în sfârşit putem să discutăm despre o simbioză, în care toate părţile au ceva de oferit şi de acceptat”, a spus senatorul liberal despre susţinerea iniţiativei sale de către Executiv.

    Propunerea legislativă reglementează măsuri de protecţie a minorilor, în vederea asigurării dezvoltării acestora într-un mediu sănătos.

    Astfel, prin proiectul de lege, se interzice accesul minorilor care nu au împlinit 16 ani, neînsoţiţi, în unităţile de alimentaţie publică, respectiv baruri, cluburi, discoteci, unde se comercializează băuturi alcoolice şi tutun.

    De asemenea, se interzice comercializarea produselor alcoolice şi din tutun tuturor persoanelor care nu au împlinit 18 ani şi transmiterea, cu titlu oneros sau gratuit, a băuturilor alcoolice şi din tutun minorilor sub 18 ani.

    Propunerea legislativă prevede, la sancţiuni, posibilitatea suspendării activităţii localului pe o perioadă de 30 de zile, pentru comercializarea de astfel de produse către minori. La capitolul amenzi, încălcarea legii se pedepseşte cu amendă de la 500 la 1500 de lei.

    Propunerea legislativă va ajunge la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

  • Senatul a adoptat proiectul de lege privind Codul Fiscal

    Proiectul de lege privind Codul Fiscal a fost adoptat, luni, în plenul Senatului cu 90 de voturi “pentru”, 4 abţineri şi 36 “împotrivă”.

    Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat, în cadrul dezbaterilor din plen, că “modificările legislative frecvente aferente acestui act normativ, necesare pentru funcţionarea sistemului de impozite şi taxe din România au generat unele dificultăţi în interpretarea şi în aplicarea anumitor prevederi” din domeniul fiscal.

    Guvernul şi-a propus pe termen mediu “continuarea măsurilor de creştere a eficienţei sistemului fiscal prin rescrierea Codului Fiscal creându-se astfel, pe de o parte, posibilitatea simplificării fiscalităţii, eliminării disfuncţionalităţii şi stabilirii coordonatelor pentru un cadru fiscal coerent şi modern, iar, pe de altă parte, premisele asigurării predictibilităţii sistemului fiscal şi continuării conduitei necesare unei consolidări fiscale sustenabile”, a menţionat Teodorovici.

    Ministrul Finanţelor Publice a mai spus că documentul îşi propune “reducerea evaziunii fiscale, creşterea consumului şi stimularea creşterii economice”.

    Senatorul Mărinică Dincă (PNL) a susţinut, în schimb, că noul Cod Fiscal este “fără viziune, este nelegitim, este mincinos şi pervers”.

    “Este fără viziune pentru că nu duce nicăieri. Vom avea mai mulţi şomeri,vom avea taxe mai mari şi mai multe, vom avea, din păcate, un nivel de trai mai scăzut (…) şi vom avea un consum şi mai mic decât acum”, a afirmat Dincă.

    Acesta a mai spus că este un Cod Fiscal nelegitim, deoarece în noiembrie 2014 peste 6 milioane de români au votat pentru programul politic şi economic al lui Klaus Iohannis, motiv pentru care senatorul i-a cerut preşedintelui “să retragă din respect pentru cei 6 milioane de români acest Cod Fiscal”.

    Totodată, senatorul PNL a declarat că este un Cod fiscal împotriva românilor, deoarece creşte numărul de taxe şi ar duce la închiderea a şi mai multor societăţi comerciale.

    El a explicat că documentul prevede mărirea impozitelor pe terenuri, clădiri şi maşini, astfel că preţul la alimente nu va scădea după reducerea TVA.

    Creşterea impozitelor pe terenuri, clădiri şi maşini înseamnă “costuri suplimentare pentru cei care produc alimente, pentru cei care procesează alimentele, pentru cei care transportă alimentele şi, mai ales, pentru cei care le vând. Drept urmare, acei 15% care spun că vor reflecta în scădere preţul la alimente de fapt vom constata că va fi un preţ cel puţin egal, dacă nu chiar mai mare”, a afirmat Dincă.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că se aştepta ca din partea grupului PNL să vadă o solicitare care se bazează pe ideea că noul Codul Fiscal este “un proiect liberal, dar noi vrem mai mult liberalism”. “Ce-am auzit a fost o pledoarie pe care aş califica-o drept jalnică. Este regretabil că astăzi, în momentul în care discutăm un proiect de lege pe care nu numai eu, ci mediul de afaceri din toată ţara l-a calificat drept ultraliberal, grupul PNL să se posteze pe o astfel de poziţie, de respingere a Codului Fiscal”, a precizat Tăriceanu.

    Proiectul de lege privind Codul fiscal, adoptat cu amendamente formulate în comisiile senatoriale, urmează să fie transmis Camerei Deputaţilor, forul legislativ decizional.

  • Conducerea Senatului, convocată în şedinţă la 14.30, pentru hotărârea în cazul Şova

    Potrivit unor surse parlamentare, pe ordinea de zi a şedinţei conducerii Senatului se află scrisoarea Curţii Constituţionale, prin care solicită Senatului să redacteze şi să publice în Monitorul Oficial hotărârea prin care se atestă rezultatul votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării preventive în cazul lui Dan Şova.

    Convocarea Biroului Permanent al Senatului vine la o zi după ce plenul a respins proiectul de hotărâre propus de Biroul Permanent prin care se constata că în urma votului din 25 martie nu au fost întrunite condiţiile pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul senatorului Dan Şova.

    La votul asupra acestui proiect de hotărâre au fost înregistrate 2 voturi “pentru”, 43 de abţineri şi 68 de voturi “împotrivă”.

    Proiectul de hotărâre supus plenului constata că în urma votului din 25 martie nu au fost întrunite condiţiile pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul senatorului Dan Şova, potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi dispoziţiilor art. 173 din Regulamentul Senatului, în vigoare la 25 martie.

    Totodată, proiectul menţiona şi decizia Curţii Constituţionale din 8 aprilie, conform căreia Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României.

    Acest proiect de hotărâre era redactat cu data de 20 aprilie.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că este obligatorie însă redactarea unui alt proiect de hotărâre în conformitate cu rezultatul votului din 25 martie.

    “Propunerea formulată de Biroul Permanent a fost respinsă, pe cale de consecinţă cealaltă hotărâre pe care o aveţi în mapă o voi semna şi o voi transmite la Monitorul Oficial”, a precizat Tăriceanu în plen.

    Acest al doilea proiect la care face referire Tăriceanu a fost citit în plen de senatorul PSD Şerban Nicolae.

    Acest proiect este aproape similar cu cel respins luni în plen, cu deosebirea că este redactat la 25 martie. În plus, nu se precizează că decizia se bazează pe Regulamentul Senatului aflat “în vigoare la 25 martie”.

    Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei privind conflictul juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, publicată vineri, că această Cameră trebuie să redacteze hotărârea în cazul cererii DNA de arestare a lui Dan Şova, întrucât, altfel, procedura nu este finalizată, pentru că nu poate fi publicată în Monitor.

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) arată că, potrivit legii, asupra cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor, Parlamentul este obligat să dezbată şi să se pronunţe printr-o hotărâre, care se comunică ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial.

    “Potrivit principiului ‘ubi lex non distiguit, nec nos distinguere debemus’ – unde legea nu distinge, nici interpretul său nu o poate face, actul adoptat de Camera Parlamentului, indiferent dacă acesta consemnează admiterea sau respingerea cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori a senatorului, trebuie să îmbrace forma unei hotărâri care se comunică autorităţii publice care a adresat solicitarea şi se publică în Monitorul Oficial al României”, se precizează în motivarea deciziei din 8 aprilie a CC.

    Astfel, judecătorii constituţionali au ajuns la concluzia că, în cazul lui Dan Şova, Senatul a răspuns cererii de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova printr-un act denumit ‘comunicare’, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

    CC a constatat că “Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, prevăzută de lege, nu a fost finalizată în conformitate cu prevederile legale.

    “În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Plenului Senatului din 25 martie 2015, desfăşurată cu respectarea cvorumului legal prevăzut de art.67 din Constituţie, prin votul senatorilor prezenţi, cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova a întrunit 79 de voturi ‘pentru’, 69 ‘împotrivă’ şi cinci voturi au fost anulate, situaţie juridică ce a fost consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Procedura, însă, nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – hotărârea Senatului, redactarea acesteia constituind o operaţiune tehnico-juridică obligatorie, întrucât documentul astfel întocmit este cel în baza căruia votul care a avut loc în plenul Camerei produce efecte juridice”, conform documentului citat.

    Curtea a stabilit, în motivarea deciziei, că refuzul Senatului de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi regulamentare, care angajează această autoritate publică într-un conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea care a solicitat încuviinţarea arestării unui senator, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului Justiţiei.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare Cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităţii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”.

    Senatul nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

  • Preşedintele ANAF nu s-a prezentat în faţa comisiei de Buget-Finanţe din Senat, la invitaţia oficială

    “Domnul Diaconu nu s-a prezentat azi (joi – n.r.) la comisie, noi i-am trimis invitaţie oficială, cum facem cu toţi. Avea obligaţia să vină, nu trebuia să confirme, însă trebuia să ne anunţe dacă nu poate ajunge, fiind plecat în delegaţie”, a afirmat Arcaş după ce membrii comisiei l-au aşteptat pe preşedintele ANAF aproape o oră.

    El a precizat că va anunţa ministrul Finanţelor şi premierul, pentru ca aceştia să ia măsuri pentru această situaţie. Totodată, comisia vrea să-l recheme pe Diaconu pentru a da explicaţii.

    “Nu putem să stăm la cheremul domnului Diaconu, să vină când vrea şi când nu vrea, premierul va fi anunţat şi să ia măsuri”, a spus Arcaş.

    Senatorii s-au arătat foarte deranjaţi de lipsa preşedintelui ANAF la şedinţă, catalogând comportamentul său drept sfidare.

    Diaconu a fost invitat la începutul lunii aprilie la şedinţa Comisiei de Buget-Finanţe din Senatul pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    Decizia a fost luată la finele lunii martie la propunerea senatorului PSD Constantin Popa, propunere care a fost votată în unanimitate de membrii comisiei.

    O parte dintre senatori se aşteptau la acel moment ca preşedintele ANAF să nu se prezinte.

    “Oricum nu vine, e prea mare onoarea pentru noi”, a spus unul dintre senatori atunci.

    Arcaş spune că, deşi problemele s-au rezolvat parţial în ceea ce priveşte controalele ANAF, printr-o ordonanţă, mai sunt de discutat diverse aspecte.

    “În plus, domnul Diaconu putea să fie prezent azi şi pentru discuţiile pe Codul de Procedură Fiscală, pentru că azi trebuia să îl analizăm împreună cu amendamentele depuse. Tot reprezentanţii ANAF şi ai Finanţelor ne împiedică să respectăm calendarul, deşi cred că ne vom încadra în timp, trebuie să terminăm raportul până la sfârşitul lunii”, a menţionat preşedintele comisiei.

    Senatorii continuă la ora transmiterii ştirii cu discuţiile pe codul de procedură fiscală, care riscau să fie amânate din cauza lipsei unui secretar de stat din Ministerul Finanţelor.

    După aproape o oră şi jumătate de la ora anunţată pentru începerea şedinţei a ajuns secretarul de stat Attila Gyorgy, astfel că membrii comisiei au decis să continue întălnirea.

  • Senatul votează miercuri în plen a doua cerere de urmărire penală şi arestare în cazul Vâlcov

    Vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu a afirmat, luni, la finalul şedinţei Biroului Permanent al Senatului, că solicitarea ÎCCJ de încuviinţare a efectuării în continuare a urmăririi penale, reţinerii şi arestării preventive a senatorului Darius Vâlcov a fost transmisă la comisia juridică.

    Comisia juridică urmează să analizeze cererea în şedinţa de marţi.

    Dumitrescu a precizat că, dacă raportul comisiei juridice va fi dat în timp util, cererea va fi discutattă şi supusă la vot în şedinţa plenului de miercuri.

    DNA a cerut, marţea trecută, un nou aviz pentru arestarea lui Darius Vâlcov, suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini firme pe care le administrează prin interpuşi, procurorii precizând că el ar fi obţinut astfel trei lingouri de aur, bani şi tablouri.

    Potrivit anchetatorilor, începând din 2011 şi până în prezent, Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru. El s-ar fi folosit de informaţiile obţinute în virtutea funcţiilor publice, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de fostul ministru al Finanţelor, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a obţinut, astfel, arată procurorii anticorupţie, mai multe bunuri materiale, între care sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei, trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei.

    Anchetatorii susţin că acestea au fost depozitate într-un seif, care era lăsat spre păstrare unei persoane apropiate fostului ministru.

    Procurorii fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia.

    În acest context, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al României referatul cauzei, pentru ca acesta să sesizeze Senatul, pentru a se obţine avizul necesar efectuării în continuare a urmăririi penale a lui Darius Vâlcov. De asemenea, DNA a cerut şi încuviinţarea reţinerii şi arestării fostului ministru al Finanţelor.

    Acesta nu este primul aviz pe care DNA îl cere în cazul lui Vâlcov. Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Bogdan Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercurea trecută, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” şi cinci abţineri.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost reţinut, miercuri după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri.

    Judecătorii de la instanţa supremă au decis ca Vâlcov să fie cercetat în arest la domiciliu, începând de joi până în 24 aprilie.

  • Tăriceanu: Parlamentul nu va primi indicaţii politice cum să voteze, de la nicio altă instituţie

    Preşedintele Senatului a afirmat că a dat un mesaj puternic foarte clar, la nivel instituţional, referitor la independenţa Parlamentului şi principiul separaţiei puterilor în stat, principiu de la care nu va abdica.

    ”Vreau să fiu foarte clar, Parlamentul nu va primi indicaţii politice, cum să voteze, de la nicio altă instituţie. Votul imperativ este nul, după cum se ştie. Membrii Parlamentului au dreptul să voteze aşa cum cred, pe baza audierii celor care sunt în anumite cauze (..) Fiecare parlamentar consideră, individual, cum trebuie să voteze şi nu ascultă ordine de la nimeni”, a arătat Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a explicat şi de ce s-a ţinut cont, în interpretarea votului din plen, privind cererea de arestare preventivă a lui Dan Şova, de Regulamentul Senatului, precizând că, atâta timp cât articolul respectiv din Regulament nu e declarat neconstituţional, este în vigoare şi se aplică.

    ”Dacă Curtea Constituţională va considera că acea neconcordanţă trebuie rezolvată, din acel moment, trebuie pusă în aplicare acea prevedere, prin modificarea Regulamentului”, a mai spus Tăriceanu, precizând că şi în cazul celei de-a doua cereri pentru arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov se aplică acelaşi Regulament.

    Judecătorii Curţii Constituţionale vor analiza, pe 8 aprilie, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe de o parte şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte.

    Şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

    În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arată că “atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi Parlament, “generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”.

    Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunităţii unor parlamentari, foşti miniştri.

    Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive pentru senatorul PSD Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

     

  • Tăriceanu: Nu pot fi de acord cu critici publice dinspre alte autorităţi ale statului faţă de Senat

    “În calitate de preşedinte al Senatului am obligaţia să apăr independenţa sa în raport cu celelalte puteri ale statului şi să contribui la refacerea prestigiului acestei instituţii. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre reţele de socializare, dinspre cetăţenii care au tot dreptul să se exprime liber şi chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorităţi ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditaţie din partea celor vizaţi şi la renunţarea formulei atacurilor publice între autorităţi, în folosul unui dialog instituţionalizat din care să găsim soluţii la problemele existente“, susţine Tăriceanu, într-o declaraţie politică difuzată sâmbătă seară.

    Preşedintele Senatului afirmă că, “prin semnificaţia lor, prin amploarea lor şi prin implicarea mai multor autorităţi ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Şova au depăşit cadrul speţei în sine”.

    “Reacţiile unor autorităţi implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru şi la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicităţii această declaraţie politică”, continuă el.

    Tăriceanu subliniază că, după votul de miercuri din Senat, “nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta şi rechizitoriul” şi să-l trimită în judecată pe senatorul Dan Şova. “Senatul nu a încuviinţat reţinerea şi arestarea senatorului Şova, dar nu a obstrucţionat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfăşoară fără restricţii, la fel ca în cazul oricăror cetăţeni anchetaţi în libertate”, spune el.

    “A doua zi după votul din Senat, preşedintele României a adresat CCR în limitele constituţionale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acţiunile preşedintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA şi CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituţională, pentru că Senatul a luat în dezbatere şi s-a pronunţat prin vot asupra cererii de ridicare a imunităţii unui senator, fără depăşirea limitelor acestei competenţe şi exact în baza temeiurilor legale menţionate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului”, continuă Tăriceanu.

    “Ceea ce a declanşat aceste critici este rezultatul votului şi nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competenţelor Senatului de către alte autorităţi, prin tentativa de a impune o soluţie (deci, de a exercita în locul Senatului o competenţă dată acestuia prin Constituţie)”, susţine el.

    Preşedintele Senatului menţionează că articolul 72, alineat 1, teza I din Constituţie prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte.

    “Textul constituţional recunoaşte astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reţinerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar şi în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorităţi menţionate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluţii exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituţie interzice orice mandat imperativ”, adaugă el.

    Potrivit lui Tăriceanu, “un cap de acuzare vehiculat după vot” se referă la aplicarea de către Senat în cazul Şova a articolului 24 din Legea 96/2006 (Statutul senatorilor şi deputaţilor) şi a articolului 172 din Regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor şi nu din numărul celor prezenţi.

    “Cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Şova a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare. Nu avem nicio îndoială că, la momentul redactării cererii, dna. procuror general ştia câte voturi erau necesare pentru ca cererea DNA să fie admisă. Cu toate că am anunţat de două ori în plen, de la microfonul preşedintelui de şedinţă, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor), nici în timpul şedinţei plenului şi în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecţii legate de constituţionalitatea acestor temeiuri”, mai spune Tăriceanu.

    El menţionează că o teză de drept unanim acceptată spune că orice normă legală în vigoare se bucură de prezumţia de constituţionalitate până la invalidarea ei de către CCR. “Pe această prezumţie se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunţarea judecătorului constituţional, inaplicabilă şi nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuşi în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu”, adaugă Tăriceanu.

    “Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituţionale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului”, continuă el.

    “În cadrul aceleiaşi campanii pentru uzurparea unor atribuţii ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit ameninţări cu o acţiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Şova, Senatul nu a emis o Hotărâre”, mai susţine Tăriceanu în declaraţia politică.

    El a ţinut să explice că Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, iar acestea, după adoptare, sunt publicate în Monitorul Oficial.

    “Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o iniţiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare şi desigur nici nu poate fi contestat la CCR”, a menţionat el.

    “Insistenţa cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competenţele constituţionale ale Senatului are o motivaţie care depăşeşte cadrul luptei anti-corupţie şi nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorităţi ale statului a unor soluţii, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democraţia parlamentară. Potenţial, şi mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinţei unei alte autorităţi (de ex., respingerea unei ordonanţe sau a unei cereri a Preşedintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuţii, alte autorităţi urmând să decidă în locul său”, mai susţine Tăriceanu.

    El aminteşte de asemenea faptul că în adresa procurorului-şef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Şova se spune că “imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie…”.

    “Este superficial şi cât se poate de greşit a afirma că înfăptuirea actului de justiţie a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de faţă, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului şi în a duce actul de judecată la bun sfârşit”, susţine Tăriceanu.

    “Impulsionat de scrisoarea procurorului-şef al DNA, CSM a dat publicităţii imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…”. Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condiţiile pentru încuviinţarea arestării preventive a senatorului Şova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiţie. Anchetarea sa de către DNA nu a fost şi nu este împiedicată în niciun fel de Senat”, continuă el.

    Preşedintele Senatului adaugă că ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este “o teză pe care are obligaţia” să o respingă. “Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiţie/actul de Justiţie, pe de o parte, şi Ministerul Public, DNA şi procurori, pe de altă parte. Ministerul Public şi DNA sunt organe de anchetă şi nu Justiţie. Justiţia este reprezentată de instanţe. Procurorii se află în sala de judecată pe acelaşi palier cu avocaţii. Prin urmare, pocurorii pot fi supuşi criticii, aşa cum pot fi supuşi criticii şi avocaţii. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiţia şi impunerea ideii că este afectată independenţa Justiţiei dacă procurorii sunt criticaţi, sunt elemente de destabilizare a autorităţii judecătoreşti şi a actului de Justiţie, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim”, susţine el.

    Îm finalul declaraţiei politice, Tăriceanu îşi exprimă speranţa ca acest demers al său “să fie bine înţeles”. “Ar fi un pas extrem de util şi o despărţire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferenţe de abordare între diverse autorităţi ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituţional. O astfel de abordare ar permite însănătoşirea morală a unor componente ale societăţii româneşti cât şi construcţiile viitoare de care România are nevoie”, mai susţine el.

  • Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept ţară coruptă

    Senatul a mai blocat şi în februarie cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaţilor a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacţiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate şi chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaş PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

    În cazul lui Şova, ceea ce distinge situaţia faţă de cele menţionate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speţă a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) şi statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privinţa cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor care sunt sau au fost miniştri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) şi nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenţi la vot).

    Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera şi-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, aşa cum prevede Constituţia, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichiţa găsită acum de juriştii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Şova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reţinere sau percheziţie a foştilor sau actualilor miniştri (adică aşa cum a cerut DNA în cazul lui Şova), ci numai la cereri de încuviinţare a punerii sub urmărire penală (adică aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale pentru Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Ion Ariton).

    Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înţeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzaţii de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu şi să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluţia acesteia, mult mai eficientă juridic şi practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituţională între puterile statului“.

  • Codul Fiscal a trecut de guvern

    Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinde din 2016 lista produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii din specii domestice, ouă, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive. CAS la angajat nu mai scade din ianuarie 2017, ci din ianuarie 2018 de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%.

    Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozite datorate statului ce depăşesc cuantumul de 50 lei vor fi obligate să achite o ”penalitate de nedeclarare„ de 0,06% pe zi, care va fi majorată cu 100% dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de către organele judiciare.

    Valorile impozabile aferente taxelor şi impozitelor locale nu vor mai fi majorate, dar primarii vor fi lăsaţi să crească aceste taxe cu până la 50%, faţă de doar 20% în prezent. De asemenea, populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe.

  • Dan Şova scapă de arestare. Cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu a trecut de Senat

    Potrivit surselor citate, la votul asupra cererii DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova au fost înregistrate 79 de voturi “pentru”, 67 “împotrivă”, 5 abţineri.

    Alţi 17 senatori nu au fost prezenţi la vot.