Tag: sector

  • Surpriză în Sectorul 4: Primăria lansează o aplicaţie mobilă pentru depunerea sesizărilor

    „O groapă periculoasă, o zonă cu gunoi, sau cu mobilier stradal stricat, o maşină părăsită ori problemele legate de parcuri şi de reabilitarea termică, toate pot fi rezolvate cu doar câteva click-uri, prin intermediul aplicaţiei mobile ”Primăria Sectorului 4”, care poate fi decărcată, gratuit, atât pe Android, cât şi pe iOS. Pentru persoanele care nu pot beneficia de această aplicaţie şi doresc să anunţe astfel de probleme, sau să solicite informaţii, funcţionează în paralel, 24 de ore din 24, un call center cu numărul unic 021/9441”, au precizat reprezentanţii Primăriei Sectorului 4, printr-un comunicat de presă.

    Totodată, primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a precizat că s-a lucrat câteva luni la implementarea aplicaţiei, rezultatele fiind pe măsură.

    ”Aplicaţia mobilă creată pentru a facilita comunicarea dintre cetăţeni şi Primăria Sectorului 4 şi pentru a diminua numărul petiţiilor scrise şi drumurilor către ghişeele autorităţii locale este cât se poate de accesibilă, atât pentru utilizatorii de telefoane mobile experimentaţi, cât şi pentru persoanele mai puţin înclinate către tehnologie. S-a lucrat câteva luni la implementarea ei, iar rezultatele sunt cele aşteptate. Îmi doresc o primărie în care oamenii să nu mai fie nevoiţi să aştepte în faţa ghişeelor, pentru a face o sesizare, iar această aplicaţie şi call center-ul pe care li-l punem la dispoziţie sunt paşi importanţi în acest demers”, a declarat Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.

    Ca să poată folosi această linie de comunicare directă cu primăria, cetăţenii au nevoie de un telefon mobil cu acces la Internet, în care să poată descărca aplicaţia ”Primăria Sectorului 4”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranzacţie GIGANT făcută de Orange. Vezi ce companie cumpără cu 350 de milioane de euro

    Orange a anunţat că Basefarm Holding a fost unul dintre principalii jucători în sectorul infrastructurii de cloud şi servicii pe acest segment, cu venituri de 100 de milioane de euro în 2017.
     
    „Suntem foarte mândri să anunţăm achiziţia Basefarm, ceea ce va marca un moment important în dezvoltarea nostră internaţională. În principal, integrarea companiei ne va permite să ne extindem semnificativ Big Data-ulşi aplicaţiile critice de management al serviciilor, în contextul consolidării rapide a pieţei”, spune Helmut Reisinger, CEO pe segmentul de servicii al Orange.
     
  • Noul sediu pentru serviciul de eliberare a paşapoartelor va fi deschis în 16 iulie, în ParkLake

    „În continuarea măsurilor luate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru eficientizarea activităţii de eliberare a paşapoartelor, începând cu data de 16 iulie a.c., se va deschide un nou punct de lucru al Serviciilor Publice Comunitare pentru Evidenţa şi Eliberarea Paşapoartelor Simple din Bucureşti şi judeţul Ilfov în centrul comercial ParkLake. Cetăţenii care au depus până în prezent sau vor depune în intervalul 11-13 iulie a.c. cereri pentru eliberarea documentelor de călătorie la sediile din Pipera şi Piaţa Amzei îşi vor putea ridica paşaportul din punctul de lucru situat în ParkLake. Noul punct de lucru se înfiinţează prin relocarea sediilor serviciilor de paşapoarte din Şos. Pipera nr. 49, sector 2, şi Piaţa Amzei, nr. 13, sector 1”, informează Ministerul de Interne, printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transfăgărăşanul, închis şi miercuri pentru stabilirea unui record în premieră mondială

    „Restricţia este instituită pentru a treia zi de desfăşurare a evenimentului organizat de Subaru of America şi Prodrive care intenţionează să stabilească în premieră mondială un record de viteză pe o lungime de 82 de kilometri, pe Transfăgărăşan”, menţionează CNAIR.

    Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 şi pe prima pagina, în caseta din stânga: www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situatia Drumurilor Naţionale, dar şi pe pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/ şi de TWITTER, @CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta succesului pentru unul dintre cei mai puternici executivi din România. Cum poţi ajunge să ai succes şi în cele mai dificile joburi şi situaţii

    Murielle Lorilloux şi-a început cariera în consultanţă, în Franţa, dar a renunţat atunci când era PE punctul de a DEVENI PARTENER. A trecut în telecom, domeniu care o fascina, şi a ajuns să conducă afacerile locale ale Vodafone în Republica Democrată Congo, iar de anul trecut, pe cele din România. În cadrul evenimentului Meet the CEO, ea a povestit cum este să conduci companii pe mai multe continente şi de ce sectorul telecom este unul care ar putea schimba lumea.

    „Sunt mamă a trei copii, de 5, 11 şi aproape 13 ani”, spune zâmbind Murielle Lorilloux. „Sunt soţia unui doctor francez care mă urmează în ţările în care m-a dus cariera şi sunt norocosul CEO al Vodafone România. Spun «norocos» pentru că am ocazia să conduc o companie şi o echipă grozave. Sunt pasionată de sport – de orice fel de sport – şi iubesc să călătoresc. Dincolo de asta, cred că sunt o persoană normală, simplă, dispusă să facă totul cât mai bine. Am aspiraţii simple în ceea ce priveşte viaţa şi familia: vreau să fiu fericită, să fiu alături de prieteni, familie şi colegi, dar şi să mă bucur de ceea ce fac.”

    Murielle Lorilloux, de naţionalitate franceză, a preluat conducerea Vodafone România începând cu 1 septembrie 2017. Absolentă a Ecole Supérieure de Commerce din Paris, ea a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.

    Lorilloux este a doua femeie care preia funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon, care a condus compania de telefonie mobilă în perioada 2005-2010. Lorilloux l-a înlocuit pe Ravinder Takkar, care a preluat funcţia de preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care este responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea businessului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia-Pacific (AMAP).

    Pentru CEO-ul Vodafone România, ultimii douăzeci de ani ai carierei au fost o succesiune de oportunităţi şi experienţe. După absolvirea facultăţii, ea a debutat în domeniul consultanţei, dar spune că la 25 de ani nu ştia încă ce îşi doreşte din punct de vedere profesional. „La acea vreme (în 1998 – n.red.) nici nu ştiam prea multe despre industria de telecom”, mărturiseşte ea. A început în rolul de consultant în strategie la Capgemini, una dintre cele mai mari companii de consultanţă din Franţa. A avansat apoi în funcţiile de junior consultant, senior consultant şi respectiv manager. Murielle Lorilloux a petrecut zece ani în cadrul companiei, lucrând pe proiecte diverse şi intrând în contact cu industrii precum FMCG, distribuţie, retail, domeniul bancar şi chiar telecom. „Mi-a plăcut în mod deosebit zona telecom şi cred că de-a lungul timpului m-am specializat pe ea.”

    Atunci când s-a ivit ocazia să devină partener în cadrul Capgemini, a decis că e timpul să facă o schimbare şi să înceapă o carieră internaţională; prin urmare, a acceptat un job la o companie din telecom. „E ceva frecvent întâlnit atunci când vii din zona de consultanţă”, spune ea.

    Pe parcursul următorilor ani, Lorilloux a lucrat pentru două companii din telecom, una dintre poziţii fiind în Africa, în Maroc. „În 2013 eram însărcinată cu cel de-al treilea copil şi am primit un telefon de la cei de la Vodafone, care m-au întrebat dacă aş fi interesată să lucrez pentru ei. Am spus: «Da, dar momentul nu e cel mai bun pentru că sunt însărcinată» şi mă aşteptam ca acolo să se încheie conversaţia. Am fost însă surprinsă să aud că sunt interesaţi să discutăm în continuare şi că sunt dispuşi să aştepte – a fost o experienţă extraordinară să văd cât de deschişi erau faţă de diversitate, a fost ceva nou pentru mine.”

    În 2014, ea a devenit chief commercial officer şi ulterior CEO al Vodacom RDC, al cărui acţionar majoritar este grupul britanic Vodafone. Vodacom este un operator cu peste 10 milioane de clienţi în Republica Democrată Congo şi venituri de 400 de milioane de dolari pe an. „Nu am visat că voi ajunge aici, cariera mea a fost o succesiune de călătorii. Mi-e greu să proiectez pe o perioadă mai lungă de 3-5 ani. Nici când eram la Capgemini nu îmi imaginam lucrurile pe termen atât de lung. Voiam să înţeleg mai multe industrii, eram dispusă să lucrez în tot felul de proiecte, cu diferite echipe – asta mă atrăgea atunci. De-asta am şi rămas în companie atâţia ani, pentru că nu m-a plictisit activitatea.”

    CEO-ul Vodafone România povesteşte că, atunci când şi-a început cariera, consultanţa era un domeniu extrem de atractiv; acelaşi lucru s-a întâmplat apoi în cazul telecomului. „Cred că am fost norocoasă în cariera mea, pentru că nu am fost niciodată nevoită să caut în mod activ un job”, spune Lorilloux. „Încerc să îmi fac bine treaba în orice job şi să am o relaţie bună nu doar cu angajatorul sau colegii, ci şi cu partenerii. Cred că aşa îţi poţi crea o reputaţie bună.”

    Când a primit propunerea de a veni în România, a fost, povesteşte chiar ea, „foarte fericită din mai multe motive: în primul rând, m-am bucurat să mă întorc în Europa, după aproape zece ani petrecuţi în Africa. A fost apoi vorba de provocările unei noi poziţii, indiferent că e vorba de convergenţă sau potenţialul de creştere pe care îl avem aici”. CEO-ul Vodafone România spune că România s-a dovedit şi o alegere bună pentru familia sa, planul personal fiind unul extrem de important atunci când eşti expat. „Totul începe de la organizarea personală”, spune ea, referindu-se la modul în care reuşeşte să echilibreze viaţa profesională şi cea personală. „Trebuie să fii organizat la muncă şi foarte bine organizat acasă, şi aş spune că familia a jucat un rol important în succesul meu ca CEO. Pentru că am putut să mă deconectez de la muncă şi să ascult problemele copiilor mei, indiferent care ar fi fost acestea, am reuşit să vin, mai apoi, cu o perspectivă nouă la serviciu.”

    Murielle Lorilloux spune că nu-i este dor de Franţa, ci de oamenii de acolo – „mi-e dor de familie, dar nu de ţară, pentru că sunt extrem de fericită să descopăr noi locuri. De multe ori mă întreabă lumea dacă am văzut o zonă sau alta din Franţa, şi le spun că nu, pentru că pot face asta mai încolo, când mă voi pensiona. Astăzi sunt fericită că pot descoperi lumea, că atât eu, cât şi copiii suntem sănătoşi.”


    Căpitanul navei Vodafone. La prima sa vizită în România, în 2017, Murielle Lorilloux a descoperit arhitectura românească, a „Micului Paris”, care a surprins-o în mod plăcut. „Sunt impresionată de cât de multă lume ştie franceză, mai ales oamenii în vârstă.” Unul dintre lucrurile bune atunci când călătoreşti mult este că te poţi concentra pe aspectele pozitive dintr-o ţară, în loc de cele negative, dacă acestea există, remarcă franţuzoaica.

    Care sunt calităţile care definesc un bun CEO? „Un bun CEO este căpitanul navei – trebuie să aibă viziunea, să definească o strategie clară pentru toată compania. Cred că un CEO trebuie să conducă prin exemplu şi să inspire un entuziasm legat de viitor. Trebuie, desigur, să existe un mix între conţinut şi managementul oamenilor: un bun CEO trebuie să aibă încredere în oamenii lui şi să îi îndrume pe aceştia.” Murielle Lorilloux este de părere că toţi avem calităţi şi defecte, iar provocarea este să încerci să le ţii pe toate în echilibru. „În ceea ce mă priveşte, cred că aş putea să fiu uneori mai răbdătoare, dar nu sunt sigură că mi-aş dori asta. Depinde foarte mult de context.”

    Atunci când ocupă o poziţie de CEO pentru un interval de patru sau cinci ani, vede asta ca pe un proiect. „Mă gândesc cum aş putea să îmbunătăţesc lucrurile sau să susţin strategia, să aflu ceea ce este important şi să livrez rezultate, să am succes. Într-un fel, se aseamănă destul de mult cu un job de consultant, chiar dacă lucrurile se desfăşoară cu altă viteză.” Dincolo de faptul că acum are la dispoziţie 3-5 ani pentru a avea un impact pozitiv sau pentru a-şi confirma că strategia implementată e cea corectă, asemănările sunt numeroase, spune ea.
    Care sunt primele lucruri pe care le-ar transmite copiilor în ceea ce priveşte succesul? „Să facă ceea ce le place, să lucreze într-un domeniu care îi pasionează, deoarece, dacă vrei să păstrezi acel entuziasm de când îţi începi cariera, trebuie să fii pasionat de ceea ce faci. Acesta ar fi cu siguranţă primul lucru. Să aibă grijă de ei şi de binele lor, pentru că nimeni altcineva nu o s-o facă, şi să fie curajoşi.”

    Este dezamagită atunci când nu atinge o ţintă pe care şi-a setat-o, dar nu rămâne pentru multă vreme într-o asemenea stare. E mai important să cauţi soluţii decât să fii dezamăgit, spune ea, şi să încerci să înţelegi cum poţi merge mai departe. Atunci când ia o decizie, Murielle Lorilloux se bazează în proporţie de 80% pe informaţii şi 20% pe instinct. „Nu o să ai niciodată toate informaţiile necesare, şi atunci trebuie să îţi asculţi şi instinctul. Trebuie în primul rând să iei în calcul informaţiile, pentru că altfel poţi deveni prea emotiv şi prea puţin raţional.”

    Nu citi din cărţi, experimentează chiar tu! Este unul dintre cele mai importante învăţăminte ale CEO-ului Vodafone Romania. Sigur că trebuie să citeşti şi cărţi, dar în ceea ce priveşte priorităţile, e mai important să îţi trăieşti viaţa, să interacţionezi cu oamenii. „Probabil că nu mai citesc suficient de multe cărţi, pentru că încerc să fiu la curent cu tot ceea ce se întâmplă acum în lume”, spune Lorilloux. „Îmi place în continuare să scriu pe hârtie, nu sunt încă obişnuită să iau notiţe doar pe device-uri. În ceea ce priveşte ştirile sau cititul, am trecut complet pe partea digitală. Nu mă mai uit nici măcar la televizor, caut doar lucrurile care mă interesează.”

    Între performanţa în sport şi performanţa la conducerea Vodafone, Murielle Lorilloux ar alege cea de-a doua variantă. „Practic multe sporturi şi pot spune că în multe cazuri mă descurc bine, dar nu excelez la niciunul. Nu e stilul meu să fiu expert într-un singur domeniu, sunt mai degrabă o persoană generalistă, curioasă, dispusă să atingă multe domenii şi am o privire de ansamblu. Cred că rolul de CEO al Vodafone mi se potriveşte mult mai bine, cunoscând toate departamentele şi procesele de lucru.”

    Rolul de CEO pe o singură piaţă îţi oferă ocazia să fii aproape de tot ceea ce faci, să ţii legătura cu clienţii, să vezi strategia ta implementată – ai ocazia să vezi ce impact au acţiunile tale, consideră ea. „Un post de conducere la nivel global nu îţi permite aceste lucruri şi nu mă văd încă preluând o astfel de poziţie.”

    Un CEO cu zece milioane de clienţi.  „În Vodafone România avem o echipă tânără, talentată şi plină de energie. Simt un dinamism pe care nu l-am mai întâlnit în alte părţi”, spune Murielle Lorilloux. „Nu ştiu dacă asta vine ca urmare a trecerii rapide de la comunism la o economie liberală, dar văd oameni care livrează repede, sunt ambiţioşi şi curajoşi. Am făcut o serie de studii şi am descoperit că românii sunt mult mai încrezători faţă de viitor şi faţă de tehnologie decât restul europenilor.”

    Veniturile din servicii ale Vodafone au crescut în ultimele trei luni ale anului trecut cu 2,2%, la 182,3 milioane euro, pe fondul avansului înregistrat de numărul de clienţi şi de consumul de servicii mobile, conform datelor anunţate de subsidiara grupului britanic. Numărul total de clienţi al companiei a urcat cu 5%, la 9,9 milioane. Consumul de date mobile a avansat cu 71% în trimestrul încheiat pe 31 decembrie 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La 31 decembrie 2017, abonaţii serviciilor mobile reprezentau 40% din baza totală de clienţi ai serviciilor mobile Vodafone România, iar utilizatorii cartelei Vodafone, 60%, comparativ cu 41%, respectiv 59%, proporţiile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    În octombrie 2017, Vodafone România a lansat o serie de servicii de internet prin fibră optică pentru companiile din România, indiferent de dimensiunea sau de domeniul de activitate al firmelor. Internetul fix prin fibră optică, care utilizează tehnologie FTTH (fiber-to-the-home) şi FTTB (fiber-to-the-building), poate fi implementat în toate reşedinţele de judeţ, dar şi în alte câteva zeci de oraşe la nivel naţional.

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Murielle Lorilloux spune că aceasta va permite eficientizarea reţelelor şi a consumului de date. „În acelaşi timp, este important ca întreg ecosistemul să fie pregătit deaoarece, dacă începi cu tehnologia dar nu ai device-uri compatibile, atunci ai implementat totul prea repede. E un proces care are o anumită evoluţie şi cred că un orizont corect de timp pentru începerea acestuia ar fi sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.” Ea subliniază faptul că tehnologia 5G va aduce mai multe beneficii operatorilor şi companiilor, în vreme ce 4G şi 3G au venit ca răspuns la nevoile consumatorilor.

    CEO-ul Vodafone spune că nu a avut încă de luat decizii dificile în rolul actual, concentrându-se în principal pe direcţiile strategice pe care compania va trebui să le urmeze în următorii 3-5 ani. Cu toate acestea, în mandatul său, Vodafone România a achiziţionat la începutul lunii mai UPC România – operator care serveşte peste 40% din numărul total al clienţilor locali. Vodafone Group Plc a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Cehia şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează.

    Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat.
    În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie („next generation network”, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu sau fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Compania creată în urma achiziţiei va putea oferi servicii TV interactive, de internet de bandă largă şi de telefonie fixă, precum şi servicii mobile celor 9,9 milioane de clienţi mobili ai Vodafone România şi utilizatorilor celor 2,1 milioane de abonamente de servicii fixe ale UPC România. Compania astfel creată va avea o cotă totală de piaţă de 25% după veniturile totale. Este de aşteptat ca tranzacţia să fie revizuită şi aprobată de Comisia Europeană; reprezentanţii Vodafone anticipează că încheierea acesteia va avea loc la jumătatea anului 2019.

    „Din punctul de vedere al serviciilor, nu ne suprapunem deloc cu cei de la UPC: ei operează exclusiv pe reţele fixe, noi operăm în principal pe reţele mobile”, remarcă Murielle Lorilloux. „E o oportunitate pentru noi să ne transformăm într-un jucător cu portofoliu complet şi sunt sigură că ne potrivim perfect în ceea ce priveşte calitatea oferită consumatorului, prezenţa urbană şi rurală sau reţele de ultimă generaţie. Mă voi baza pe expertiza lor, vreau mai curând să stăm la un loc şi să discutăm şi nu să o privesc pur şi simplu ca pe o achiziţie.”
    Lorilloux spune că piaţa e extrem de competitivă, referindu-se la „o combinaţie între preţ şi calitate. România are reţele de foartă bună calitate în comparaţie cu restul Europei. Referitor la mărimea pieţei, poate că suntem prea mulţi jucători”.

    CEO-ul Vodafone România mărturiseşte că e încă fascinată de sectorul telecom şi modul în care acesta transformă comunicarea. E un domeniu care are impact asupra îmbunătăţirii vieţii oamenilor şi asupra viitorului acestora, spune Lorilloux, fiind aplicabil în numeroase sectoare, precum sănătate, agricultură sau educaţie. „Telecomul va juca un rol esenţial pe viitor, imaginaţia noastră fiind singura limită în acest sens.” De pildă, atunci când era în Africa, a avut ocazia de a vedea cum oamenii iau contact, pentru prima oară, cu restul lumii: “Sunt lucruri memorabile, pentru că primeau o perspectivă complet nouă”.


    Murielle Lorilloux, de naţionalitate franceză, a preluat conducerea Vodafone România începând cu 1 septembrie 2017. Ea şi-a început cariera în 1998 la gigantul francez de consultanţă în IT Capgemini, iar din 2007 până în prezent a ocupat poziţii de top management în industria de telecom în cadrul mai multor operatori de comunicaţii din Africa – ultima fiind cea de director general al celui mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă din Republica Democratică Congo, Vodacom RDC, al cărui acţionar majoritar este grupul britanic Vodafone.
    Murielle Lorilloux a absolvit Ecole Supérieure de Commerce din Paris, a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.
    Ea este a doua femeie care a preluat funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon, care a condus compania locală de telefonie mobilă în perioada 2005-2010.
    Murielle Lorilloux a început să lucreze pentru Vodacom RDC în august 2013 din poziţia de director comercial, iar după un an de zile a fost promovată în poziţia de CEO. În mandatul său de CEO, Vodacom RDC a trecut prin şocul provocat pe piaţă de intrarea în vigoare a unei legi care prevede că toţi operatorii de telefonie mobilă trebuie să înregistreze datele de identificare ale utilizatorilor şi care a forţat operatorul să deconecteze cartelele pentru care nu existau aceste date – peste 3 milioane într-un singur trimestru din anul precedent.
    Murielle Lorilloux l-a înlocuit pe Ravinder Takkar, care a preluat funcţia de preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care este responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea businessului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia – Pacific (AMAP).


    Sfaturi pentru tinerii manageri

    1.Fii pasionat de ceea ce faci.
    2.Fii curios.
    3.Experimentează cât mai multe lucruri. Priveşte dincolo de ceea ce se întâmplă în lumea ta, învaţă din lucrurile pe care le-ai făcut.
    4.Fii curajos. Asumă-ţi decizii, chiar dacă nu deţii toate datele sau informaţiile necesare. Chiar dacă nu a fost o decizie perfectă, poţi să o ajustezi; e mai bine să faci asta decât să aştepţi prea mult.
    5.Ai grijă de tine. 
    6.Fii un jucător de echipă – poate vei deveni un lider, un CEO, dar totul începe cu atitudinea ta şi modul în care te comporţi alături de echipa ta. Dacă eşti dispus să îţi susţii colegii, să arăţi interes faţă de proiectele lor, să îi asculţi şi să interacţionezi cu ei, atunci vei avea oameni care vor să lucreze cu tine şi vei ajunge un bun lider.
    7.Fă ceea ce e corect – pentru colegii şi echipa ta, pentru compania ta, pentru clienţii tăi, pentru partenerii tăi, iar aşa vei putea să te uiţi în oglindă peste cinci sau
    zece ani şi să spui „e în regulă, am făcut ceea ce trebuia, sunt mulţumit cu mine însumi”. Cred că asta e ceva extrem de important.
    8.Fii tot timpul în mişcare, mai ales atunci când eşti tânăr şi la începutul carierei. Fă o schimbare o dată la 3-5 ani, indiferent că treci de la un departament la altul, de la o industrie la alta sau dintr-o ţară în alta. E important să ieşi din zona de confort, mai ales în condiţiile în care totul se desfăşoară din ce în ce mai repede şi adaptabilitatea a devenit esenţială. Trebuie să te forţezi în permanenţă să înveţi ceva nou, cred că acestea ar fi de fapt unele dintre cele mai importante calităţi: să fii agil, să te adaptezi cât mai repede şi să ai abilitatea de a învăţa.
    9.Provoacă-ţi norocul, pentru că el nu vine de la sine.
    10. Un ultim sfat, pe care l-aş oferi fiicelor mele, ar fi acesta: Ai curajul de a ridica mâna. Femeile sunt uneori prea discrete, nu sunt dispuse să iasă în faţă.


     

  • Fiţi încrezători în voi şi asumaţi-vă riscuri

    Murielle Lorilloux şi-a început cariera în consultanţă, în Franţa, dar a renunţat atunci când era PE punctul de a DEVENI PARTENER. A trecut în telecom, domeniu care o fascina, şi a ajuns să conducă afacerile locale ale Vodafone în Republica Democrată Congo, iar de anul trecut, pe cele din România. În cadrul evenimentului Meet the CEO, ea a povestit cum este să conduci companii pe mai multe continente şi de ce sectorul telecom este unul care ar putea schimba lumea.

    „Sunt mamă a trei copii, de 5, 11 şi aproape 13 ani”, spune zâmbind Murielle Lorilloux. „Sunt soţia unui doctor francez care mă urmează în ţările în care m-a dus cariera şi sunt norocosul CEO al Vodafone România. Spun «norocos» pentru că am ocazia să conduc o companie şi o echipă grozave. Sunt pasionată de sport – de orice fel de sport – şi iubesc să călătoresc. Dincolo de asta, cred că sunt o persoană normală, simplă, dispusă să facă totul cât mai bine. Am aspiraţii simple în ceea ce priveşte viaţa şi familia: vreau să fiu fericită, să fiu alături de prieteni, familie şi colegi, dar şi să mă bucur de ceea ce fac.”

    Murielle Lorilloux, de naţionalitate franceză, a preluat conducerea Vodafone România începând cu 1 septembrie 2017. Absolentă a Ecole Supérieure de Commerce din Paris, ea a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.

    Lorilloux este a doua femeie care preia funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon, care a condus compania de telefonie mobilă în perioada 2005-2010. Lorilloux l-a înlocuit pe Ravinder Takkar, care a preluat funcţia de preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care este responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea businessului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia-Pacific (AMAP).

    Pentru CEO-ul Vodafone România, ultimii douăzeci de ani ai carierei au fost o succesiune de oportunităţi şi experienţe. După absolvirea facultăţii, ea a debutat în domeniul consultanţei, dar spune că la 25 de ani nu ştia încă ce îşi doreşte din punct de vedere profesional. „La acea vreme (în 1998 – n.red.) nici nu ştiam prea multe despre industria de telecom”, mărturiseşte ea. A început în rolul de consultant în strategie la Capgemini, una dintre cele mai mari companii de consultanţă din Franţa. A avansat apoi în funcţiile de junior consultant, senior consultant şi respectiv manager. Murielle Lorilloux a petrecut zece ani în cadrul companiei, lucrând pe proiecte diverse şi intrând în contact cu industrii precum FMCG, distribuţie, retail, domeniul bancar şi chiar telecom. „Mi-a plăcut în mod deosebit zona telecom şi cred că de-a lungul timpului m-am specializat pe ea.”

    Atunci când s-a ivit ocazia să devină partener în cadrul Capgemini, a decis că e timpul să facă o schimbare şi să înceapă o carieră internaţională; prin urmare, a acceptat un job la o companie din telecom. „E ceva frecvent întâlnit atunci când vii din zona de consultanţă”, spune ea.

    Pe parcursul următorilor ani, Lorilloux a lucrat pentru două companii din telecom, una dintre poziţii fiind în Africa, în Maroc. „În 2013 eram însărcinată cu cel de-al treilea copil şi am primit un telefon de la cei de la Vodafone, care m-au întrebat dacă aş fi interesată să lucrez pentru ei. Am spus: «Da, dar momentul nu e cel mai bun pentru că sunt însărcinată» şi mă aşteptam ca acolo să se încheie conversaţia. Am fost însă surprinsă să aud că sunt interesaţi să discutăm în continuare şi că sunt dispuşi să aştepte – a fost o experienţă extraordinară să văd cât de deschişi erau faţă de diversitate, a fost ceva nou pentru mine.”

    În 2014, ea a devenit chief commercial officer şi ulterior CEO al Vodacom RDC, al cărui acţionar majoritar este grupul britanic Vodafone. Vodacom este un operator cu peste 10 milioane de clienţi în Republica Democrată Congo şi venituri de 400 de milioane de dolari pe an. „Nu am visat că voi ajunge aici, cariera mea a fost o succesiune de călătorii. Mi-e greu să proiectez pe o perioadă mai lungă de 3-5 ani. Nici când eram la Capgemini nu îmi imaginam lucrurile pe termen atât de lung. Voiam să înţeleg mai multe industrii, eram dispusă să lucrez în tot felul de proiecte, cu diferite echipe – asta mă atrăgea atunci. De-asta am şi rămas în companie atâţia ani, pentru că nu m-a plictisit activitatea.”

    CEO-ul Vodafone România povesteşte că, atunci când şi-a început cariera, consultanţa era un domeniu extrem de atractiv; acelaşi lucru s-a întâmplat apoi în cazul telecomului. „Cred că am fost norocoasă în cariera mea, pentru că nu am fost niciodată nevoită să caut în mod activ un job”, spune Lorilloux. „Încerc să îmi fac bine treaba în orice job şi să am o relaţie bună nu doar cu angajatorul sau colegii, ci şi cu partenerii. Cred că aşa îţi poţi crea o reputaţie bună.”

    Când a primit propunerea de a veni în România, a fost, povesteşte chiar ea, „foarte fericită din mai multe motive: în primul rând, m-am bucurat să mă întorc în Europa, după aproape zece ani petrecuţi în Africa. A fost apoi vorba de provocările unei noi poziţii, indiferent că e vorba de convergenţă sau potenţialul de creştere pe care îl avem aici”. CEO-ul Vodafone România spune că România s-a dovedit şi o alegere bună pentru familia sa, planul personal fiind unul extrem de important atunci când eşti expat. „Totul începe de la organizarea personală”, spune ea, referindu-se la modul în care reuşeşte să echilibreze viaţa profesională şi cea personală. „Trebuie să fii organizat la muncă şi foarte bine organizat acasă, şi aş spune că familia a jucat un rol important în succesul meu ca CEO. Pentru că am putut să mă deconectez de la muncă şi să ascult problemele copiilor mei, indiferent care ar fi fost acestea, am reuşit să vin, mai apoi, cu o perspectivă nouă la serviciu.”

    Murielle Lorilloux spune că nu-i este dor de Franţa, ci de oamenii de acolo – „mi-e dor de familie, dar nu de ţară, pentru că sunt extrem de fericită să descopăr noi locuri. De multe ori mă întreabă lumea dacă am văzut o zonă sau alta din Franţa, şi le spun că nu, pentru că pot face asta mai încolo, când mă voi pensiona. Astăzi sunt fericită că pot descoperi lumea, că atât eu, cât şi copiii suntem sănătoşi.”

    Căpitanul navei Vodafone. La prima sa vizită în România, în 2017, Murielle Lorilloux a descoperit arhitectura românească, a „Micului Paris”, care a surprins-o în mod plăcut. „Sunt impresionată de cât de multă lume ştie franceză, mai ales oamenii în vârstă.” Unul dintre lucrurile bune atunci când călătoreşti mult este că te poţi concentra pe aspectele pozitive dintr-o ţară, în loc de cele negative, dacă acestea există, remarcă franţuzoaica.

    Care sunt calităţile care definesc un bun CEO? „Un bun CEO este căpitanul navei – trebuie să aibă viziunea, să definească o strategie clară pentru toată compania. Cred că un CEO trebuie să conducă prin exemplu şi să inspire un entuziasm legat de viitor. Trebuie, desigur, să existe un mix între conţinut şi managementul oamenilor: un bun CEO trebuie să aibă încredere în oamenii lui şi să îi îndrume pe aceştia.” Murielle Lorilloux este de părere că toţi avem calităţi şi defecte, iar provocarea este să încerci să le ţii pe toate în echilibru. „În ceea ce mă priveşte, cred că aş putea să fiu uneori mai răbdătoare, dar nu sunt sigură că mi-aş dori asta. Depinde foarte mult de context.”

    Atunci când ocupă o poziţie de CEO pentru un interval de patru sau cinci ani, vede asta ca pe un proiect. „Mă gândesc cum aş putea să îmbunătăţesc lucrurile sau să susţin strategia, să aflu ceea ce este important şi să livrez rezultate, să am succes. Într-un fel, se aseamănă destul de mult cu un job de consultant, chiar dacă lucrurile se desfăşoară cu altă viteză.” Dincolo de faptul că acum are la dispoziţie 3-5 ani pentru a avea un impact pozitiv sau pentru a-şi confirma că strategia implementată e cea corectă, asemănările sunt numeroase, spune ea.
    Care sunt primele lucruri pe care le-ar transmite copiilor în ceea ce priveşte succesul? „Să facă ceea ce le place, să lucreze într-un domeniu care îi pasionează, deoarece, dacă vrei să păstrezi acel entuziasm de când îţi începi cariera, trebuie să fii pasionat de ceea ce faci. Acesta ar fi cu siguranţă primul lucru. Să aibă grijă de ei şi de binele lor, pentru că nimeni altcineva nu o s-o facă, şi să fie curajoşi.”

    Este dezamagită atunci când nu atinge o ţintă pe care şi-a setat-o, dar nu rămâne pentru multă vreme într-o asemenea stare. E mai important să cauţi soluţii decât să fii dezamăgit, spune ea, şi să încerci să înţelegi cum poţi merge mai departe. Atunci când ia o decizie, Murielle Lorilloux se bazează în proporţie de 80% pe informaţii şi 20% pe instinct. „Nu o să ai niciodată toate informaţiile necesare, şi atunci trebuie să îţi asculţi şi instinctul. Trebuie în primul rând să iei în calcul informaţiile, pentru că altfel poţi deveni prea emotiv şi prea puţin raţional.”

    Nu citi din cărţi, experimentează chiar tu! Este unul dintre cele mai importante învăţăminte ale CEO-ului Vodafone Romania. Sigur că trebuie să citeşti şi cărţi, dar în ceea ce priveşte priorităţile, e mai important să îţi trăieşti viaţa, să interacţionezi cu oamenii. „Probabil că nu mai citesc suficient de multe cărţi, pentru că încerc să fiu la curent cu tot ceea ce se întâmplă acum în lume”, spune Lorilloux. „Îmi place în continuare să scriu pe hârtie, nu sunt încă obişnuită să iau notiţe doar pe device-uri. În ceea ce priveşte ştirile sau cititul, am trecut complet pe partea digitală. Nu mă mai uit nici măcar la televizor, caut doar lucrurile care mă interesează.”

    Între performanţa în sport şi performanţa la conducerea Vodafone, Murielle Lorilloux ar alege cea de-a doua variantă. „Practic multe sporturi şi pot spune că în multe cazuri mă descurc bine, dar nu excelez la niciunul. Nu e stilul meu să fiu expert într-un singur domeniu, sunt mai degrabă o persoană generalistă, curioasă, dispusă să atingă multe domenii şi am o privire de ansamblu. Cred că rolul de CEO al Vodafone mi se potriveşte mult mai bine, cunoscând toate departamentele şi procesele de lucru.”

    Rolul de CEO pe o singură piaţă îţi oferă ocazia să fii aproape de tot ceea ce faci, să ţii legătura cu clienţii, să vezi strategia ta implementată – ai ocazia să vezi ce impact au acţiunile tale, consideră ea. „Un post de conducere la nivel global nu îţi permite aceste lucruri şi nu mă văd încă preluând o astfel de poziţie.”

    Un CEO cu zece milioane de clienţi

    „În Vodafone România avem o echipă tânără, talentată şi plină de energie. Simt un dinamism pe care nu l-am mai întâlnit în alte părţi”, spune Murielle Lorilloux. „Nu ştiu dacă asta vine ca urmare a trecerii rapide de la comunism la o economie liberală, dar văd oameni care livrează repede, sunt ambiţioşi şi curajoşi. Am făcut o serie de studii şi am descoperit că românii sunt mult mai încrezători faţă de viitor şi faţă de tehnologie decât restul europenilor.”

    Veniturile din servicii ale Vodafone au crescut în ultimele trei luni ale anului trecut cu 2,2%, la 182,3 milioane euro, pe fondul avansului înregistrat de numărul de clienţi şi de consumul de servicii mobile, conform datelor anunţate de subsidiara grupului britanic. Numărul total de clienţi al companiei a urcat cu 5%, la 9,9 milioane. Consumul de date mobile a avansat cu 71% în trimestrul încheiat pe 31 decembrie 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La 31 decembrie 2017, abonaţii serviciilor mobile reprezentau 40% din baza totală de clienţi ai serviciilor mobile Vodafone România, iar utilizatorii cartelei Vodafone, 60%, comparativ cu 41%, respectiv 59%, proporţiile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.
    În octombrie 2017, Vodafone România a lansat o serie de servicii de internet prin fibră optică pentru companiile din România, indiferent de dimensiunea sau de domeniul de activitate al firmelor. Internetul fix prin fibră optică, care utilizează tehnologie FTTH (fiber-to-the-home) şi FTTB (fiber-to-the-building), poate fi implementat în toate reşedinţele de judeţ, dar şi în alte câteva zeci de oraşe la nivel naţional.

    În ceea ce priveşte tehnologia 5G, Murielle Lorilloux spune că aceasta va permite eficientizarea reţelelor şi a consumului de date. „În acelaşi timp, este important ca întreg ecosistemul să fie pregătit deaoarece, dacă începi cu tehnologia dar nu ai device-uri compatibile, atunci ai implementat totul prea repede. E un proces care are o anumită evoluţie şi cred că un orizont corect de timp pentru începerea acestuia ar fi sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.” Ea subliniază faptul că tehnologia 5G va aduce mai multe beneficii operatorilor şi companiilor, în vreme ce 4G şi 3G au venit ca răspuns la nevoile consumatorilor.

    CEO-ul Vodafone spune că nu a avut încă de luat decizii dificile în rolul actual, concentrându-se în principal pe direcţiile strategice pe care compania va trebui să le urmeze în următorii 3-5 ani. Cu toate acestea, în mandatul său, Vodafone România a achiziţionat la începutul lunii mai UPC România – operator care serveşte peste 40% din numărul total al clienţilor locali. Vodafone Group Plc a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Cehia şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează.

    Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat.

    În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie („next generation network”, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu sau fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Compania creată în urma achiziţiei va putea oferi servicii TV interactive, de internet de bandă largă şi de telefonie fixă, precum şi servicii mobile celor 9,9 milioane de clienţi mobili ai Vodafone România şi utilizatorilor celor 2,1 milioane de abonamente de servicii fixe ale UPC România. Compania astfel creată va avea o cotă totală de piaţă de 25% după veniturile totale. Este de aşteptat ca tranzacţia să fie revizuită şi aprobată de Comisia Europeană; reprezentanţii Vodafone anticipează că încheierea acesteia va avea loc la jumătatea anului 2019.
    „Din punctul de vedere al serviciilor, nu ne suprapunem deloc cu cei de la UPC: ei operează exclusiv pe reţele fixe, noi operăm în principal pe reţele mobile”, remarcă Murielle Lorilloux. „E o oportunitate pentru noi să ne transformăm într-un jucător cu portofoliu complet şi sunt sigură că ne potrivim perfect în ceea ce priveşte calitatea oferită consumatorului, prezenţa urbană şi rurală sau reţele de ultimă generaţie. Mă voi baza pe expertiza lor, vreau mai curând să stăm la un loc şi să discutăm şi nu să o privesc pur şi simplu ca pe o achiziţie.”
    Lorilloux spune că piaţa e extrem de competitivă, referindu-se la „o combinaţie între preţ şi calitate. România are reţele de foartă bună calitate în comparaţie cu restul Europei. Referitor la mărimea pieţei, poate că suntem prea mulţi jucători”.

    CEO-ul Vodafone România mărturiseşte că e încă fascinată de sectorul telecom şi modul în care acesta transformă comunicarea. E un domeniu care are impact asupra îmbunătăţirii vieţii oamenilor şi asupra viitorului acestora, spune Lorilloux, fiind aplicabil în numeroase sectoare, precum sănătate, agricultură sau educaţie. „Telecomul va juca un rol esenţial pe viitor, imaginaţia noastră fiind singura limită în acest sens.” De pildă, atunci când era în Africa, a avut ocazia de a vedea cum oamenii iau contact, pentru prima oară, cu restul lumii: “Sunt lucruri memorabile, pentru că primeau o perspectivă complet nouă”.


    Murielle Lorilloux, de naţionalitate franceză, a preluat conducerea Vodafone România începând cu 1 septembrie 2017. Ea şi-a început cariera în 1998 la gigantul francez de consultanţă în IT Capgemini, iar din 2007 până în prezent a ocupat poziţii de top management în industria de telecom în cadrul mai multor operatori de comunicaţii din Africa – ultima fiind cea de director general al celui mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă din Republica Democratică Congo, Vodacom RDC, al cărui acţionar majoritar este grupul britanic Vodafone.
    Murielle Lorilloux a absolvit Ecole Supérieure de Commerce din Paris, a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.

    Ea este a doua femeie care a preluat funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon, care a condus compania locală de telefonie mobilă în perioada 2005-2010.

    Murielle Lorilloux a început să lucreze pentru Vodacom RDC în august 2013 din poziţia de director comercial, iar după un an de zile a fost promovată în poziţia de CEO. În mandatul său de CEO, Vodacom RDC a trecut prin şocul provocat pe piaţă de intrarea în vigoare a unei legi care prevede că toţi operatorii de telefonie mobilă trebuie să înregistreze datele de identificare ale utilizatorilor şi care a forţat operatorul să deconecteze cartelele pentru care nu existau aceste date – peste 3 milioane într-un singur trimestru din anul precedent.

    Murielle Lorilloux l-a înlocuit pe Ravinder Takkar, care a preluat funcţia de preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care este responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India şi de dezvoltarea businessului în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia – Pacific (AMAP).


    Sfaturi pentru tinerii manageri

    1.Fii pasionat de ceea ce faci.
    2.Fii curios.
    3.Experimentează cât mai multe lucruri. Priveşte dincolo de ceea ce se întâmplă în lumea ta, învaţă din lucrurile pe care le-ai făcut.
    4.Fii curajos. Asumă-ţi decizii, chiar dacă nu deţii toate datele sau informaţiile necesare. Chiar dacă nu a fost o decizie perfectă, poţi să o ajustezi; e mai bine să faci asta decât să aştepţi prea mult.
    5.Ai grijă de tine. 
    6.Fii un jucător de echipă – poate vei deveni un lider, un CEO, dar totul începe cu atitudinea ta şi modul în care te comporţi alături de echipa ta. Dacă eşti dispus să îţi susţii colegii, să arăţi interes faţă de proiectele lor, să îi asculţi şi să interacţionezi cu ei, atunci vei avea oameni care vor să lucreze cu tine şi vei ajunge un bun lider.
    7.Fă ceea ce e corect – pentru colegii şi echipa ta, pentru compania ta, pentru clienţii tăi, pentru partenerii tăi, iar aşa vei putea să te uiţi în oglindă peste cinci sau
    zece ani şi să spui „e în regulă, am făcut ceea ce trebuia, sunt mulţumit cu mine însumi”. Cred că asta e ceva extrem de important.
    8.Fii tot timpul în mişcare, mai ales atunci când eşti tânăr şi la începutul carierei. Fă o schimbare o dată la 3-5 ani, indiferent că treci de la un departament la altul, de la o industrie la alta sau dintr-o ţară în alta. E important să ieşi din zona de confort, mai ales în condiţiile în care totul se desfăşoară din ce în ce mai repede şi adaptabilitatea a devenit esenţială. Trebuie să te forţezi în permanenţă să înveţi ceva nou, cred că acestea ar fi de fapt unele dintre cele mai importante calităţi: să fii agil, să te adaptezi cât mai repede şi să ai abilitatea de a învăţa.
    9.Provoacă-ţi norocul, pentru că el nu vine de la sine.
    10. Un ultim sfat, pe care l-aş oferi fiicelor mele, ar fi acesta: Ai curajul de a ridica mâna. Femeile sunt uneori prea discrete, nu sunt dispuse să iasă în faţă.

  • Sectorul imobiliar logistic, din nou în prim-plan

    Spaţiile logistice au ajuns la finalul anului trecut la grade maxime de ocupare, efervescenţa sectorului logistic şi interesul tot mai mare al chiriaşilor venind într-un context în care consumul a crescut în mod constant. Acest plus se reflectă în cifra de afaceri realizată în comerţul cu amănuntul, adică în sectoare-cheie precum mobilă, modă, electrocasnice sau farma; acestea sunt de altfel şi domeniile din care provin companiile care închiriază cele mai extinse suprafeţe pentru depozitare şi care stau în spatele celor mai multe tranzacţii de închiriere.

    Astfel, dezvoltatorii de clădiri industriale sau logistice îşi ocupă spaţiile integral chiar şi înainte de inaugurare, cele mai multe cereri venind din partea reţelelor de comerţ modern.

    Segmentul logistic nu este afectat major de avansul încet al infrastructurii, consumul fiind cel care determină stabilirea de noi locaţii logistice şi de distribuţie; infrastructura poate aduce doar reconfigurări şi optimizări ale reţelelor de distribuţie pe baza timpului de transport necesar pentru a deservi anumite locaţii, potrivit lui Costin Bănică, head of industrial agency în cadrul JLL România.

    În ceea ce priveşte segmentul de producţie, el este de părere că dezvoltarea redusă a infrastructurii reprezintă un punct cheie pentru companiile care se uită la România pentru potenţiale investiţii. „În continuare, aproape toată cererea de noi spaţii de producţie este îndreptată către zona Transilvaniei, care oferă acces rapid către Uniunea Europeană.” Din punctul său de vedere, o dezvoltare accelerată a infrastructurii de legătură dintre judeţele la est de Arcul Carpatic cu Transilvania ar oferi mai multe oportunităţi comunităţilor din Moldova de a avea o şansă reală în a primi investiţii în zona de producţie.

    Interesul pentru oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara este în continuare crescut, notează managerul de la JLL România, dar există posibilitatea să apară mici dezvoltări speculative anexate proiectelor preînchiriate în oraşe secundare. „În plus, parte din proiectele care au fost anunţate au deja semnate contracte de închiriere, ai căror termeni agreaţi prevăd lansarea proiectelor până la finalul anului.”

    Pe de altă parte, luând în calcul volumul redus al spaţiilor industriale moderne şi interesul investitorilor pentru dezvoltarea de astfel de spaţii, oraşe precum Oradea, Sibiu, Craiova sau chiar Drobeta-Turnu Severin s-ar afla între primele zone în care Costin Bănică se aşteaptă la noi proiecte; investiţiile pot veni atât din zona de logistică cât şi din cea de producţie. „Oraşe precum Bacău, Craiova, Cluj sau Deva ar putea avea un cuvânt important de spus în contextul creşterii reţelelor de distribuţie în viitor. Fie că vorbim despre activităţi logistice, fie despre concentrarea furnizorilor de piese necesare producţiei, sunt locaţii care oferă mari oportunităţi şi deschidere către dezvoltare.”

    Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox, se aşteaptă ca următorul pol imobiliar pe acest segment să fie în jurul oraşului Cluj. „Constanţa ar putea urma pe termen mediu,  alături de Sibiu şi Braşov.”

    Piaţa va continua să se maturizeze, chiriaşii devenind din ce în ce mai sofisticaţi, mai concentraţi pe calitate, eficienţă şi sustenabilitate, remarcă Sînziana Pardhan, managing director la P3 în România.

    Potrivit ei, comerţul online, automatizarea, piaţa restrânsă a forţei de muncă şi schimbările din lanţul de distribuţie vor avea un impact asupra tipului şi specificaţiilor tehnice ale noilor depozite, în speţă asupra înălţimii construcţiei, raţiei spaţiilor de andocare, zonelor de birou sau celor sociale şi zonelor de parcare mai extinse.

    „Am văzut şi vom continua să vedem o creştere sănătoasă a sectorului, deoarece această creştere este determinată de fundamente economice solide, de macrotendinţele de la nivel global, aşa cum este comerţul online, şi de stocul încă redus de spaţii de depozitare moderne din România, raportat la Europa Centrală şi de Est”, observă managing directorul de la P3. La nivel mondial, comerţul electronic reprezintă cel mai important nou motor de creştere şi schimbare în sectorul de depozitare, a cărui influenţă va continua să se extindă în următorii câţiva ani, iar acesta ar trebui să aibă un impact pozitiv de lungă durată asupra sectorului, crede managerul de la P3. „România este încă o piaţă emergentă în ceea ce priveşte vânzările online şi, în afară de câţiva mari retaileri online care au depozite dedicate, cele mai multe nevoi de depozitare pentru activitatea de online sunt acoperite din spaţiul existent al retailerilor.” Pe măsură ce vânzările online încep să câştige o masă critică, tot mai mulţi retaileri îşi vor dedica spaţii separate acestui segment.

    În anul 2017, compania a achiziţionat 17 hectare de teren lângă parcul P3 Bucureşti, unde va dezvolta până la 100.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare noi, consolidându-şi astfel poziţia de cel mai mare parc logistic din ţară. Sînziana Pardhan spune că expansiunea în Bucureşti va continua, dar explorează în mod activ şi alte oportunităţi din afara Bucureştiului. „Distribuţia geografică actuală a stocului modern de depozitare (atât în cadrul oraşelor, cât şi în întreaga ţară) a fost în mare măsură determinată de disponibilitatea infrastructurii rutiere. Pe măsură ce infrastructura se extinde, aceasta facilitează apariţia unor noi huburi logistice şi industriale.”

    Şi chiar dacă îmbunătăţirea infrastructurii nu va spori cererea internă de logistică, care este determinată de consumul populaţiei, fenomenul poate influenţa deciziile chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile alese, care se pot schimba pe măsură ce apar noi rute mai scurte şi mai eficiente. „O infrastructură îmbunătăţită poate, totuşi, să conducă la o creştere a cererii pentru spaţiile de producţie, precum şi logistica de tranzit, dacă ne vom ridica la nivelul de dezvoltare necesar pentru a deveni un hub regional”, argumentează ea.

  • Sectorul imobiliar logistic, din nou în prim-plan

    Spaţiile logistice au ajuns la finalul anului trecut la grade maxime de ocupare, efervescenţa sectorului logistic şi interesul tot mai mare al chiriaşilor venind într-un context în care consumul a crescut în mod constant. Acest plus se reflectă în cifra de afaceri realizată în comerţul cu amănuntul, adică în sectoare-cheie precum mobilă, modă, electrocasnice sau farma; acestea sunt de altfel şi domeniile din care provin companiile care închiriază cele mai extinse suprafeţe pentru depozitare şi care stau în spatele celor mai multe tranzacţii de închiriere.

    Astfel, dezvoltatorii de clădiri industriale sau logistice îşi ocupă spaţiile integral chiar şi înainte de inaugurare, cele mai multe cereri venind din partea reţelelor de comerţ modern.

    Segmentul logistic nu este afectat major de avansul încet al infrastructurii, consumul fiind cel care determină stabilirea de noi locaţii logistice şi de distribuţie; infrastructura poate aduce doar reconfigurări şi optimizări ale reţelelor de distribuţie pe baza timpului de transport necesar pentru a deservi anumite locaţii, potrivit lui Costin Bănică, head of industrial agency în cadrul JLL România.

    În ceea ce priveşte segmentul de producţie, el este de părere că dezvoltarea redusă a infrastructurii reprezintă un punct cheie pentru companiile care se uită la România pentru potenţiale investiţii. „În continuare, aproape toată cererea de noi spaţii de producţie este îndreptată către zona Transilvaniei, care oferă acces rapid către Uniunea Europeană.” Din punctul său de vedere, o dezvoltare accelerată a infrastructurii de legătură dintre judeţele la est de Arcul Carpatic cu Transilvania ar oferi mai multe oportunităţi comunităţilor din Moldova de a avea o şansă reală în a primi investiţii în zona de producţie.

    Interesul pentru oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara este în continuare crescut, notează managerul de la JLL România, dar există posibilitatea să apară mici dezvoltări speculative anexate proiectelor preînchiriate în oraşe secundare. „În plus, parte din proiectele care au fost anunţate au deja semnate contracte de închiriere, ai căror termeni agreaţi prevăd lansarea proiectelor până la finalul anului.”

    Pe de altă parte, luând în calcul volumul redus al spaţiilor industriale moderne şi interesul investitorilor pentru dezvoltarea de astfel de spaţii, oraşe precum Oradea, Sibiu, Craiova sau chiar Drobeta-Turnu Severin s-ar afla între primele zone în care Costin Bănică se aşteaptă la noi proiecte; investiţiile pot veni atât din zona de logistică cât şi din cea de producţie. „Oraşe precum Bacău, Craiova, Cluj sau Deva ar putea avea un cuvânt important de spus în contextul creşterii reţelelor de distribuţie în viitor. Fie că vorbim despre activităţi logistice, fie despre concentrarea furnizorilor de piese necesare producţiei, sunt locaţii care oferă mari oportunităţi şi deschidere către dezvoltare.”

    Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox, se aşteaptă ca următorul pol imobiliar pe acest segment să fie în jurul oraşului Cluj. „Constanţa ar putea urma pe termen mediu,  alături de Sibiu şi Braşov.”

    Piaţa va continua să se maturizeze, chiriaşii devenind din ce în ce mai sofisticaţi, mai concentraţi pe calitate, eficienţă şi sustenabilitate, remarcă Sînziana Pardhan, managing director la P3 în România.

    Potrivit ei, comerţul online, automatizarea, piaţa restrânsă a forţei de muncă şi schimbările din lanţul de distribuţie vor avea un impact asupra tipului şi specificaţiilor tehnice ale noilor depozite, în speţă asupra înălţimii construcţiei, raţiei spaţiilor de andocare, zonelor de birou sau celor sociale şi zonelor de parcare mai extinse.

    „Am văzut şi vom continua să vedem o creştere sănătoasă a sectorului, deoarece această creştere este determinată de fundamente economice solide, de macrotendinţele de la nivel global, aşa cum este comerţul online, şi de stocul încă redus de spaţii de depozitare moderne din România, raportat la Europa Centrală şi de Est”, observă managing directorul de la P3. La nivel mondial, comerţul electronic reprezintă cel mai important nou motor de creştere şi schimbare în sectorul de depozitare, a cărui influenţă va continua să se extindă în următorii câţiva ani, iar acesta ar trebui să aibă un impact pozitiv de lungă durată asupra sectorului, crede managerul de la P3. „România este încă o piaţă emergentă în ceea ce priveşte vânzările online şi, în afară de câţiva mari retaileri online care au depozite dedicate, cele mai multe nevoi de depozitare pentru activitatea de online sunt acoperite din spaţiul existent al retailerilor.” Pe măsură ce vânzările online încep să câştige o masă critică, tot mai mulţi retaileri îşi vor dedica spaţii separate acestui segment.

    În anul 2017, compania a achiziţionat 17 hectare de teren lângă parcul P3 Bucureşti, unde va dezvolta până la 100.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare noi, consolidându-şi astfel poziţia de cel mai mare parc logistic din ţară. Sînziana Pardhan spune că expansiunea în Bucureşti va continua, dar explorează în mod activ şi alte oportunităţi din afara Bucureştiului. „Distribuţia geografică actuală a stocului modern de depozitare (atât în cadrul oraşelor, cât şi în întreaga ţară) a fost în mare măsură determinată de disponibilitatea infrastructurii rutiere. Pe măsură ce infrastructura se extinde, aceasta facilitează apariţia unor noi huburi logistice şi industriale.”

    Şi chiar dacă îmbunătăţirea infrastructurii nu va spori cererea internă de logistică, care este determinată de consumul populaţiei, fenomenul poate influenţa deciziile chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile alese, care se pot schimba pe măsură ce apar noi rute mai scurte şi mai eficiente. „O infrastructură îmbunătăţită poate, totuşi, să conducă la o creştere a cererii pentru spaţiile de producţie, precum şi logistica de tranzit, dacă ne vom ridica la nivelul de dezvoltare necesar pentru a deveni un hub regional”, argumentează ea.

  • Noua faţă a mallurilor

    Retailul se schimbă, toţi operatorii de hipermarketuri se digitalizează şi sunt într-o cursă pentru a oferi experienţe, deoarece probabil produsul cel mai ieftin este cel de pe net, crede Tatian Diaconu, şeful Ceetrus România (companie care anterior s-a numit Immochan). Compania are în plan dezvoltarea de noi proiecte în Bucureşti, Satu Mare, Sibiu, Cluj şi Craiova, cele mai avansate dintre acestea sunt în Satu Mare – unde există deja un centru comercial cu Auchan şi care va avea 10.000 mp de centre comerciale în plus alături de o componentă rezidenţială – iar următorul va fi Clujul. La Satu Mare, proiectul va fi completat de un proiect rezidenţial de 500 de apartamente.
    Tatian Diaconu mai spune că acum, în domeniul în care activează, preţurile sunt „un pic inflamate” şi cel mai adesea sunt de câteva ori mai mari decât poate oferi el.

    „Dacă sunt dezvoltator, poate pot să dau 500 de euro pe metrul pătrat, când vânzătorul cere 700 de euro. Dar eu lucrez cu arhitecţii timp de 3-6 luni, ca să înţeleg cât pot câştiga din chirii sau din vânzarea de apartamente. Pot face un proiect şi în cazul în care dau 500 de euro pe metrul pătrat, dar asta înseamnă să renunţ la toate demersurile de urbanizare – de la infrastructură la spaţii verzi şi zone pentru comunitate, cum sunt grădiniţa sau şcoala.” Şeful Ceetrus România mai spune că în această meserie este foarte uşor „să-ţi rupi gâtul, pentru că vorbim de sume foarte mari. De aceea încercăm să nu facem greşeli mari plătind preţuri nesustenabile. Orice proiect vom mai face de acum înainte va fi mixt, nu neapărat într-o formulă anume, poate fi orice combinaţie de comercial, rezidenţial şi office”.

    Popularitatea şi rezultatele centrelor comerciale se află în continuare pe un trend ascendent, în condiţiile în care vânzările online au înregistrat, în România, un avans important. Retailerii şi proprietarii de centre comerciale se adaptează la nevoile consumatorilor, care se schimbă odată cu digitalizarea şi evoluţia tehnologică, remarcă Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox. „Comercianţii online încep să deschidă magazine fizice, iar cei tradiţionali se adaptează la noile tehnologii; centrele comerciale oferă acum mai mult entertainment, zone de food court extinse şi diversificate.”

    Nu există o reţetă care să se potrivească tuturor tipurilor de centre comerciale, însă cu siguranţă mallurile viitorului se vor axa pe satisfacerea nevoilor consumatorilor şi pe oferirea unei experienţe cât mai plăcute la cumpărături, este de părere şi Mariana Stamate, head of property management în cadrul JLL România. Astfel, centrele comerciale devin mai mult decât un spaţiu de cumpărături sau de satisfacere a unor nevoi imediate, ajungând la nivelul unor experienţe emoţionale, senzoriale.

    „În funcţie de amplasament şi de zona pe care urmează să o deservească, vedem două tipuri de concepte care ar putea să-şi găsească locul pe o piaţă care se apropie de saturaţie în unele zone: centrele de proximitate şi respectiv proiectele mixte, cu componentă de retail.” În prima categorie intră centrele dezvoltate sau reconvertite astfel încât să deservească specificul zonei: „Pot fi centre care pornesc de la o poziţionare centrată pe un specific. Acest element central poate fi echipa sportivă preferată, designeri de modă locali sau altele, creându-se astfel comunităţi în jurul acestora, sau poate fi un anumit gen de servicii pe care să le asigure locuitorilor din zonă, aşa cum este cazul serviciilor publice”.

    Mariana Stamate include în a doua categorie centrele comerciale care îmbină latura de retail cu cea rezidenţială, oferind locatarilor din zonă o gamă amplă de servicii, restaurante şi idei de petrecere a timpului liber. „Retailul se întoarce la origini, deja a reînceput să fie văzut ca o parte integrantă a comunităţilor şi a modului de petrecere a timpului în orice moment al zilei, asimilând diverse tipare comportamentale ale consumatorilor şi oferind soluţii acestora.”

    Din punctul său de vedere, lipsa unor noi proiecte şi orientarea către extinderea şi modernizarea celor existente arată o abordare precaută – „una sănătoasă şi care le va aduce succes”.

    Mai mult decât cumpărături

    Înţelegerea aşteptărilor, nevoilor şi istoricului social al consumatorilor, al specificului zonei, al adaptării mixului de chiriaşi reprezintă condiţii esenţiale pentru succesul unui mall, spune specialistul de la JLL România. „Nevoile şi aşteptările consumatorilor sunt variate, însă nivelul de satisfacere a acestora trebuie corelat şi cu nivelul de optimizare al investiţiei.” Prin urmare, proprietarii centrelor comerciale va trebui să analizeze cu mare atenţie către ce direcţie se vor orienta, prioritizând investiţiile pentru a obţine creşteri sustenabile de trafic şi vânzări. Pe de altă parte, pe plan operaţional, este necesar ca centrele comerciale să-şi optimizeze cheltuielile aferente spaţiilor comune, dar şi să menţină o politică de chirii adaptată în mod constant realităţii.

    „Pe lângă consumatori, un aspect important în menţinerea armoniei unui centru comercial este sincronizarea aşteptărilor, veniturilor şi costurilor dintre chiriaşi şi proprietari, astfel încât ambii să obţină rezultate pozitive.”

    Mariana Stamate vorbeşte de anumite cercetări de piaţă care au avansat ideea că, până în 2030, o treime din vânzările retail vor fi online. Această posibilitate îi va face pe proprietari să regândească mixul de chiriaşi, accentul punându-se pe zonele de restaurante şi de petrecere a timpului liber. Mallurile nu au cum să concureze cu varietatea şi preţurile oferite de online, iar asta va duce la diversificarea experienţelor oferite. „Zonele tradiţionale de food court vor fi în timp înlocuite parţial cu restaurante fine dining, zonele clasice de petrecere a timpului liber sunt depăşite, vedem deja acvarii, parcuri tematice, karting sau pârtii de schi. Tendinţa la nivel internaţional este deja extrem de clară – cea de experienţe – încercându-se acum cât mai multe căi de a inova această zonă.” Înţelegerea realităţii din comunitate şi adaptarea corectă a experienţelor la aceasta vor aduce succesul centrelor comerciale, concluzionează Mariana Stamate.

    În ceea ce priveşte retailerii care ar putea intra pe piaţa din România în viitorul apropiat, ea vorbeşte de un interes crescut din partea anumitor branduri internaţionale de fashion, încălţăminte, cosmetice, dar şi de home & deco. „Unele branduri se uită la piaţa de retail din România, încercând să îi înţeleagă specificul şi să vadă posibilităţile de adaptare. Sunt branduri care merg în Europa foarte mult pe comerţ stradal, iar în România, segmentul stradal nefiind încă dezvoltat la acelaşi nivel, este necesară regândirea modelului de business.”

    Atenţia se mută de la Bucureşti

    Într-un an în care volumul investiţiilor pe piaţa imobiliară a fost de aproximativ 1 miliard de euro, tranzacţiile imobiliare din 2017 au fost dominate de zona de retail (45% din valoarea totală). Chiar dacă o bună parte a tranzacţiilor s-a înregistrat în Bucureşti, generând în jur de 400 de milioane de euro, în 2018 interesul investitorilor se va muta cel mai probabil către oraşe secundare.

    Creşterea solidă şi constantă a consumului oferă retailerilor încrederea necesară pentru a-şi dezvolta businessul, inclusiv la nivel local, apreciază reprezentanţii Immofinanz. În Constanţa, spre exemplu, centrul comercial Vivo! va găzdui, începând cu luna octombrie a acestui an, prima Farmacie Tei şi prima unitate Bebe Tei din afara Bucureştiului. „Parteneriatul cu Immofinanz reprezintă un pas important în strategia de dezvoltare la nivel local a magazinului Bebe Tei şi Farmaciei Tei şi va contribui la diversificarea mixului de chiriaşi, furnizând clienţilor Vivo! Constanţa noi produse şi servicii.” În concluzie, oraşele mari şi medii din afara Bucureştiului devin mai atractive şi au potenţial de alimentare a creşterii sectorului de retail în perioada următoare, atrăgând noi branduri.

    Oraşele mari din România se află într-un amplu proces de dezvoltare, ceea ce va reduce decalajul faţă de Capitală, iar dezvoltarea pieţei de retail va urma acest trend, opinează reprezentanţii Knight Frank. „De asemenea, retailerii de food (hipermarket, supermarket, magazine de proximitate) îşi vor continua expansiunea agresivă în ţară, încercând să acopere cât mai bine toate zonele. Aceştia se vor dezvolta fie prin unităţi individuale, fie ca parte din proiecte de mici dimensiuni unde se vor alătura altor retaileri pentru a-şi spori atractivitatea ca destinaţie de cumpărături.” Din punctul de vedere al acestora, o creştere economică este singurul motor de creştere. Iar aceasta trebuie să se traducă în creşterea salariilor, accentul pe avantajele competitive de ţară, dezvoltarea segmentelor de business cu valoare adăugată ridicată (IT), predictibilitate fiscală şi politică.

    Reprezentanţii Knight Frank România spun că piaţa de retail nu dă semne de supraîncălzire în acest moment. De altfel, creşterea s-a produs treptat în ultimii câţiva ani fără salturi mari de la un an la altul. Evoluţiile recente reflectă creşterea consumului şi, în consecinţă, creşterea interesului marilor nume din retail care caută să se extindă în România. „Există încă nume importante care lipsesc de pe piaţă şi ne aşteptăm să îşi facă apariţia. Anul acesta vom vedea deschideri de centre comerciale în afara Bucureştiului şi consolidarea poziţiei celor din Capitală, care se bucură de o cerere mare din partea retailerilor, în condiţiile în care nu vom asista la livrări noi.”

    Cum se pot pune însă retailerii la adăpost de următoarea recesiune? „Ideal ar fi să nu se repete greşelile anilor 2007 – 2008, când dezvoltatorii anunţau zeci de proiecte în faze de proiect care erau dezvoltate pe orice teren, în orice locaţie din ţară. De asemenea, mixul de chiriaşi al unui centru comercial, format din retaileri puternici şi oferind facilităţi cât mai variate, este esenţial în asigurarea succesului pe termen lung.” Reprezentanţii Knight Frank subliniază importanţa dezvoltării sustenabile: locaţie excelentă, accesibilitate cu mijloace de transport în comun, parcări, mix de chiriaşi cât mai diversificat, focus pe latura de divertisment şi un concept atrăgător.

    Creşterea comerţului online va afecta cu siguranţă comerţul tradiţional şi va diminua din ce în ce mai mult veniturile realizate în magazinele fizice, sunt de părere şi reprezentanţii Knight Frank România. „Mallurile se vor orienta către dezvoltarea zonei de entertainment şi de soluţii de petrecere a timpului liber; asistăm la transformarea centrului comercial în destinaţie socială, de întâlnire, nu numai de shopping.” Datorită acestui lucru, cât şi datorită specificului local al pieţei de retail, în care destinaţia de shopping numărul unu a românilor este mallul, majoritatea proiectelor din România au făcut deja paşi importanţi în această direcţie, fenomen care ar trebui să asigure un timp de reacţie bun în adaptarea la noile tendinţe şi evoluţii ale pieţei.

    În anii ce vin, creşterea va fi determinată de inovaţie, reinventarea constantă şi adaptarea la cerinţele consumatorului, crede Mariana Stamate, head of property management în cadrul JLL România. „Înţelegerea faptului că trăim într-o eră digitală şi folosirea tehnologiei pentru a ancora consumatorul atât în timpul vizitei la mall, precum şi după, folosirea social media, programe de loialitate bine ţintite care nu doar că asigură relaţia cu consumatorul, dar şi furnizează informaţii esenţiale asupra acestora.” Un centru comercial este o experienţă care trebuie adaptată permanent schimbărilor din realitatea comunităţilor din care face parte, conchide ea.

  • Noua faţă a mallurilor

    Retailul se schimbă, toţi operatorii de hipermarketuri se digitalizează şi sunt într-o cursă pentru a oferi experienţe, deoarece probabil produsul cel mai ieftin este cel de pe net, crede Tatian Diaconu, şeful Ceetrus România (companie care anterior s-a numit Immochan). Compania are în plan dezvoltarea de noi proiecte în Bucureşti, Satu Mare, Sibiu, Cluj şi Craiova, cele mai avansate dintre acestea sunt în Satu Mare – unde există deja un centru comercial cu Auchan şi care va avea 10.000 mp de centre comerciale în plus alături de o componentă rezidenţială – iar următorul va fi Clujul. La Satu Mare, proiectul va fi completat de un proiect rezidenţial de 500 de apartamente.
    Tatian Diaconu mai spune că acum, în domeniul în care activează, preţurile sunt „un pic inflamate” şi cel mai adesea sunt de câteva ori mai mari decât poate oferi el.

    „Dacă sunt dezvoltator, poate pot să dau 500 de euro pe metrul pătrat, când vânzătorul cere 700 de euro. Dar eu lucrez cu arhitecţii timp de 3-6 luni, ca să înţeleg cât pot câştiga din chirii sau din vânzarea de apartamente. Pot face un proiect şi în cazul în care dau 500 de euro pe metrul pătrat, dar asta înseamnă să renunţ la toate demersurile de urbanizare – de la infrastructură la spaţii verzi şi zone pentru comunitate, cum sunt grădiniţa sau şcoala.” Şeful Ceetrus România mai spune că în această meserie este foarte uşor „să-ţi rupi gâtul, pentru că vorbim de sume foarte mari. De aceea încercăm să nu facem greşeli mari plătind preţuri nesustenabile. Orice proiect vom mai face de acum înainte va fi mixt, nu neapărat într-o formulă anume, poate fi orice combinaţie de comercial, rezidenţial şi office”.

    Popularitatea şi rezultatele centrelor comerciale se află în continuare pe un trend ascendent, în condiţiile în care vânzările online au înregistrat, în România, un avans important. Retailerii şi proprietarii de centre comerciale se adaptează la nevoile consumatorilor, care se schimbă odată cu digitalizarea şi evoluţia tehnologică, remarcă Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox. „Comercianţii online încep să deschidă magazine fizice, iar cei tradiţionali se adaptează la noile tehnologii; centrele comerciale oferă acum mai mult entertainment, zone de food court extinse şi diversificate.”

    Nu există o reţetă care să se potrivească tuturor tipurilor de centre comerciale, însă cu siguranţă mallurile viitorului se vor axa pe satisfacerea nevoilor consumatorilor şi pe oferirea unei experienţe cât mai plăcute la cumpărături, este de părere şi Mariana Stamate, head of property management în cadrul JLL România. Astfel, centrele comerciale devin mai mult decât un spaţiu de cumpărături sau de satisfacere a unor nevoi imediate, ajungând la nivelul unor experienţe emoţionale, senzoriale.

    „În funcţie de amplasament şi de zona pe care urmează să o deservească, vedem două tipuri de concepte care ar putea să-şi găsească locul pe o piaţă care se apropie de saturaţie în unele zone: centrele de proximitate şi respectiv proiectele mixte, cu componentă de retail.” În prima categorie intră centrele dezvoltate sau reconvertite astfel încât să deservească specificul zonei: „Pot fi centre care pornesc de la o poziţionare centrată pe un specific. Acest element central poate fi echipa sportivă preferată, designeri de modă locali sau altele, creându-se astfel comunităţi în jurul acestora, sau poate fi un anumit gen de servicii pe care să le asigure locuitorilor din zonă, aşa cum este cazul serviciilor publice”.

    Mariana Stamate include în a doua categorie centrele comerciale care îmbină latura de retail cu cea rezidenţială, oferind locatarilor din zonă o gamă amplă de servicii, restaurante şi idei de petrecere a timpului liber. „Retailul se întoarce la origini, deja a reînceput să fie văzut ca o parte integrantă a comunităţilor şi a modului de petrecere a timpului în orice moment al zilei, asimilând diverse tipare comportamentale ale consumatorilor şi oferind soluţii acestora.”

    Din punctul său de vedere, lipsa unor noi proiecte şi orientarea către extinderea şi modernizarea celor existente arată o abordare precaută – „una sănătoasă şi care le va aduce succes”.

    Mai mult decât cumpărături

    Înţelegerea aşteptărilor, nevoilor şi istoricului social al consumatorilor, al specificului zonei, al adaptării mixului de chiriaşi reprezintă condiţii esenţiale pentru succesul unui mall, spune specialistul de la JLL România. „Nevoile şi aşteptările consumatorilor sunt variate, însă nivelul de satisfacere a acestora trebuie corelat şi cu nivelul de optimizare al investiţiei.” Prin urmare, proprietarii centrelor comerciale va trebui să analizeze cu mare atenţie către ce direcţie se vor orienta, prioritizând investiţiile pentru a obţine creşteri sustenabile de trafic şi vânzări. Pe de altă parte, pe plan operaţional, este necesar ca centrele comerciale să-şi optimizeze cheltuielile aferente spaţiilor comune, dar şi să menţină o politică de chirii adaptată în mod constant realităţii.

    „Pe lângă consumatori, un aspect important în menţinerea armoniei unui centru comercial este sincronizarea aşteptărilor, veniturilor şi costurilor dintre chiriaşi şi proprietari, astfel încât ambii să obţină rezultate pozitive.”

    Mariana Stamate vorbeşte de anumite cercetări de piaţă care au avansat ideea că, până în 2030, o treime din vânzările retail vor fi online. Această posibilitate îi va face pe proprietari să regândească mixul de chiriaşi, accentul punându-se pe zonele de restaurante şi de petrecere a timpului liber. Mallurile nu au cum să concureze cu varietatea şi preţurile oferite de online, iar asta va duce la diversificarea experienţelor oferite. „Zonele tradiţionale de food court vor fi în timp înlocuite parţial cu restaurante fine dining, zonele clasice de petrecere a timpului liber sunt depăşite, vedem deja acvarii, parcuri tematice, karting sau pârtii de schi. Tendinţa la nivel internaţional este deja extrem de clară – cea de experienţe – încercându-se acum cât mai multe căi de a inova această zonă.” Înţelegerea realităţii din comunitate şi adaptarea corectă a experienţelor la aceasta vor aduce succesul centrelor comerciale, concluzionează Mariana Stamate.

    În ceea ce priveşte retailerii care ar putea intra pe piaţa din România în viitorul apropiat, ea vorbeşte de un interes crescut din partea anumitor branduri internaţionale de fashion, încălţăminte, cosmetice, dar şi de home & deco. „Unele branduri se uită la piaţa de retail din România, încercând să îi înţeleagă specificul şi să vadă posibilităţile de adaptare. Sunt branduri care merg în Europa foarte mult pe comerţ stradal, iar în România, segmentul stradal nefiind încă dezvoltat la acelaşi nivel, este necesară regândirea modelului de business.”

    Atenţia se mută de la Bucureşti

    Într-un an în care volumul investiţiilor pe piaţa imobiliară a fost de aproximativ 1 miliard de euro, tranzacţiile imobiliare din 2017 au fost dominate de zona de retail (45% din valoarea totală). Chiar dacă o bună parte a tranzacţiilor s-a înregistrat în Bucureşti, generând în jur de 400 de milioane de euro, în 2018 interesul investitorilor se va muta cel mai probabil către oraşe secundare.

    Creşterea solidă şi constantă a consumului oferă retailerilor încrederea necesară pentru a-şi dezvolta businessul, inclusiv la nivel local, apreciază reprezentanţii Immofinanz. În Constanţa, spre exemplu, centrul comercial Vivo! va găzdui, începând cu luna octombrie a acestui an, prima Farmacie Tei şi prima unitate Bebe Tei din afara Bucureştiului. „Parteneriatul cu Immofinanz reprezintă un pas important în strategia de dezvoltare la nivel local a magazinului Bebe Tei şi Farmaciei Tei şi va contribui la diversificarea mixului de chiriaşi, furnizând clienţilor Vivo! Constanţa noi produse şi servicii.” În concluzie, oraşele mari şi medii din afara Bucureştiului devin mai atractive şi au potenţial de alimentare a creşterii sectorului de retail în perioada următoare, atrăgând noi branduri.

    Oraşele mari din România se află într-un amplu proces de dezvoltare, ceea ce va reduce decalajul faţă de Capitală, iar dezvoltarea pieţei de retail va urma acest trend, opinează reprezentanţii Knight Frank. „De asemenea, retailerii de food (hipermarket, supermarket, magazine de proximitate) îşi vor continua expansiunea agresivă în ţară, încercând să acopere cât mai bine toate zonele. Aceştia se vor dezvolta fie prin unităţi individuale, fie ca parte din proiecte de mici dimensiuni unde se vor alătura altor retaileri pentru a-şi spori atractivitatea ca destinaţie de cumpărături.” Din punctul de vedere al acestora, o creştere economică este singurul motor de creştere. Iar aceasta trebuie să se traducă în creşterea salariilor, accentul pe avantajele competitive de ţară, dezvoltarea segmentelor de business cu valoare adăugată ridicată (IT), predictibilitate fiscală şi politică.

    Reprezentanţii Knight Frank România spun că piaţa de retail nu dă semne de supraîncălzire în acest moment. De altfel, creşterea s-a produs treptat în ultimii câţiva ani fără salturi mari de la un an la altul. Evoluţiile recente reflectă creşterea consumului şi, în consecinţă, creşterea interesului marilor nume din retail care caută să se extindă în România. „Există încă nume importante care lipsesc de pe piaţă şi ne aşteptăm să îşi facă apariţia. Anul acesta vom vedea deschideri de centre comerciale în afara Bucureştiului şi consolidarea poziţiei celor din Capitală, care se bucură de o cerere mare din partea retailerilor, în condiţiile în care nu vom asista la livrări noi.”

    Cum se pot pune însă retailerii la adăpost de următoarea recesiune? „Ideal ar fi să nu se repete greşelile anilor 2007 – 2008, când dezvoltatorii anunţau zeci de proiecte în faze de proiect care erau dezvoltate pe orice teren, în orice locaţie din ţară. De asemenea, mixul de chiriaşi al unui centru comercial, format din retaileri puternici şi oferind facilităţi cât mai variate, este esenţial în asigurarea succesului pe termen lung.” Reprezentanţii Knight Frank subliniază importanţa dezvoltării sustenabile: locaţie excelentă, accesibilitate cu mijloace de transport în comun, parcări, mix de chiriaşi cât mai diversificat, focus pe latura de divertisment şi un concept atrăgător.

    Creşterea comerţului online va afecta cu siguranţă comerţul tradiţional şi va diminua din ce în ce mai mult veniturile realizate în magazinele fizice, sunt de părere şi reprezentanţii Knight Frank România. „Mallurile se vor orienta către dezvoltarea zonei de entertainment şi de soluţii de petrecere a timpului liber; asistăm la transformarea centrului comercial în destinaţie socială, de întâlnire, nu numai de shopping.” Datorită acestui lucru, cât şi datorită specificului local al pieţei de retail, în care destinaţia de shopping numărul unu a românilor este mallul, majoritatea proiectelor din România au făcut deja paşi importanţi în această direcţie, fenomen care ar trebui să asigure un timp de reacţie bun în adaptarea la noile tendinţe şi evoluţii ale pieţei.

    În anii ce vin, creşterea va fi determinată de inovaţie, reinventarea constantă şi adaptarea la cerinţele consumatorului, crede Mariana Stamate, head of property management în cadrul JLL România. „Înţelegerea faptului că trăim într-o eră digitală şi folosirea tehnologiei pentru a ancora consumatorul atât în timpul vizitei la mall, precum şi după, folosirea social media, programe de loialitate bine ţintite care nu doar că asigură relaţia cu consumatorul, dar şi furnizează informaţii esenţiale asupra acestora.” Un centru comercial este o experienţă care trebuie adaptată permanent schimbărilor din realitatea comunităţilor din care face parte, conchide ea.