Tag: scoatere

  • Asta e PUTEREA social media: Microsoft se răzgândeşte în privinţa ”Paint”, după reacţiile de pe reţelele de socializare

    ”Microsoft Paint va rămâne”, a declarat un purtător de cuvânt al Microsoft. El a adăugat că aplicaţia va avea noi funcţii 3D, alături de funcţiile pe care oamenii le apreciază cum ar fi editarea fotografiilor şi creaţiile 2D. Astfel, noua aplicaţie Paint va fi disponibilă odată cu actualizarea Windows 10 Creators.

    Revenirea asupra deciziei a venit după ce Microsoft a observat reacţiile fanilor aplicaţiei pe reţelele de socializare. Pe Facebook sau pe Twitter, utilizatorii şi-au exprimat dezamăgirea prin mai multe postări în care regretau dispariţia bruscă a iubitei aplicaţii, care nu de puţine ori ne-a salvat de plictiseală în copilărie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât trebuie să plăteşti ca să îţi repari maşina pe propria RCA la una dintre cele mai mari companii de asigurări generale

    Decontarea directă, care-i per­mi­te şoferului păgubit să-şi repare auto­tu­rismul în baza propriei poliţe auto obli­gatorii (RCA), va scoate din bu­zu­na­rele românilor câteva sute de lei pe an, conform ZF.

    De exemplu, Omniasig, a doua cea mai mare companie de asigurări ge­nerale după primele subscrise anul trecut, ofertează clauza de decontare directă la un tarif de 170 de lei pe an în cazul autoturismelor, potrivit ofertei transmise de Omniasig brokerului de asigurare Safety Broker.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • O echipă de români a creat softul primului magazin complet autonom din lume

    Şcoala românească scoate ingineri buni, care sunt în top la algoritmică, şi care reuşesc fără probleme să dezvolte platforme IT de top pentru cele mai competitive pieţe din lume, cum ar fi cea din Statele Unite, a declarat Daniel Ilinca, partener în cadrul companiei Cornerstone Technologies, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    „Zona de start-up-uri, industria de IT din România este pe un trend ascendent. Am de­ve­nit un hub de tehnologie, nu poţi să compari Memphis cu Bucureşti în materie de soft şi teh­no­logie. Noi suntem foarte puternici în această zo­nă, avem foarte multe companii aici. E foar­te interesant că în România găseşti dez­vol­ta­tori de top şi printre studenţi, lucru care arată că şcoala scoate în continuare oameni  buni“, a spus Ilinca

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • O afacere spumoasă: cinci prieteni şi-au unit forţele pentru a crea o cramă de vinuri spumante

    Tibor Gál senior, un ambasador al Pinot Noir-ului, a intuit că acest soi de struguri, folosit pentru şampanizare, poate găsi în Sălaj un loc prielnic. Visul său, legat de revigorarea producţiei de vinuri spumante, a fost pus în aplicare de cinci prieteni de-ai oenologului, însă abia după moartea lui.

    Toţi cinci, iubitori de vinuri şi cu experienţă în domeniu, au pus bazele cramei Carastelec; investiţia iniţială în valoare de 5 milioane euro provine, în proporţii egale, din fonduri europene, proprii şi credite bancare. ”Carastelec este singura cramă de generaţie nouă care a fost gândită pentru a fi o cramă de spumante. Mai exact, aceasta a fost înfiinţată pentru gama de spumante Carassia“, spune Negele Enikő, brand & marketing manager la Crama Carastelec. Atât alegerea suprafeţei pentru cultura de viţă de vie, a soiurilor tradiţionale, cât şi echiparea cramei au fost gândite pentru a produce spumant din recoltă proprie.

    Astfel, echiparea cramei permite ca întreg procesul de vinificare a spumantelor – de la recoltă, prima şi a doua fermentare, maturare, remuaj, degorjare şi până la etichetare – să aibă loc în propria cramă. ”Ne dorim ca prin intermediul spumantelor noastre, produse exclusiv prin metoda tradiţională, de maturare în sticlă, să le oferim consumatorilor români o alternativă locală la oferta spumantelor internaţionale“, spune Enikő. Pe de altă parte, aceasta ţine să precizeze că spumantele Carastelec sunt obţinute din aceleaşi soiuri şi prin aceeaşi metodă folosită în faimoasa zonă Champagne, ”în timp ce lăsăm ca locul de provenienţă, terroir-ul, să îşi spună cuvântul“.

    Suprafaţa de viţă de vie deţinută de crama Carastelec este de 22 de hectare, iar volumul produs într-un an de recoltă, fără incidente naturale, este de 200.000 de sticle, preponderent vinuri petiante (efervescente, cu perlaţie uşoară) şi spumante, dar şi o gamă de vinuri liniştite, în ediţii limitate, de maximum 3.500 de sticle pe sortiment. Clădirea cramei, care a devenit funcţională în anul 2013, a fost distinsă în urmă cu doi ani cu Premiul de excelenţă în construcţii; a fost proiectată special pentru a permite ca prelucrarea strugurilor să fie făcută în imediata apropiere a plantaţiei.

    Pe de altă parte, clădirea funcţionează cu energie verde, mai exact încălzirea şi răcirea sunt asigurate cu pompe de căldură, iar consumul de energie este atenuat cu celule solare. Cea mai nouă gamă lansată este cea a spumantelor Carassia, care au fost maturate în sticlă timp de minimum 20 de luni şi care reuneşte trei tipuri de produse, cu preţul de raft între 70 şi 80 lei. Portofoliul Carastelec mai conţine vinurile efervescente Friza, la preţ de 25 de lei, dar şi vinuri liniştite Vinca, al căror preţ porneşte de la 25 de lei şi poate ajunge la 60 de lei.

    ”Momentan, cele mai vândute produse sunt vinurile petiante Friza, o gamă de vinuri uşoare, de vară, obţinute fără adăugare de bioxid de carbon. Această metodă de vinificare a fost o premieră în România în 2014, când Crama Carastelec a lansat prima ediţie a vinurilor“, susţine Enikő. în ceea ce priveşte spumantele Carassia, pentru moment nu există date referitoare la vânzări, gama fiind scoasă pe piaţă în urmă cu o lună. Lansarea acestei categorii înseamnă pentru companie atingerea principalului obiectiv pentru acest an, de la care au mari aşteptări.

    Toate produsele Carastelec sunt comercializate exclusiv în HoReCa şi magazinele de specialitate, iar în prezent echipa funcţionează cu 19 angajaţi, dintre care nouă lucrează pe plantaţie, patru în cramă, iar restul în vânzări şi administraţie. ”Un alt obiectiv important pentru 2017 îl reprezintă poziţionarea în segmentul premium a mărcii pe piaţa vinurilor din România“, adaugă Enikő. Iar producerea spumantelor de calitate superioară constituie un alt plan pe termen lung. ”Pentru gama Carassia, de exemplu, ne-am propus să creştem volumul de la 25.000 de sticle îmbuteliate în prima ediţie până la 50.000 de unităţi. Acelaşi obiectiv îl ţintim şi cu vinurile petiante, vrem să dublăm în următorii doi ani volumul de sticle îmbuteliate“, adaugă reprezentanta cramei. în viitor, după ce vor acoperi piaţa din România şi Ungaria, producţia Carassia vizează şi exportul spre alte pieţe.

    ”Spre deosebire de alte ţări, unde spumantele sunt consumate la micul dejun, în cadrul unor evenimente casual sau fără o ocazie specială, românii sunt mult mai tradiţionalişti. Circa 70% din consumul de spumante se concentrează în perioada sărbătorilor sau a unor ocazii speciale“, declară Negele Enikő despre obiceiurile de consum ale românilor. Pe de altă parte, observă un trend ascendent al apetitului pentru spumante la evenimentele casual sau wine baruri, iar semnalele indică o continuare a acestei tendinţe. ”Sperăm că datorită numeroaselor spumante româneşti nou apărute vom reuşi să creştem nivelul consumului de produse locale faţă de cele importate“, încheie aceasta.

    Potrivit datelor Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, consumul de vin spumant creşte pe plan internaţional, înregistrând în ultimii 10 ani un plus de 30%, în timp ce producţia acestor vinuri a raportat un avans de 40% pe plan mondial. Prin comparaţie, producţia de vinuri liniştite a crescut cu doar 7% în acelaşi interval de timp. Tendinţa se reflectă şi pe plan local, iar în România piaţa de vinuri spumante s-a ridicat la aproape 5 milioane de litri în 2015, ceea ce înseamnă echivalentul a circa 50 de milioane de pahare, conform celor mai recente date ale ZF. De asemenea, mai bine de un sfert din sticlele de şampanie se deschid în noaptea de Revelion, iar primele cinci branduri reprezintă circa 44% din piaţă.

     

  • O afacere spumoasă: cinci prieteni şi-au unit forţele pentru a crea o cramă de vinuri spumante

    Tibor Gál senior, un ambasador al Pinot Noir-ului, a intuit că acest soi de struguri, folosit pentru şampanizare, poate găsi în Sălaj un loc prielnic. Visul său, legat de revigorarea producţiei de vinuri spumante, a fost pus în aplicare de cinci prieteni de-ai oenologului, însă abia după moartea lui.

    Toţi cinci, iubitori de vinuri şi cu experienţă în domeniu, au pus bazele cramei Carastelec; investiţia iniţială în valoare de 5 milioane euro provine, în proporţii egale, din fonduri europene, proprii şi credite bancare. ”Carastelec este singura cramă de generaţie nouă care a fost gândită pentru a fi o cramă de spumante. Mai exact, aceasta a fost înfiinţată pentru gama de spumante Carassia“, spune Negele Enikő, brand & marketing manager la Crama Carastelec. Atât alegerea suprafeţei pentru cultura de viţă de vie, a soiurilor tradiţionale, cât şi echiparea cramei au fost gândite pentru a produce spumant din recoltă proprie.

    Astfel, echiparea cramei permite ca întreg procesul de vinificare a spumantelor – de la recoltă, prima şi a doua fermentare, maturare, remuaj, degorjare şi până la etichetare – să aibă loc în propria cramă. ”Ne dorim ca prin intermediul spumantelor noastre, produse exclusiv prin metoda tradiţională, de maturare în sticlă, să le oferim consumatorilor români o alternativă locală la oferta spumantelor internaţionale“, spune Enikő. Pe de altă parte, aceasta ţine să precizeze că spumantele Carastelec sunt obţinute din aceleaşi soiuri şi prin aceeaşi metodă folosită în faimoasa zonă Champagne, ”în timp ce lăsăm ca locul de provenienţă, terroir-ul, să îşi spună cuvântul“.

    Suprafaţa de viţă de vie deţinută de crama Carastelec este de 22 de hectare, iar volumul produs într-un an de recoltă, fără incidente naturale, este de 200.000 de sticle, preponderent vinuri petiante (efervescente, cu perlaţie uşoară) şi spumante, dar şi o gamă de vinuri liniştite, în ediţii limitate, de maximum 3.500 de sticle pe sortiment. Clădirea cramei, care a devenit funcţională în anul 2013, a fost distinsă în urmă cu doi ani cu Premiul de excelenţă în construcţii; a fost proiectată special pentru a permite ca prelucrarea strugurilor să fie făcută în imediata apropiere a plantaţiei.

    Pe de altă parte, clădirea funcţionează cu energie verde, mai exact încălzirea şi răcirea sunt asigurate cu pompe de căldură, iar consumul de energie este atenuat cu celule solare. Cea mai nouă gamă lansată este cea a spumantelor Carassia, care au fost maturate în sticlă timp de minimum 20 de luni şi care reuneşte trei tipuri de produse, cu preţul de raft între 70 şi 80 lei. Portofoliul Carastelec mai conţine vinurile efervescente Friza, la preţ de 25 de lei, dar şi vinuri liniştite Vinca, al căror preţ porneşte de la 25 de lei şi poate ajunge la 60 de lei.

    ”Momentan, cele mai vândute produse sunt vinurile petiante Friza, o gamă de vinuri uşoare, de vară, obţinute fără adăugare de bioxid de carbon. Această metodă de vinificare a fost o premieră în România în 2014, când Crama Carastelec a lansat prima ediţie a vinurilor“, susţine Enikő. în ceea ce priveşte spumantele Carassia, pentru moment nu există date referitoare la vânzări, gama fiind scoasă pe piaţă în urmă cu o lună. Lansarea acestei categorii înseamnă pentru companie atingerea principalului obiectiv pentru acest an, de la care au mari aşteptări.

    Toate produsele Carastelec sunt comercializate exclusiv în HoReCa şi magazinele de specialitate, iar în prezent echipa funcţionează cu 19 angajaţi, dintre care nouă lucrează pe plantaţie, patru în cramă, iar restul în vânzări şi administraţie. ”Un alt obiectiv important pentru 2017 îl reprezintă poziţionarea în segmentul premium a mărcii pe piaţa vinurilor din România“, adaugă Enikő. Iar producerea spumantelor de calitate superioară constituie un alt plan pe termen lung. ”Pentru gama Carassia, de exemplu, ne-am propus să creştem volumul de la 25.000 de sticle îmbuteliate în prima ediţie până la 50.000 de unităţi. Acelaşi obiectiv îl ţintim şi cu vinurile petiante, vrem să dublăm în următorii doi ani volumul de sticle îmbuteliate“, adaugă reprezentanta cramei. în viitor, după ce vor acoperi piaţa din România şi Ungaria, producţia Carassia vizează şi exportul spre alte pieţe.

    ”Spre deosebire de alte ţări, unde spumantele sunt consumate la micul dejun, în cadrul unor evenimente casual sau fără o ocazie specială, românii sunt mult mai tradiţionalişti. Circa 70% din consumul de spumante se concentrează în perioada sărbătorilor sau a unor ocazii speciale“, declară Negele Enikő despre obiceiurile de consum ale românilor. Pe de altă parte, observă un trend ascendent al apetitului pentru spumante la evenimentele casual sau wine baruri, iar semnalele indică o continuare a acestei tendinţe. ”Sperăm că datorită numeroaselor spumante româneşti nou apărute vom reuşi să creştem nivelul consumului de produse locale faţă de cele importate“, încheie aceasta.

    Potrivit datelor Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, consumul de vin spumant creşte pe plan internaţional, înregistrând în ultimii 10 ani un plus de 30%, în timp ce producţia acestor vinuri a raportat un avans de 40% pe plan mondial. Prin comparaţie, producţia de vinuri liniştite a crescut cu doar 7% în acelaşi interval de timp. Tendinţa se reflectă şi pe plan local, iar în România piaţa de vinuri spumante s-a ridicat la aproape 5 milioane de litri în 2015, ceea ce înseamnă echivalentul a circa 50 de milioane de pahare, conform celor mai recente date ale ZF. De asemenea, mai bine de un sfert din sticlele de şampanie se deschid în noaptea de Revelion, iar primele cinci branduri reprezintă circa 44% din piaţă.

     

  • Se modifică tariful rovinietei. Cât vom scoate din buzunar pentru rovinieta valabilă o zi

    Prin Ordonanţa menţionată a fost modificat nivelul tarifului rovinietei cu valabilitate de 1 zi aferent categoriei G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto), din 2 Euro, inclusiv TVA, în 4 Euro, inclusiv TVA.
    Urmare celor precizate anterior, CNAIR SA aduce la cunoştinţă utilizatorilor retelei de drumuri nationale şi autostrăzi din România următoarele aspecte:
    – în situaţia în care utilizatorii reţelei rutiere din România nu vor avea posibilitatea achitării rovinietei în intervalul orar menţionat anterior, au posibilitatea de a achita tariful corespunzător până la sfârşitului zilei de 04.07.2017, pentru a evita aplicarea sancţiunii contraventionale;

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Se modifică tariful rovinietei. Cât vom scoate din buzunar pentru rovinieta valabilă o zi

    Prin Ordonanţa menţionată a fost modificat nivelul tarifului rovinietei cu valabilitate de 1 zi aferent categoriei G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto), din 2 Euro, inclusiv TVA, în 4 Euro, inclusiv TVA.
    Urmare celor precizate anterior, CNAIR SA aduce la cunoştinţă utilizatorilor retelei de drumuri nationale şi autostrăzi din România următoarele aspecte:
    – în situaţia în care utilizatorii reţelei rutiere din România nu vor avea posibilitatea achitării rovinietei în intervalul orar menţionat anterior, au posibilitatea de a achita tariful corespunzător până la sfârşitului zilei de 04.07.2017, pentru a evita aplicarea sancţiunii contraventionale;

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Fiscul a scos bani din piatră seacă. ANAF a sancţionat mai multe firme de administrare a balastierelor. Ce amenzi a aplicat

    „Linia de acţiune utilizată este LO17_CST – Activităţi cu risc fiscal asociat comerţului cu materiale de construcţii”, se arată în comunicat.

    Principalele obiective de control au vizat verificarea modului de fiscalizare a sumelor încasate, verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de funcţionare şi autorizare şi a existenţei formelor legale pentru încadrarea în muncă a personalului deservent, verificarea modului de înregistrare în gestiune a materiilor prime şi a documentelor privind producţia, identificarea beneficiarilor.

    „Urmare acţiunilor de control desfăşurate la 237 de contribuabili, în perioada 28-29 iunie 2017, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 902.956 de lei (amenzi şi confiscări)”, precizează instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Tudose îl contrazice pe ministrul desemnat pentru Finanţe: Nu se desfiinţează Pilonul II de pensii. Punct

    ”Nu se desfiinţează. Dumnezeule, de unde scoateţi?! Cum să spună aşa ceva, o să vorbesc cu el (n.r.: Ionuţ Mişa). Nu se desfiinţează. Punct”, a spus premierul desemnat Mihai Tudose, întrebat fiind de măsura pe care o va lua noul Executiv privind pensiile.

    Ionuţ Mişa a anunţat, imediat după ce a fost validat în comisia parlamentară pentru funcţia de ministru al Finanţelor, că Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat.

    “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

  • Imagini uluitoare din casa de 12 milioane de dolari a lui Johnny Depp – GALERIE FOTO

    Proprietatea scectaculoasă exprimă pasiunea actorului pentru artă, printre obiectele decorative numărându-se o pictură murală semnată de artiştii brazilieni gemeni OSGEMOS, care ocupă un perete întreg.

    Johnny Depp a plătit 7,2 milioane pe casă, la momentul achiziţiei în 2007.

    Sursa: CNN