BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Adrian Sârbu: NATO şi America au ratat obiectivul numit descurajarea Rusiei. Dacă Putin câştigă în Ucraina, nu mai avem război în Europa până în 2030, avem 30 de ani de război

    Hofi: Ungaria şi Turcia, ţări NATO, sprijină pe faţă Rusia în conflictul cu Ucraina şi au sabotat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO. Întrebarea era: în eventualitatea declanşării de către Rusia a unui conflict armat cu România, ţară NATO, devin Ungaria şi Turcia ameninţări reale pentru România şi NATO? 51% dintre cei care au votat pe site-urile Aleph News, Mediafax şi ZF spun că nu sunt reale.

    Adrian Sârbu: Hai să vă arăt o situaţie. Asta e astăzi. Nişte bombe pe care dl. Putin le poate declanşa, astea sunt aşa-numitele conflicte îngheţate. Sunt, de fapt, nişte nenorociri în mijlocul unor popoare. Având în vedere că atât Ungaria, cât şi Turcia sunt caii troieni ai Rusiei în NATO, hai să vedem harta aia, cu ipostaza de care spuneai tu, că Rusia ocupă Ucraina, că se tot vorbeşte acum, şi cu ocazia asta sigur nu se mai opreşte la graniţa Moldovei. Uite harta NATO cu albastru, Ucraina e cu alb.

    Hofi: Ţările neutre sunt cu alb, Rusia cu roşu. Ucraina a fost cucerită, sugeraţi dvs aici. Şi Moldova.

    Adrian Sârbu: Cu ocazia asta a fost cucerită. Simplu. Şi noi am ajuns să-l avem vecin pe dl. Putin sau pe dl. Ivan oricare, la Galaţi. Şi ce urmează e un lucru care e cunoscut. Şi anume trădarea Turciei, a Ungariei, a Slovaciei, darea în vileag a Austriei, pe faţă, darea în vileag a Serbiei cu ruşii, că sunt mai prieteni cu ruşii, reconvertirea Bulgariei, unde coloana a cincea rusă şi interesele ruse sunt foarte mari.

    Nemo: Plus că ar şi ea la rândul ei strânsă în menghină.

    Adrian Sârbu: Şi ce descoperim noi aici? Că România intră în pericol, este neapărabilă, asta în condiţiile în care, o dată cu ocuparea Ucrainei, trupele NATO se retrag din România. De ce?

    Hofi: Deci cu galben sunt teritoriile…

    Adrian Sârbu: Ţări NATO la risc. România, Albania, Muntenegru, care sunt ţări NATO, Macedonia de nord care vrea sa fie ţări NATO, şi Grecia. Ce crezi tu că se va întâmpla? Crezi tu că dl. Trump,  dl.NATO, dl. Stoltenberg, dl. cine o fi acolo, se va ocupa de ţările galbene sau se va ocupa măcar să-şi păstreze blocul albastru? Eu cred că prioritatea, dacă se ajunge aici, acolo e. Cine o să apere România? Dl. Iohannis, dl. Ciolacu, dl. Ciucă? E obligat că e militar, să vedem ce va face. Cine o să apere? Tu şi eu.

    Hofi: Harta ajunge să arate, cum arată în faza finală, pentru că militarii NATO s-au retras. Aşa aţi spus, da? Militarii americani nu se retrag din America, militarii francezi nu se retrag din Franţa, militarii spanioli şamd.

    Nemo: Tocmai de aia am spus şi eu că mă bazez pe românii ăia care au votat că apără ţara.

    Adrian Sârbu: În strategia de apărare a Franţei nu scrie că vine partenerul român să-l apere pe francez. În strategia de apărare a României spune că vine partenerul francez, cu soldaţi gabonezi şi congolezi să-l apere pe român. Ce treabă are partenerul francez? Partenerul francez şi NATO se supun vechiului proverb care nu e neapărat românesc…

    Hofi: Cămaşa e mai aproape decât haina.

    Adrian Sârbu. 1. Şi doi. Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă. NATO, îţi dă, America îţi dă. Ce ţi-a dat? Umbrelă de apărare strategică, ţi-a dat NATO, capacitatea de a-ţi duce economia să sprijine ţara, să fie capabilă să apere, când ştii foarte bine, nu de ieri de alaltăiei că Rusia şi-a schimbat complet de când a apărut Putin, practic din 2008… la Bucureşti, Putin a spus: “NATO nu se mişcă, că dacă se mişcă, dau peste voi. Eu vreau să refac Uniunea Sovietică”. NATO a pierdut obiectivul numit descurajarea Rusiei, NATO şi America. E pierdut. Azi de aia vorbim de război. Sunt ţările NATO cu capacitatea lor militară şi economică, şi de industrie şi de tehnologie miltară mai slabe decât Rusia? Nu, dar cu excepţia Americii şi a Franţei şi a Angliei, nu au armă nucleară. Deci, când o să ameninţe cu arma nucleară dl. Putin şi, dacă America nu-şi păstrează  umbrela nucleară asupra Europei şi a NATO se schimbă situaţia. Da, dl Hofi, ai dreptate, NATO a pierdut meciul ăsta. Dacă NATO a pierdut, eu ce fac? Uite mari strategi militari cum ar trebui să fie apărată România. Un core verde, un nucleu verde care să facă faţă şi unui atac nuclear. Şi în rest, teritorii tactice, pe care să fim capabili să le apărăm.

    Cu ce, dl. Nemo? Cu tehnologiile zilei de azi, nu cu arma Kalaşnikov îmbrăcată în untură. Cum să aperi aperi România şi cum 20 milioane de români, cu puterea noastră sufletească, dar în primul rând cu puterea creierului nostru şi a voinţei noastre să ţinem ţara asta neocupată? Că nu o să vină Putin peste noi mâine, că nu poate, dar dacă el câştigă în Ucraina, nu mai avem război în Europa până în 2030, avem 30 de ani de război.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. De 2 ani, Ucraina se apără în faţa agresiunii Rusiei. Astăzi războiul se apropie de graniţa României şi a NATO. În aceşti doi ani, preşedintele României, comandantul suprem al armatei, şi Guvernul au planificat şi executat acţiunile care se impuneau pentru a asigura apărarea României în faţa unei eventuale invazii ruse?

    DA-23%

    NU- 77%

     

    1. Ungaria şi Turcia, ţări NATO, sprijină pe faţă Rusia în conflictul cu Ucraina şi au sabotat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO. În eventualitatea declanşării de către Rusia a unui conflict armat cu România, ţară NATO, devin Ungaria şi Turcia ameninţări reale pentru România şi NATO?

    DA-  49%

    NU – 51%

     La întrebarea dacă ar apăra România în cazul în care ar fi atacată, 62% dintre spectatorii şi citititorii Aleph Media, Mediafax şi ZF, printre care te numeri şi tu, au răspuns NU. Eşti pregătit să trăieşti într-un teritoriu anexat şi guvernat de Rusia lui Putin?

    DA- 23%

    NU- 77%

     

     

  • Adrian Sârbu: Cine o să apere România? Dl. Iohannis, dl. Ciolacu? Dacă nu ştiai, o să o aperi tu şi cu mine

    Nemo: De 2 ani, Ucraina se apără în faţa agresiunii Rusiei. Astăzi războiul se apropie de graniţa României şi a NATO. În aceşti doi ani, este întrebarea, preşedintele României, comandantul suprem al armatei, şi Guvernul au planificat şi executat acţiunile care se impuneau pentru a asigura apărarea României în faţa unei eventuale invazii ruse? Uite ce ai răspuns tu şi toţi cei care ne-aţi urmărit: 77% NU. Covârşitor.

    Hofi: Asta înseamnă că, prima concluzie pe care putem să o tragem este că, cârdăşia PNL-PSD, inventată de Klaus Iohannis este o înfrângere catastrofală.

    Adrian Sârbu: Hai să vedem ce a făcut democrativa asta, ca România, total nepregătită în 22 februarie, dar total nepregătită să facă faţă unui atac rusesc mai mult de 12 ore.

    Nemo: Au dus bugetul la 95 de miliarde, de apărare, la 2,5% din PIB.

    Adrian Sârbu: Cât au spus spectatorii noştri că îi trebuie României ca să se apere azi? 10% din PIB. De ce azi, la doi ani de la declanşarea războiului, care război avea 2 ani în spate de când era aşteptat, şi avea 8 ani de când fusese atacate Crimeea şi Donbas-ul. Conducătorii politici şi militari nu mi-au arătat niciun fel de interes, niciun fel de preocupare, niciun fel de plan. Ce s-a întâmplat cu armata noastră 10 ani? Ce s-a întâmplat cu doctrina noastră militară? Voi v-aţi uitat puţin pe strategia militară a României? Zice: „domne, noi stăm aici şi vin americanii, francezii, maidanezii, congolezii, vin să ne apere”. Ce treabă au ăştia să ne apere pe noi aici? Dar nu scrie nicăieri, dar nicăieri Nemo, cum mă apăr eu. Cine o să apere România? Dl. Iohannis, dl. Ciolacu? Dl. Ciucă este obligat că este militar, să vedem ce va face. Cine o să apere? Tu şi eu. Dacă nu ştiai cine apără România, va trebui să o aperi tu. Dar trebuie să fii pregătit şi, ca să ajungi să fii pregătit, trebuie să priveşti lucrurile cu ochii deschişi, să ştii pe ce lume trăieşti.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    1. De 2 ani, Ucraina se apără în faţa agresiunii Rusiei. Astăzi războiul se apropie de graniţa României şi a NATO. În aceşti doi ani, preşedintele României, comandantul suprem al armatei, şi Guvernul au planificat şi executat acţiunile care se impuneau pentru a asigura apărarea României în faţa unei eventuale invazii ruse?

    DA-23%

    NU- 77%

     

    1. Ungaria şi Turcia, ţări NATO, sprijină pe faţă Rusia în conflictul cu Ucraina şi au sabotat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO. În eventualitatea declanşării de către Rusia a unui conflict armat cu România, ţară NATO, devin Ungaria şi Turcia ameninţări reale pentru România şi NATO?

    DA-  49%

    NU – 51%

     La întrebarea dacă ar apăra România în cazul în care ar fi atacată, 62% dintre spectatorii şi citititorii Aleph Media, Mediafax şi ZF, printre care te numeri şi tu, au răspuns NU. Eşti pregătit să trăieşti într-un teritoriu anexat şi guvernat de Rusia lui Putin?

    DA- 23%

    NU- 77%

     

  • Cum arată pacea în Ucraina în viziunea lui Putin: Un document din 2022 dezvăluie condiţiile Rusiei pentru încheierea războiului: Ucraina să devină stat neutru, dar poate adera la UE, iar armata ucraineană să fie drastic limitată, fără armament străin pe teritoriu ucrainean

    În ultimele săptămâni, preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat să se înţeleagă în mod public că ar fi deschis la discuţii pentru a pune capăt războiului din Ucraina în condiţiile Moscovei, în timp ce elanul militar al Kievului stagnează.

    Contururile unui acord pe care liderul rus îl doreşte probabil pot fi văzute într-un proiect de tratat de pace elaborat de negociatorii ruşi şi ucraineni în aprilie 2022, la aproximativ şase săptămâni după începerea războiului. Oficialii şi analiştii occidentali spun că aceste obiective rămân în mare parte neschimbate după doi ani de lupte: Transformarea Ucrainei într-un stat castrat, vulnerabil permanent la agresiunea militară rusă.

    Deşi au fost dezvăluite liniile generale ale negocierilor de pace care au eşuat în cele din urmă, documentul complet de 17 pagini, care a fost analizat de The Wall Street Journal şi de alte persoane familiarizate cu negocierile, nu a fost făcut public. 

    Documentul, datat 15 aprilie 2022, schiţează modul în care negociatorii din ambele părţi au încercat să pună capăt luptelor, acceptând să transforme Ucraina într-un “stat permanent neutru care nu participă la blocuri militare”, căruia i se interzice să-şi reconstruiască armata cu sprijinul Occidentului şi care lasă Crimeea sub controlul de facto al Rusiei.

    În cele din urmă, nu s-a ajuns la niciun acord. Amploarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina a devenit evidentă, situaţia militară a Ucrainei s-a îmbunătăţit, iar Occidentul a vărsat arme pentru a sprijini Kievul.

    Astăzi, Ucraina spune că nu va începe discuţiile de pace până când Rusia nu-şi va retrage trupele din ţara sa. Doi ani de conflict au întărit opinia publică ucraineană împotriva oricărui fel de acord de pace, iar preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a avertizat că orice încetare a ostilităţilor ar permite pur şi simplu Rusiei să se reînarmeze şi să atace mai bine Ucraina mai departe. Analiştii spun că o victorie militară pentru oricare dintre părţi pare din ce în ce mai departe de a fi posibilă.

    Documentul arată concesiile profunde pe care negociatorii de partea ucraineană le luau în considerare în timp ce Kievul se lupta în primele săptămâni ale războiului. De asemenea, serveşte ca o reamintire a compromisurilor pe care Rusia ar putea încerca să le forţeze Ucraina să le înghită dacă sprijinul militar occidental se usucă şi Rusia obţine câştiguri teritoriale semnificative.

    Cum arată pacea în viziunea lui Putin 

    Proiectul de tratat stipulează că Ucraina, deşi i se permite să urmărească aderarea la UE, nu ar putea adera la alianţe militare precum Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Niciun armament străin nu ar fi permis pe teritoriul ucrainean. Ar urma ca armata ucraineană să fie redusă la o anumită dimensiune. Rusia a încercat să limiteze totul, de la numărul de trupe şi tancuri până la raza maximă de tragere a rachetelor ucrainene.

    Peninsula Crimeea, deja ocupată de Rusia, ar rămâne sub influenţa Moscovei şi nu ar fi considerată neutră. De asemenea, Moscova a făcut presiuni pentru ca limba rusă să funcţioneze pe picior de egalitate cu ucraineana în guvern şi în tribunale, o clauză pe care Kievul nu a semnat-o, potrivit proiectului de document.

    Viitorul zonei din estul Ucrainei, invadată şi ocupată în mod ascuns de Rusia în 2014, nu a fost inclus în proiect, lăsându-i pe Putin şi Zelensky să îl completeze în cadrul unor discuţii faţă în faţă. Această întâlnire nu a avut loc niciodată. 

    Tratatul urma să fie garantat de puterile străine, care sunt enumerate în document ca incluzând SUA, Marea Britanie, China, Franţa şi Rusia. Aceste ţări ar fi primit responsabilitatea de a apăra neutralitatea Ucrainei în cazul în care tratatul ar fi fost încălcat. Dar, cât timp tratatul se menţine, garanţilor li s-ar cere să “rezilieze tratatele şi acordurile internaţionale, incompatibile cu neutralitatea permanentă a Ucrainei”, inclusiv orice promisiune de ajutor militar bilateral. Garanţiile internaţionale de securitate nu s-ar aplica în Crimeea şi Sevastopol.

    Documentul reflectă fobii ruseşti adânc înrădăcinate, potrivit cărora Occidentul, condus de SUA, a dezvoltat ani de zile Ucraina ca o aşa-numită “anti-Rusia”, ca o modalitate de a submina, de a limita şi de a încerca să preia controlul asupra Rusiei. După ce încercarea iniţială a lui Putin de a prelua controlul asupra Kievului şi de a răsturna guvernul a eşuat, documentul pare să ofere următorul lucru cel mai bun: o modalitate de a tăia sprijinul occidental pentru Kiev.

  • Criza energetică din Europa ar putea lua sfârşit: Preţul gazului european a coborât la cel scăzut nivel din ultimii trei ani

    Preţul gazului european a scăzut la un nivel minim record comparativ cu perioada generată de războiul din Ucraina, oferind speranţa că o criză energetică care a cuprins regiunea în ultimii trei ani ar putea lua sfârşit, raportează Financial Times.

    Importurile puternice de gaze naturale lichefiate, vremea caldă şi reducerea cererii ca urmare a preţurilor ridicate din ultimii ani au contribuit la menţinerea gazului stocat în depozitele subterane ale UE la niveluri istorice ridicate în această iarnă, punând presiune asupra preţurilor.

    Vineri, preţul de referinţă la nivel european, Title Transfer Facility (TTF), a coborât până la 22,53 euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021, fiind pe cale să înregistreze a treia scădere săptămânală consecutivă.

    Criza energetică a Europei a început în 2021, când regiunea a ieşit dintr-o iarnă rece prelungită, cu niveluri scăzute de stocare a gazelor naturale. Îngrijorările legate de aprovizionarea redusă au fost exacerbate când Rusia a început să trimită mai puţin gaz în Europa, comercianţii speculând la acea vreme că aceasta a fost o tactică de presiune asupra guvernelor europene, inclusiv asupra Germaniei, pentru a aproba punerea în funcţiune a foarte controversatului gazoduct Nord Stream 2.

    Preţurile europene la gaze au atins un vârf în vara anului 2022, ajungând la un moment dat la peste 300 EUR/MWh, în condiţiile în care Rusia şi-a redus şi mai mult livrările în regiune în urma invaziei sale în Ucraina. 

    De atunci, eforturile concertate ale naţiunilor din UE de a reduce cererea, precum şi importurile puternice de GNL din ţări precum SUA şi iernile calde consecutive au contribuit la atenuarea crizei de aprovizionare cu gaze a Europei.

    Gazul rusesc livrat prin conducte, care reprezenta 40% din aprovizionarea UE înainte de invazie, a scăzut la 8%, potrivit Comisiei Europene.

    Miercuri, instalaţiile de depozitare a gazelor din UE erau pline în proporţie de peste 64%, un nivel record pentru această perioadă a anului, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, un organism industrial.

  • Şeful gigantului Mondelez, care controlează branduri precum Milka, Poiana, Oreo sau 7 Days, crede că investitorilor nu le pasă din punct de vedere moral dacă grupul face afaceri în Rusia

    Investitorilor nu le pasă din punct de vedere moral dacă o companie în care au investit continuă sau nu să facă afaceri în Rusia, crede Dirk Van de Put, CEO-ul grupului Mondelez, citat de Financial Times.

    El a adăugat că nu a resimţit o presiune din partea acţionarilor pentru a ieşi rapid din Rusia după invazia rusească din Ucraina declanşată la începutul anului 2022.

    „Nu cred că le pasă din punct de vedere moral. (…) Dacă ai un business semnificativ, impactul asupra companiei ar fi imens, iar asta devine o conversaţie foarte diferită”, a declarat Dirk Van de Put într-un interviu cu FT.

    Mon­delez are în România branduri precum Milka, Poiana, Oreo, Oreo, Belvita, TUC, 7 Days, Barni, Fineti.

    Cei mai mari acţionari ai grupului Mondelez sunt de fapt fonduri de investiţii, conform MarketScreener: Vanguard Fiduciary Trust are peste 9,1%, The Vanguard Group are peste 9,1%, BlackRock Advisors are peste 5,5%, State Street Corporation are 4,3%, iar lista continuă cu nume precum JPMorgan, Fidelity sau Merrill Lynch.

    Business-ul din Rusia a reprezentat 2,8% din veniturile totale la nivel global ale Mondelez în 2023, în scădere cu 4% faţă de 2022. Grupul are trei fabrici şi 2.700 de angajaţi în Rusia.

    „Nu a existat niciun fel de presiune din partea acţionarilor”, a explicat Van de Put, adăigând că au fost câteva fonduri din Europa care au pus întrebări legate de business-ul din Rusia, „dar nu a existat nicio solicitare din partea investitorilor de a ieşi din Rusia”.

    Investitorii principali sunt fonduri americane, iar legislaţia din SUA spune că maangerii de active trebuie să prioritizeze interesul financiar al investitorilor, nu îngrijorările morale, notează FT.

    Dirk Van de Put susţine decizia Mondelez de a continua să opereze în Rusia, spunând că cei care au ales să iasă şi-au lăsat activele în mâinile apropiaţilor lui Vladimir Putin. El crede că aceste active pot genera mai multe venituri pentru cufărul de război al preşedintelui rus decât banii pe cre îi plăteşte Mondelez prin taxe.

    „Mă întreb ce s-a întâmplat cu companiile care au fost vândute, la cine au ajuns şi ce fac noii acţionari cu banii pe care îi generează aceste companii? Toate au ajuns la prieteni de-ai lui Putin”.

  • Dezvăluire a ziarului american WSJ: Elon Musk a înarmat Rusia cu mii de sisteme Starlink

    Cel mai înalt ofiţer de informaţii militare din Ucraina a declarat că forţele ruseşti desfăşurate pe teritoriul ţării sale folosesc mii de terminale Starlink, reţeaua fiind activă în părţile ocupate ale Ucrainei de „foarte mult timp”, a raportat WSJ. 

    Comentariile generalului-locotenent Kyrylo Budanov sugerează că Rusia începe să achiziţioneze terminale Starlink, fabricate de SpaceX, compania lui Elon Musk, la o scară care ar putea reduce un avantaj major pe care Ucraina îl posedă pe câmpul de luptă. Guvernul ucrainean a declarat anul trecut că aproximativ 42.000 de terminale sunt folosite de armată, spitale, întreprinderi şi organizaţii de ajutorare.

    Serviciile Starlink sunt considerate atât de importante pentru operaţiunile ucrainene încât Pentagonul a încheiat anul trecut un acord cu SpaceX pentru a ajuta la finanţarea accesului forţelor Kievului. Până în prezent, forţele ruseşti nu au fost în posesia unui sistem de comunicaţii la fel de sigur.

    Firmele private ruseşti cumpără terminalele de la intermediari care motivează achiziţiile în scop personal, livrând apoi echipamentele în Rusia prin ţările vecine, inclusiv fostele republici sovietice, a declarat Budanov.

    Mai mulţi comercianţi din Moscova şi din afara capitalei ruse promit să instaleze sistemele în întreaga ţară, inclusiv în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina, fapt care este probat de rezultatele ilustrate pe motorul de căutare rusesc Yandex.ru. 

    Un site web, strlnk.ru, promitea „performanţe testate” în zonele ocupate din Crimeea, Luhansk, Doneţk şi Kherson, cu taxe lunare începând de la 100 de dolari pe lună. Site-ul web a furnizat datele de contact ale unui dealer, inclusiv un număr de telefon mobil rusesc şi un e-mail Yandex. Un reprezentant al firmei a refuzat să ofere vreo declaraţie jurnaliştilor WSJ.

    Un alt site care foloseşte numele unei companii germane de electrocasnice vinde terminale Starlink pentru aproape 300.000 de ruble, adică puţin peste 3.000 de dolari.

    Ca şi alte sisteme de comunicaţii spaţiale, Starlink se bazează pe conexiuni prin satelit, pe o infrastructură numită „staţii la sol” şi pe terminale pentru a permite oamenilor să se conecteze la serviciile companiei de internet de mare viteză. Clienţii folosesc o reţea de antene plate care necesită o vedere liberă spre cer pentru a putea realiza conexiunea prin satelit.

  • Noua ARMĂ NUCLEARĂ SPAŢIALĂ a RUSIEI! Avertisment venit din SUA

    Rusia are în dezvoltare o armă nucleară spaţială anti-satelit
    SUA: Este o ameninţare serioasă, dar nu urgentă
    Republicanii îi cer preşedintelui Biden să declasifice informaţiile
    Joi este chemat la Casa Albă „Grupul celor opt”, format din lideri ai celor două partide din Congres
    Rusia încearcă să dezvolte o armă nucleară spaţială, potrivit serviciilor de informaţii americane. Preşedintele Comisiei de Informaţii a Camerei Reprezentanţilor, Mike Turner,  a avertizat cu privire la o „ameninţare gravă la adresa securităţii naţionale”. Potrivit rapoartelor mass-media americane, el se referea la o armă anti-satelit dezvoltată de Moscova. Casa Albă a încercat să calmeze îngrijorarea: este o ameninţare serioasă, dar nu una urgentă.

    De ce sunt îngrijoraţi oficialii americani
    SUA au informat Congresul şi aliaţii săi europeni plus Canada despre această nouă capacitate nucleară spaţială rusă Informaţiile scăpate pe surse: Rusia are în dezvoltare un sistem militar nuclear anti-satelit, pe orbită joasă. Este în dezvoltare, nu a fost încă dislocat.

    Conform Casei Albe: nu este o ameninţare urgentă pentru Statele Unite, Ucraina sau aliaţii europeni sau americani.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Putin se amestecă din nou în alegerile americane şi spune că îl susţine pe Biden, pentru că este ”pe stil vechi şi previzibil”

    Vladimir Putin l-a lăudat pe Joe Biden ca fiind o alternativă mai convenabilă pentru Rusia decât Donald Trump, făcând primele sale comentarii publice cu privire la alegerile prezidenţiale americane, raportează Bloomberg.

    „Este o persoană cu mai multă experienţă, este previzibil, este un politician de stil vechi”, a spus preşedintele rus despre Biden într-un interviu acordat televiziunii de stat, când a fost întrebat care dintre cei doi candidaţi principali ar fi mai bun pentru Rusia, potrivit unei înregistrări video publicate de Kremlin.

    Deşi Putin l-a lăudat pe actual preşedinte al Statelor Unite, liderul de la Kremlin nu a ezitat să puncteze încă o dată diferenţele majore de opinie dintre cei doi conducători de stat: „Cred că poziţia actualei administraţii SUA este profund greşită, lucru pe care i l-am transmis în mai multe rânduri lui Biden”, a declarat Putin. În cadrul unui miting de campanie desfăşurat miercuri seară, Trump a părut să îmbrăţişeze criticile lui Putin, acceptând foarte deschis faptul că preşedintele Rusiei „nu este nici pe departe un fan al său”.

    Putin a subliniat din nou faptul că a trimis trupe în Ucraina pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă şi pentru a preveni o ameninţare la adresa securităţii Rusiei reprezentată de încercarea Ucrainei de a adera la NATO. Ucraina şi aliaţii săi occidentali au denunţat acţiunea Moscovei ca fiind un act de agresiune neprovocat. Mai multe ţări NATO, printre care se numără şi SUA, au trimis Kievului numeroase ajutoare militare pentru a putea respinge atacurile Rusiei.

    Între timp, Trump a pus sub semnul întrebării finanţarea americană dedicată Ucrainei şi a declarat că va permite Rusiei să facă ce doreşte cu state membre NATO care sunt „delăsătoare” în ceea ce priveşte investiţiile în propria apărare. Aceste comentarii au zdruncinat Europa, pregătind liderii de pe bătrânul continent pentru o perioadă în care SUA va părăsi poziţia de membru central al Alianţei Nord-Atlantice.

  • Celebrul internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk a ajuns în prima linie de pe frontul ruso-ucreainean. Cât costă în România să te abonezi la Starlink

    Serviciile secrete militare ucrainene au declarat că forţele ruseşti folosesc din ce în ce mai mult terminalele Starlink pe linia frontului, o nouă turnură în relaţia neplăcută a Kievului cu serviciul de internet al lui Elon Musk, raportează Bloomberg.

    Conversaţii interceptate între trupele ruseşti din regiunea ocupată Doneţk, în estul Ucrainei, indică faptul că acestea aveau instalate dispozitive Starlink pentru acces la internet, a declarat duminică pe site-ul său de internet Direcţia de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării.

    „Forţele armate ruseşti încep să se folosească sistematic de serviciile Starlink în scopuri militare”, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare, Andriy Yusov, citat de site-ul de ştiri RBC-Ucraina.

    Discuţiile în cauză au apărut săptămâna trecută pe reţelele de socializare şi în mass-media din Ucraina. Serviciile Starlink Inc. nu sunt active în Rusia, a declarat joi compania pe platforma de socializare X a lui Musk, fostul Twitter.

    Declaraţia Starlink nu a precizat dacă interdicţia se va aplica şi celor patru zone mari din estul şi sudul Ucrainei pe care Rusia le-a anexat ilegal în 2022, unde se crede că sunt desfăşurate sute de mii de trupe ruseşti. În trecut, compania a restricţionat utilizarea serviciilor de internet în teritoriile ocupate de Rusia.

    Musk a infirmat pe X zvonurile potrivit cărora Starlink ar vinde terminale Rusiei. „Din câte ştim noi, niciun dispozitiv Starlink nu a fost vândut direct sau indirect Rusiei”, a scris el.

    Wall Street Journal a raportat duminică, citând serviciile de informaţii militare ucrainene, că forţele ruseşti folosesc sistemul de internet prin satelit în Ucraina ocupată.

    Musk a activat serviciul prin satelit Starlink în Ucraina în primele luni ale invaziei la scară largă a Rusiei, ca răspuns la rugămintea Kievului. În curând, dispozitivele au devenit o parte vitală a infrastructurii ţării, furnizând servicii de internet în zonele de luptă şi nu numai.

    Serviciile prin satelit ale Starlink sunt disponibile şi în România, preţul lor actual fiind de 230 de lei pe lună. Costul iniţial al achiziţionării echipamentului necesar, care constă într-o antenă satelit mobilă şi un router care permite conectarea calculatoarelor şi a altor dispozitive la Internet prin Starlink, este de 2.400 de lei.

  • Viktor Orban vrea o ţară balcanică în UE înaintea Ucrainei şi consideră că Rusia nu ia în serios Europa pentru că “nu suntem suficient de puternici”

    Uniunea Europeană “va pierde” Serbia în favoarea Chinei dacă nu permite aderarea rapidă a acestei ţări la blocul comunitar şi ar trebui să facă acest lucru înainte de a admite Ucraina, a declarat premierul Ungariei, Viktor Orbán, într-un interviu.

    “Trebuie să terminăm vechea sarcină de extindere înainte de a începe noua extindere cu Ucraina. Dacă nu integrăm Serbia cât mai curând posibil, o vom pierde”, a declarat Orbán într-o conversaţie cu fostul cancelar al Austriei, Wolfgang Schüssel, pentru European Voices. El a mai spus că Ucraina ar trebui să fie o zonă tampon între Occident şi Rusia.
    Serbia a depus o cerere de aderare la UE în 2009, dar candidatura sa a fost blocată pe fondul îngrijorărilor legate de regresul său democratic şi de legăturile strânse cu Rusia şi China, informează Politico.
    Orban nu crede că Ucraina poate învinge
    Orbán a respins, de asemenea, perspectivele Kievului de a se apăra împotriva Rusiei şi de a adera la UE, susţinând că singura modalitate de supravieţuire a Ucrainei este ca ţara să fie “o zonă tampon între Rusia şi Occident”.
    “Dacă acest lucru nu funcţionează, Ucraina va continua să piardă teritorii. Rusia va distruge Ucraina din nou şi din nou. Rusia nu va accepta niciodată să aibă la graniţele sale un membru al UE şi NATO precum Ucraina… niciodată”, a spus premierul Ungariei.
    Orbán a adăugat că Rusia nu ia în serios Europa pentru că blocul este prea slab din punct de vedere militar.
    “Noi, europenii, nu suntem suficient de puternici pentru ca ruşii să ne ia în serios. Acesta este un joc de putere. Acesta este un război”, a declarat Orbán.