Astfel, s-a revenit, joi, la un plan anterior de împărţire în două a programului de susţinere financiară, urmând ca fondurile destinate direct Guvernului de la Atena să fie aprobate ulterior, în funcţie de succesul restructurării datoriilor către creditorii privaţi, relatează Financial Times. Miniştrii au aprobat 35,5 miliarde de euro pentru restructurarea datoriilor către creditorii privaţi, în operaţiunea de schimb de obligaţiuni de 200 de miliarde de euro, precum şi alte 23 de miliarde de euro pentru recapit alizarea băncilor elene. Restul de 71,5 miliarde de euro, din totalul programului de 130 miliarde euro, nu are încă acordul final al miniştrilor.
Tag: salvare
-
Supravegherea Greciei de către creditorii săi, consolidată în schimbul planului de salvare
“Planul de salvare a Greciei se bazează pe o condiţie strictă: el prevede consolidarea supravegherii Greciei şi impunerea unei prezenţe permanente a misiunii Comisiei Europene la faţa locului”, menită să ajute Grecia să-şi modernizeze aparatul de stat, a declarat Rehn.
El s-a exprimat la finalul unei reuniuni a Eurogrupului, în cursul căreia miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat un important plan de salvare în favoarea Atenei.
La rândul său, “troika îşi va spori în mod semnificativ prezenţa” în Grecia, a precizat liderul Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Grecia scapă de faliment: băncile vor şterge 107 miliarde de euro din datoria statului elen
“Miniştrii (de Finanţe din zona euro) redactează declaraţia finală”, a anunţat un oficial european, după ce a anunţat că forumul Eurogrupului a ajuns la un acord asupra acestui plan, după mai bine de 12 ore de negocieri intense. Grecia va beneficia de un ajutor public în valoare de 130 de miliarde de euro în cadrul celui de-al doilea plan de salvare şi unui efort mai important decât era prevăzut din partea sectorului privat, care a acceptat să suporte 53,5 la sută din datoria greacă, afirmă o sursă europeană.
-
Financial Times: Zona euro ar putea apela la băncile centrale pentru a reduce costurile legate de salvarea Greciei
Grecia are nevoie de 136 miliarde euro în cadrul noului acord cu UE şi FMI, pe lângă cele 34 miliarde euro încă nedistribuite din pachetul de împrumuturi convenit în 2010, potrivit datelor FT. Suma depăşeşte cu 6 miliarde euro valoarea acordului convenit în octombrie, iar Germania, Olanda şi Finlanda au insistat ca pachetul de finanţare să nu depăşească 130 miliarde euro. Miniştrii Finanţelor din zona euro, care ar trebui să aprobe luni cel de-al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, speră că BCE va contribui la efort prin renunţarea la o parte din profiturile pe care ar trebui să le încaseze conform deţinerilor de obligaţiuni ale statului elen, măsură faţă de care instituţia s-a arătat deja deschisă.
-
Avalanşa scăderilor de rating îngroapă Europa
Fondul European pentru Stabilitate Financiară “are suficiente mijloace ca să-şi onoreze angajamentele actuale şi viitoare care decurg din programele de ajustare ale ţărilor zonei euro”, a declarat Klaus Regling, CEO al Fondului, comentând decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul acestuia de la AAA la AA+, după ce a tăiat în acelaşi fel ratingurile a nouă ţări din zona euro. “Fondul are suficienţi bani ca să reuşească”, a tradus ministrul francez al bugetului, Valerie Pecresse.
Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) a fost înfiinţat ca să susţină, prin vânzări de obigaţiuni garantate de statele puternice ale zonei euro, ţările cu probleme – Grecia, Irlanda şi Portugalia, confruntate cu imposibilitatea de a se mai finanţa de pe piaţă din cauza dobânzilor înalte. Ratingul AAA căpătat de fond la înfiinţare a fost susţinut de faptul că principalii săi contributori – Germania, Franţa, Austria, Olanda, Finlanda sau Luxemburg – beneficiau de rating AAA. EFSF, pornit o capacitate iniţială de finanţare de 440 de miliarde de euro, ar urma să fie dublat din iulie de un fond permanent, un fel de FMI european (Mecanismul European pentru Stabilitate), de capitalizarea căruia se vor ocupa guvernele europene. Cum se ştie, criza datoriilor s-a acutizat anul trecut atunci când a apărut pericolul ca închiderea de către pieţele financiare a accesului pentru Spania sau Italia să împovăreze Fondul cu nişte programe de salvare mai scumpe decât toate resursele aflate la dispoziţia lui.
Decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul Franţei şi al Austriei la AA+ şi de a ataşa perspectivă negativă ratingului pentru ultimele trei ţări menţionate mai sus lasă însă Germania în postura de ultim mohican al puterii financiare a Europei, cu efect dublu – o presiune sporită pe finanţele Germaniei şi scăderea consecutivă a capacităţii fondului de a atrage resurse, reducând eligibilitatea obligaţiunilor emise de fond drept colateral la licitaţiile de credite organizate de Banca Centrală Europeană. “Angajamentele EFSF nu mai sunt susţinute de garanţii din partea unor state membre ale zonei euro notate cu rating AAA de Standard & Poor’s sau de titluri notate cu AAA şi nu există suplimentări de credit suficiente ca să contracareze ceea ce noi considerăm o scădere a capacităţii statelor respective de a obţine finanţare”, a conchis agenţia de rating.
În privinţa suplimentării fondului, nici nu se pune problema, a replicat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, pentru că garanţiile de care dispune acum sunt suficiente pentru necesităţile din următoarele luni (Germania contribuie cu garanţii în valoare de 211 miliarde de euro). Ba mai mult, cancelarul Angela Merkel a şi spus că ea “a fost întotdeauna de părere că EFSF n-are neapărat nevoie de rating AAA”, conform Bloomberg. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a adăugat însă, conform AFP, că va fi nevoie ca ţările rămase cu cel mai mare rating să-şi majoreze contribuţiile, “dacă vrem să avem parte de aceleaşi dobânzi şi de aceeaşi capacitate de creditare”. Şi e previzibil că o creştere a poverii pe umerii Germaniei, în condiţiile în care tocmai bate la uşă aprobarea viitorului pachet de salvare pentru Grecia, estimat la 130 de miliarde de euro.
Analiştii Crédit Agricole notează că implicaţiile imediate ale acţiunilor Standard & Poor’s vor rămâne limitate (ceea ce s-a şi văzut (Japonia tocmai a cumpărat, imediat după scăderea ratingului EFSF, titluri în valoare de 1,5 mld. euro emise de acesta, iar oficialii niponi şi-au exprimat încrederea în el), mai ales că investitorii deja se aşteptau la astfel de retrogradări, care n-au fost un şoc pentru ei. “Implicaţiile politice pe termen lung sunt mai puţin evidente, în special pentru Germania şi Franţa, în perspectiva următoarelor reuniuni la vârf care vor decide viitorul politicii fiscale în UE”, arată Frederik Ducrozet şi Hervé Goulletquer, analişti ai Crédit Agricole.
“Reducerile de rating vor accelera procesul de integrare fiscală, ducând la un pact fiscal mai dur decât cel avut în vedere până acum, iar aria lui de acţiune va fi rapid lărgită spre a cuprinde măsuri de stimulare a creşterii şi reforme instituţionale”, afirmă analiştii francezi. La sfârşitul acestei luni, oficialii zonei euro şi ai UE ar urma, într-adevăr, să bată în cuie îndelung disputatul text al pactului fiscal care stabileşte felul cum se vor aplica limitele de deficit bugetar, sancţiunile pentru depăşirea lui şi posibilităţile de armonizare fiscală între ţările membre.
-
Raed Arafat, despre noua lege: Misiunea salvării de vieţi, înlocuită de competiţia comercială
Subsecretarul de stat Raed Arafat şi Comisia de Urgenţă a Ministerului Sănătăţii au analizat, la sfârşitul săptămânii, timp de 12 ore, noul proiect al Legii sănătăţii supus dezbaterii publice până în 28 ianuarie. La finalul dezbaterii a fost redactat un document cu punctul de vedere al Comisiei privind sistemul de urgenţă. Raed Arafat a precizat că una dintre concluziile specialiştilor vizează faptul că sistemul integrat de urgenţă va fi distrus prin proiectul noii Legi a sănătăţii, din care dispar noţiunile de public şi privat, conceptul de lucru în cazurile foarte grave fiind “competiţia comercială”, adică bătălia pentru bani, în locul misiunii de până acum, cea de salvare de vieţi.
-
Saab s-a declarat oficial în faliment
Tribunalul din Vanersborg a anunţat că principalele trei companii ale grupului, Saab Automobile Aktiebolag, Saab Automobile Tools şi Saab Automobile Powertrain, au declarat falimentul şi vor numi rapid un lichidator. Un oficial al tribunalului a precizat că cererea Saab este în prezent analizată.
-
Cine sunt victimele neştiute ale crizei financiare (VIDEO)
Aşa stau lucrurile în cazul unui număr mare de măgari, folosiţi la diverse munci, cum ar fi căratul de alimente sau lemne de foc ori plimbatul turiştilor care vizitează Marea Britanie, scrie the Wall Street Journal. În ajutorul lor vin însă cetăţenii britanici, mari iubitori de asemenea animale, care îi iau şi îi duc la adăposturile speciale deschise pentru măgari. Din păcate, nu există cifre exacte cu privire la numărul măgarilor abandonaţi, din moment ce nu toţi proprietarii sună la organizaţii de protecţia animalelor rugându-le să-i preia, ci îi lasă pur şi simplu pe marginea drumului să se descurce singuri.
Printre norocoşi se numără Christoforos şi Fotis, care au ajuns în Marea Britanie cu paşapoarte de cai, fiindcă legea din ţară nu prevede rubrică separată pentru măgari; o instituţie de binefacere, Saving Greek Animals a strâns bani pentru a-i ajuta să emigreze. Cei doi sunt acum vedetele domeniului Angmering Park, deţinut de o membră a aristocraţiei britanice şi îşi petrec timpul în compania a şapte tovarăşi din aceeaşi specie.
La rândul său, The Donkey Sanctuary din Devon finanţează o organizaţie din Grecia care încearcă să salveze măgarii părăsiţi, iar Greek Animal Rescue donează o parte din încasările anuale unui adăpost pentru măgari de pe Insula Kos.
Vezi aici imagini live de la The Donkey Sanctuary, unde în acest an au fost primiţi nu mai puţin de 527 de măgari abandonaţi.
Îngrijitorii şi voluntarii de la The Donkey Sanctuary scriu regulat pe blogul instituţiei şi adaugă şi clipuri, cum ar fi de pildă momentul “ceaiului de la ora cinci” pentru simpaticele animale, cu urări de Crăciun pentru cititori, însoţite de apelul la o donaţie pentru îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei calde pentru măgari.
-
Olli Rehn: Următoarele 10 zile sunt de importanţă crucială pentru salvarea zonei euro
“Intrăm într-o perioadă critică de 10 zile pentru a pune la punct reacţia Uniunii Europene la criză”, a declarat miercuri comisarul european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn, la începutul unei noi şedinţe a miniştrilor Finanţelor din zona euro. Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit marţi seară asupra detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară, EFSF, însă nu au putut anticipa volumul resurselor fondului după aşa-numitul proces de leveraging financiar, din cauza condiţiilor tot mai dificile de pe pieţe.
-
Salvaţi băncile! Noua notă de plată pentru contribuabilii europeni
În virtutea proiectului, care va fi discutat la reuniunea din la 23 octombrie a Consiliului European şi a şefilor de state şi de guverne din zona euro, băncile europene vor fi obligate ca în termen de până la 9 luni să-şi majoreze ponderea capitalului propriu de rang I la 9% (în loc de 6-7%), ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizări ce vor depăşi cu mult 200 de miliarde de euro, cifră vehiculată anterior de FMI şi respinsă ulterior de europeni. Conform Morgan Stanley, cifra corectă, valabilă pentru 12 bănci europene (în loc de 40, cât luase în calcul FMI) ar fi de 275 de miliarde de euro.
De asemenea, băncile ar urma să fie obligate să accepte nu o reducere cu 21% a valorii creanţelor greceşti, aşa cum era planul convenit în luna iulie, ci cu 50%, conform noului plan. Interesant e că deja deţinătorii de obligaţiuni se pregătesc deja pentru o reducere de 60%, conform Bloomberg, care îl citează pe Emiel van den Heiligenberg, director de investiţii la BNP Investment Partners din Londra, cu fraza “Toată lumea e de acord că e nevoie de o restructurare mult mai profundă a datoriilor Greciei pentru ca acestea să ajungă să fie sustenabile”.
Spre bucuria investitorilor de pe pieţele financiare, Fondul European pentru Stabilitate Financiară, destinat iniţial salvării ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţă, ar putea fi majorat de la 440 la aproape 2.000 mld. euro, urmând să fie folosit inclusiv pentru preluarea de la bănci a obligaţiunilor emise de ţările cu probleme din zona euro, adică pentru curăţarea bilanţurilor acestora pe banii contribuabililor.