BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Inflaţia din Turcia scade brusc din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor

    Rata inflaţiei din Turcia a scăzut brusc în august, evidenţiind modul în care ratele ridicate ale dobânzilor încep să reducă creşterea galopantă a preţurilor din ţară, raportează Financial Times.

    Preţurile de consum au crescut cu 52% faţă de anul trecut în luna august, în scădere de la 61,8% în iulie, conform institutului de statistică din Turcia. Rata de variaţie lunară, considerată un indicator important al tendinţei de bază, a scăzut la 2,5%, comparativ cu 3,2% în luna precedentă.

    Această scădere este binevenită pentru banca centrală a Turciei, care a majorat ratele dobânzilor de la 8,5% în primăvara anului trecut la 50%, ca parte a unei revizuiri economice extinse. Inflaţia a atins un vârf de peste 85% la sfârşitul anului 2022, în contextul unei politici anterioare, susţinută de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, care favoriza menţinerea ratelor dobânzilor la niveluri foarte scăzute.

  • Cel mai mare producător auto de pe continent se află în faţa unei decizii istorice: Prima închidere de fabrici din Germania în 87 de ani de activitate a celebrului producător de maşini ameninţă viitorul industriei auto europene

    Volkswagen AG ia în considerare închiderea unor fabrici din Germania pentru prima dată în cei 87 de ani de existenţă, sfidând tradiţia şi riscând un conflict cu sindicatele. Această decizie reflectă problemele profunde ale industriei auto europene, scrie Bloomberg.

    După ani de zile în care a ignorat supraproducţia şi scăderea competitivităţii, măsurile luate de gigantul auto german ar putea declanşa o reajustare semnificativă în industrie. Cauzele sunt evidente: Europa se luptă să ţină pasul cu rivalii chinezi şi cu Tesla Inc. în producţia de maşini electrice.

    „Contextul economic a devenit şi mai dificil, noi competitori începând să intre agresiv pe piaţa europeană”, a declarat Oliver Blume, directorul general al VW. „Germania, ca locaţie de afaceri, rămâne în urma altor ţări în ceea ce priveşte competitivitatea”.

    Un posibil conflict de muncă ar reprezenta un test important pentru Blume, care este şi directorul mărcii de maşini sport Porsche. În trecut, conflictele sindicale au dus la demiterea mai multor directori VW.

    Creşterea profitabilităţii mărcii VW devine tot mai dificilă din cauza costurilor ridicate legate de logistică, energie şi forţa de muncă. Marja de profit a scăzut la 2,3% în prima jumătate a anului, comparativ cu 3,8% anul trecut. În acelaşi timp, VW pierde teren pe cea mai mare piaţă a sa, China, unde modelele sale electrice sunt depăşite de cele ale concurenţei, în timp ce vehiculele electrice chinezeşti mai ieftine câştigă teren în Europa.

    Acest conflict iminent la una dintre cele mai mari companii germane ameninţă consensul postbelic conform căruia angajaţii au o influenţă semnificativă în cadrul unei firme. Acordurile de co-determinare de lungă durată sunt sub presiune, în timp ce noi competitori atacă baza industrială a Germaniei şi partidele populiste câştigă teren.

    Rezultatele alegerilor din două landuri din estul Germaniei, de duminică, au reprezentat o înfrângere pentru social-democraţii cancelarului Olaf Scholz şi pentru partenerii săi de coaliţie. Partidul Alternativa pentru Germania s-a clasat pe locul al doilea în Saxonia, unde VW are o fabrică de maşini electrice la Zwickau, şi a câştigat în Turingia, fiind primul succes al unui partid de extremă dreapta într-o alegere de stat germană de la Al Doilea Război Mondial.

    „Sunt profund îngrijorat că managementul VW nu exclude închiderea fabricilor şi concedierile obligatorii”, a declarat Bernd Westphal, purtătorul de cuvânt al SPD pentru politica economică. „Grupul parlamentar SPD susţine ferm angajaţii şi aşteaptă discuţii constructive cu comitetele de întreprindere şi sindicatele.

  • Bursă. IAR Braşov a încheiat S1/2024 cu un profit de 20 mil. lei, în scădere cu 55% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Veniturile, minus 10%

    Compania IAR Braşov (simbol bursier IARV), care produce şi repară piese de schimb pentru elicoptere, a înregistrat un profit net de 20,2 milioane de lei în prima jumătate din an, cu 55,5% sub nivelul raportat în aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Potrivit situaţiilor semestriale publicate la BVB, veniturile au atins 242,2 milioane de lei la 30 iunie, în scădere cu 10% an/an, în timp ce cheltuielile au însumat 222,2 milioane de lei, minus 0,8%.

    Acţiunile IARV se depreciau cu 3,7% în după-amiaza de vineri, pe un rulaj de 12.000 de lei, ducând randamentul de anul acesta la minus 5%. Grupul este deţinut în proporţie de 65% de statul român prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

    „Fluctuaţia anuală 2024/2023 a indicatorilor economico-financiari se datorează specificului producţiei cu ciclu lung de fabricaţie şi fluctuaţiei structurii programului de producţie (fabricaţie sau mentenanţă), chiar în condiţiile menţinerii unui grad de încărcare a capacităţilor de producţie de 106,16%”, scriu reprezentanţii IAR Braşov.

    Societatea a distribuit dividende de 11,7 milioane de lei pe 5 iunie, respectiv un dividend brut de 0,64 lei pe acţiune. În prezent, un titlu IARV valorează 13,1 lei.

     

  • Performanţă surprinzătoare a economiei Spaniei: Inflaţia ajunge în august la cel mai mic nivel înregistrat în ultimul an

    Inflaţia anuală din Spania, ajustată conform normelor UE, a scăzut la 2,4%, cel mai mic nivel din ultimul an, datorită reducerii preţurilor la combustibili şi alimente, potrivit datelor preliminare publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INE), raportează Reuters.

    Rata actuală este mai scăzută decât cea de 2,9% înregistrată în luna iulie şi sub estimarea de 2,5% aşteptată de analiştii intervievaţi de Reuters.

    Inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile ale alimentelor proaspete şi energiei, a fost de 2,7% în termeni anuali, în scădere de la nivelul de 2,8% înregistrat în iulie, conform datelor INE.

    Inflaţia naţională a fost de 2,2% în august, faţă de 2,8% în iulie, a precizat INE.

    Reducerea ritmului de creştere a preţurilor a fost determinată de un efect de bază al preţurilor combustibililor, care au crescut semnificativ în august 2023. Într-o măsură mai mică, scăderea preţurilor la alimente a contribuit, de asemenea, la atenuarea inflaţiei, a adăugat INE.

    Încetinirea inflaţiei survine în contextul unei creşteri economice mai rapide decât se anticipase. În al doilea trimestru din 2024, economia Spaniei a crescut cu 2,9% în termeni anuali, depăşind media zonei euro.

    Ţările din zona euro s-au confruntat cu o inflaţie persistentă în ultimii trei ani, ca urmare a redeschiderii economiilor după pandemia de COVID-19 şi a creşterii preţurilor la energie, pe fondul conflictului din Ucraina.

    Spania a implementat o serie de măsuri în valoare de miliarde de euro pentru a reduce inflaţia, majoritatea acestora fiind eliminate până la mijlocul anului. Una dintre puţinele măsuri încă în vigoare este aplicarea unei cote de 0% pentru taxa pe valoarea adăugată la alimente.

  • Bursă: Fraţii Pavăl de la Dedeman scad sub pragul de deţinere de 5% din cramele Purcari pe fondul majorării numărului de acţiuni al companiei

    Paval Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, fondatori ai Dedeman, şi care are investiţii importante la companii listate la Bursa de Valori, a scăzut sub pragul de deţinere de 5% din cramele Purcari (WINE), potrivit unui raport publicat marţi la bvb.ro.

    “Scăderea participaţiei Companiei în Purcari Wineries PLC la 4,971%, se datorează majorării numărului de acţiuni emise de către Emitent de la 40.117.500 acţiuni la 40.353.294 acţiuni, ca urmare a exercitării opţiunilor de achiziţie a acţiunilor de către un grup de angajaţi al Emitentului, anunţat pe 5 iulie 2024 de către Depozitarul Central. Compania a păstrat acelaşi număr de 2.005.875 acţiuni ordinare”, potrivit raportului. Investiţia Paval Holding la Purcari este echivalentă cu 31 mil. lei,

    În primăvara lui 2020 Paval Holding intra în acţionariatul Purcari. Vehiculul mai are participaţii la Alro Slatina, Electrica, Transelectrica, Conpet Ploieşti, Vrancart Adjud şi altele. Purcari are o capitalizare de 624 mil. lei.

     

     ​

     

  • Deloitte: În SUA, cheltuielile cu începerea anului şcolar stagnează în 2024, mulţi părinţi fiind îngrijoraţi cu privire la situaţia financiară personală, dar şi în legătură cu mersul economiei. ”Comportamentul se regăseşte şi în ţările europene”

    Părintii din Statele Unite vor cheltui în această toamnă pentru începerea anului şcolar sume similare cu cele de anul trecut, în conditiile în care 73% dintre ei se declară îngrijoraţi cu privire la creşterea preţurilor pentru cumpărăturile zilnice, iar în familiile cu venituri reduse şi medii bugetul pentru uniforme şi rechizite va fi chiar mai mic decât în 2023, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2024.

    Astfel, părintii cu venituri reduse şi medii spun că vor cheltui mai puţin cu 4%, respectiv 9%, din cauza faptului că au mai puţini bani disponibili pentru cumpărături (47%) sau pe fondul temerilor cu privire la evoluţia economiei (44%).

    Doar cei cu venituri ridicate estimează că vor cheltui mai mult anul acesta (5%), însă doar pentru că şi produsele destinate revenirii la şcoală s-au scumpit (67%).

    „Rezultatele studiului evidenţiază faptul că părinţii sunt preocupaţi de reducerea cheltuielilor, în general, şi acordă o importanţă tor mai mare economisirii. Comportamentul se regăseşte şi în ţările europene, unde consumatorii încă nu sunt suficient de încrezători în procesul de reducere a inflaţiei şi rămân prudenţi în privinţa cheltuielilor. Conform Eurostat, în primul trimestru din acest an, consumul populaţiei a crescut cu 0,2% în zona euro, în timp ce rata de economisire a avansat cu 1,4% comparativ cu trimestrul anterior. În aceste condiţii, comercianţii trebuie să îşi adapteze gama de produse pentru a satisface cerinţele de preţ ale cumpărătorilor, să îşi diversifice canalele de vânzare şi modul în care interacţionează cu clienţii, atât fizic, cât şi în online”, a declarat Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, şi Liderul industriei de retail şi bunuri de larg consum.

    În aceste condiţii, bugetul estimat pentru astfel de cumpărături rămâne apropiat de cel de anul trecut (echivalentul a 586 de dolari/copil, cu 11 dolari mai puţin decât în 2023), iar piaţa totală se menţine în jurul a 32 de miliarde de dolari. Vânzările de haine, accesorii şi rechizite şcolare rămân constante, dar cele de produse de tehnologie (computere, hardware, terminale electronice sau abonamente digitale) scad cu 11% faţă de 2023. În situaţia în care intervin presiuni pe buget şi trebuie reduse costurile, părinţii spun că vor reduce sumele alocate pentru rechizite şcolare (40%) şi pentru îmbrăcăminte (28%).

    Pe de altă parte, însă, 86% dintre părinţi şi-au înscris copiii la activităţi extraşcolare, pentru care estimează că vor cheltui aproximativ 582 de dolari pentru fiecare copil pe an. Aceştia susţin că astfel de activităţi sunt importante pentru că reprezintă o investiţie în viitorul copiilor (73%), sunt benefice pentru sănătatea mintală a acestora (58%) şi le ocupă timpul când ei sunt la muncă (56%).

    Totodată, conform studiului, pentru cumpărători, preţul este mai important decât loialitatea – 67% vor schimba brandul dacă cel preferat devine scump, 62% vor face cumpărăturile la magazine accesibile în locul celor preferate, iar 50% vor alege mărcile proprii ale retailerilor în defavoarea celor cu notorietate.

    În contextul creşterii interesului pentru protecţia mediului, tot mai mulţi părinţi susţin economia circulară, astfel că 43% (faţă de 40% în 2023) spun că vor cumpăra produse la mâna a doua pentru începerea şcolii. Însă aceştia cheltuiesc doar cu 7% mai puţin decât ceilalţi.

    Studiul Deloitte back-to-school 2024, ajuns la cea de-a 17-a ediţie, este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a circa 1.200 de părinţi din Statele Unite ale Americii cu copii de şcoală.

     

  • Radiografia pieţei de cafea. Un român consumă mai puţin de o ceaşcă de cafea pe zi, însă plăteşte mai mult decât un italian sau un spaniol

    România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte consumul de cafea, astfel că un locuitor din ţara noastră bea în medie mai puţin de o ceaşcă pe zi, arată o analiză a cafely.com, care citează date ale Organizaţiei Internaţionale a Cafelei.

    Astfel, un român consumă de mai bine de cinci ori mai puţină cafea de cât un locuitor din Luxemburg, conform sursei citate.

    De altfel, Luxemburg este şi „campioana“ Europei în ceea ce priveşte consumul de licoare „neagră“.

    Mai jos în top sunt şi Norvegia, Germania, Franţa sau Italia, unde locuitorii consumă în medie mai bine de o ceaşcă de cafea pe zi. Însă, dacă ne uităm la preţul plătit de europeni pe o ceaşcă de cafea, vedem că de exemplu nordicii plătesc cel mai mult pentru o cafea, adică peste 3,7 dolari.

    Pe de altă parte, italienii lasă circa 1,54 de dolari pentru o cafea, conform analizei Cafely. Pe de altă parte, o cafea este mai scumpă în România, datele arătând că în medie un român plăteşte 2 dolari pe o ceaşcă cu cafea.

    Deşi suntem spre coada clasamentului consumului de cafea, mai jos se află Ungaria, Malta şi Slovacia. În România, în ultimii ani s-a remarcat o înlocuire a consumului de ca­fea acasă, cu cel de la cafenea, iar tendinţa se observă mai degrabă în evoluţia numărului de cafenele. O analiză recentă a ZF arată că în acest an numărul de cafenele s-a apropiat de 1.000, în ultimii cinci ani deschizându-se circa 500 de unităţi. Datele Allegra World Coffee Portal, care face analize periodice la nivelul industriei de profildoar cafenele care aparţin unor lanţuri, nu şi cele inde­pendente, mult mai greu de monitorizat, acest segment fiind marcat de multiple închideri şi deschideri.

     

     


     

     

  • Bursă: Hidroelectrica a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,7 mld. lei, în scădere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, şi cu venituri de 5,15 mld. lei, minus 26%. Producţia slabă de energie, debitul scăzut al Dunării din T2 şi preţurile mai mici au tras în jos rezultatele

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,69 miliarde de lei, comparativ cu cel de 4 mld. lei din aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile au scăzut cu 26% la 5,15 mld. lei pe fondul unei producţii de energie în scădere cu 22%.

    “În primele şase luni ale anului 2024, rezultatele Hidroelectrica au fost influenţate de scăderea producţiei de energie electrică, a cantităţii de energie electrică vândută, cât şi de diminuarea preţurilor de vânzare a energiei electrice, conducând implicit la o scădere a veniturilor din vânzarea de energie. Se observă o contribuţie semnificativă a rezultatelor din trimestrul II 2024 la scăderile înregistrate în primele şase luni, determinată în special de intrarea în vigoare, la începutul trimestrului II (1 aprilie 2024), a modificărilor aduse MACEE, care au condus la perioade de fluctuaţii semnificative ale condiţiilor de piaţă (preţuri şi cantităţi tranzacţionate). Această perioadă de ajustare a pieţei la noile condiţii şi reglementări s-a suprapus peste un interval secetos, condiţiile hidrologice limitând capacitatea de producţie a Societăţii”, se arată în raportul semestrial.

    Acţiunile companiei au închis şedinţa de marţi seară de la Bursa de Valori la 125,5 lei, în urcare cu 2% faţă de închiderea precedentă. De la începutul lui 2024 încoace acţiunile H2O sunt pe plus cu 9% cu tot cu dividende, arată calculele realizate de ZF. Compania are o capitalizare de 55,3 mld. lei. Statul român are o deţinere de 80%, fondurile de pensii private circa 11%, iar restul alţi investitori.

    Câteva comentarii din raport:

    Grupul Hidroelectrica înregistrează rezultate operaţionale şi financiare în scădere pentru primele şase luni ale anului 2024, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, dar în uşoară creştere faţă de bugetul aprobat. Marja operaţională şi marja netă ale Grupului au fost diminuate cu 10%, respectiv 8% faţă de perioada similară a anului 2023, în principal ca urmare a scăderii producţiei de energie electrică, cantităţii de energie electrică vândută, precum şi a diminuării preţurilor de vânzare a energiei electrice (atât pe plan local, cât şi în piaţa interconectată europeană).

    • Rezultatele obţinute în S1 2024 reflectă aşteptările stabilite în Bugetul aprobat pentru 2024, situându-se uşor peste acestea, cu o tendinţă ascendentă înregistrată în ultima parte a trimestrului II.
    • Producţie de energie electrică în scădere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut.
    • Venituri în scădere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Marja operaţională de 59%, în scădere cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut.
    • Marja netă de 52%, în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Profitul net în scădere cu 32%, de la 3.946 milioane RON la 2.690 milioane RON.
    • Rezultatul pe acţiune în scădere cu 32%, de la 8,80 RON/acţiune la 5,98 RON/acţiune.
    • Energia produsă şi vândută (producţia netă) a înregistrat o scădere de aproximativ 22% în primul semestru al anului 2024 comparativ cu perioada similară a anului anterior, în perioada ianuarie-iunie 2024 această cantitate fiind de 8.293 GWh. Scăderea a fost cauzată în special de condiţiile hidrologice înregistrate în trimestrul al doilea al anului 2024, când valoarea medie a debitului Dunării (5.585 mc/s) a înregistrat o diminuare cu aproximativ 25% faţă de perioada similară a anului 2023 (7.491 mc/s).
    • Comparativ cu semestrul I al anului 2023, veniturile aferente tranzacţiilor încheiate pe piaţa angro în perioada ianuarie-iunie 2024 au fost impactate de o serie de factori determinaţi în special de reducerea debitului Dunării, fapt ce a condus la diminuarea cantitativă a energiei livrate în reţele, precum şi de scăderea preţului SPOT (cu precădere în perioada februarie-aprilie 2024), coroborat cu modificarea legislaţiei privind tranzacţionarea voluntară prin intermediul MACEE începând cu luna aprilie 2024. Astfel, veniturile înregistrate pe pieţele angro în primul semestru al anului 2024 au scăzut cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2023. Această scădere este consecinţa mai multor factori: Preţul SPOT a scăzut în perioada ianuarie-iunie 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023 (aproximativ 30%) şi a rămas sub preţul de referinţă stabilit de lege pentru tranzacţiile prin MACEE în primele patru luni ale anului 2024; În consecinţă, furnizorii, prin intermediul OPCOM, nu au preluat întreaga cantitate alocată Hidroelectrica la licitaţia anuală din decembrie 2023 pentru livrare în 2024 prin MACEE.
    • Veniturile realizate din activitatea de furnizare a energiei electrice au scăzut cu 32%, la 1.130 milioane RON, venituri realizate în primele şase luni ale anului 2024, de la 1.660 milioane RON venituri realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023. Această diminuare este cauzată atât de scăderea preţului de vânzare a energiei electrice, cât şi de diminuarea volumelor furnizate în primele şase luni ale anului 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Costurile de transfer aferente furnizării energiei electrice au crescut cu 4%, la 723 milioane RON în primele şase luni ale anului 2024, de la 694 milioane RON în aceeaşi perioadă a anului 2023. Creşterea acestor costuri se datorează creşterilor succesive ale tarifelor reglementate, în luna aprilie 2023, lunile ianuarie 2024 şi iunie 2024 (parte din tarifele reglementate), creştere influenţată negativ de diminuarea volumelor furnizate.
    • Veniturile din echilibrare au crescut cu 123%, la 450 milioane RON înregistrate în semestrul I 2024, de la 202 milioane RON înregistrate în prima jumătate a anului 2023. Creşterea înregistrată este determinată de creşterea cantităţii de energie aferente Pieţei de echilibrare la 285 GWh de la 151 GWh, precum şi de creşterea preţului de vânzare pe Piaţa de echilibrare la 1.580 RON/MWh de la 1.336 RON/MWh în primul semestru al anului 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023.

  • Un celebru investitor avertizează: Bursa americană va suferi o corecţie majoră peste doar câteva luni. „Cred că vom vedea scăderi în piaţă, cel mai probabil în 2025. Ştim deja ce le va cauza”

    David Roche, investitorul care a prezis criza din 2008, prevede scăderi în piaţa americană în anul 2025 din cauza reducerii întârziate a dobânzilor, a încetinerii economiei şi a bulei AI, scrie CNBC.

    „Cred că vom vedea scăderi în piaţă, cel mai probabil în 2025. Ştim deja ce le va cauza”, a explicat Roche.

    Industria inteligenţei artificiale a intrat „în mod cert într-o bulă” din care va ieşi în următoarele şase luni, cauzând încetinierea economiei americane.

    „Aceste motive sunt suficiente pentru a justifica o scădere pe bursă de 20% în 2025, sau poate chiar de la sfârşitul acestui an”, continuă David Roche.

    Conform celebrului investitor, Rezerva Federală Americană ar urma să reducă dobânzile cu 0,25% la următoarea şedinţă de politică monetară, scăzând totodată şi profitul companiilor.

    Cu toate că posibilitatea unei corecţii majore pe bursa americană creează temeri, Roche consideră că nu va determina „distrugerea economiei mondiale”.

  • ROBOR scade accentuat după decizia BNR de a tăia iar dobânzile: la 3 luni, indicele afişează o cotaţie de 5,59%, de la 5,80% în ziua anterioară

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a scăzut joi la nivelul de 5,59%, de la 5,80% cât a fost în şedinţa precedentă.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    Banca centrală a decis ieri să reducă dobânda-cheie la 6,50% pe an, de la 6,75% anterior, precum şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, de la 5,75% anterior.

    În prima parte a lunii iulie, indicele a coborât sub 6%, această mişcare semnificativă în jos a dobânzilor pe piaţa interbancară venind după ce scăderea accelerată a inflaţiei spre 5% a convins boardul BNR să dea startul relaxării monetare în luna iulie, când, banca centrală a tâiat dobânda-cheie la 6,75% pe an, de la nivelul de 7% unde a staţionat timp de un an şi jumătate, precum şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6% anterior.

    În 8 iulie, ROBOR la 3 luni a coborât la 5,81%, de la 6% anterior. Iar apoi a rămas pe palierul 5,80-5,81%.

    ROBOR la 3 luni a început anul 2024 la 6,21%, în timp ce la debutul anului 2023 era 7,56%. Cea mai apropiată valoare de cotaţia înregistrată joi a fost pe 18 mai 2022, când indicele ROBOR la 3 luni a fost la 5,57%.

    Noua valoare a IRCC valabilă pentru creditele contractate în trimestrul al treilea (iulie-septembrie) este 5,86%, calculată pe baza tranzacţiilor interbancare din T1/2024. În perioada aprilie-iunie IRCC a fost 5,9%.

    Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 5,63%, de la 5,85% miercuri, iar indicele ROBOR la 12 luni la 5,66%, de la 5,89% în şedinţa precedentă.