BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim

    În săptămâna care a trecut, tot ce ştiam la început de an de business a fost pus sub semnul întrebării: Euro a început să crească galopant, uzina Ford de la Craiova s-a închis până la începutul lui aprilie (iar până când am terminat de scris acest articol am aflat că şi pentru fabrica Dacia de la Mioveni s-a luat aceeaşi măsură), mii de angajaţi au intrat în şomaj tehnic, Euro 2020 s-a amânat, Hexi Pharma a fost rechiziţionată ca să producă biocide, sute de afaceri au fost suspendate sau chiar închise, luxul muncii în regim remote s-a transformat în chinul muncii de acasă, zborurile cu avionul au devenit inaccesibile, previziunile analiştilor au devenit din ce în ce mai sumbre.
    Cei din linia întâi, industria aviaţiei şi turismului, au fost primii care au resimţit efectele coronavirusului (la ultimul eveniment Business MAGAZIN, în urmă cu două săptămâni, organizat la un hotel din Capitală, gradul de ocupare scăzuse deja cu sub 10%), au urmat apoi restaurantele şi cafenelele (ale căror activităţi au fost suspendate la scurt timp după ce şi-au pierdut majoritatea clienţilor), IMM-urile şi start-up-urile se tem de faliment, iar toate companiile, indiferent de geografia şi dimensiunea lor, înregistrează scăderi masive ale businessului – chiar şi giganţi mondiali au anunţat că îşi opresc producţia (producătorul de componente Volkswagen, de pildă).
    Potrivit unui studiu publicat de compania de consultanţă şi audit PwC România pe data de 16 martie, dintre cele peste 100 de companii chestionate în intervalul 11-13 martie, 18% anticipează o reducere a veniturilor de până la 20% ca urmare a impactului pandemiei COVID-19 asupra afacerilor, în vreme ce majoritatea acestora (65%) nu a făcut încă evaluări. Potrivit studiului PwC România HR Barometru, alţi 6% dintre respondenţi au estimat o scădere a veniturilor de 20-50%, 2% consideră că diminuarea va fi de 50-80%, în timp ce 9% nu se aşteaptă la o reducere a veniturilor. Dintre sectoarele economice care se aşteaptă la o diminuare a veniturilor de până la 20% se detaşează cu un procent mare de răspunsuri transporturile (75% dintre respondenţii din acest sector au dat acest răspuns). De asemenea, 25% dintre companiile chestionate din industria auto (producători şi distribuitori) consideră că scăderea veniturilor va fi de până la 20%. Aceeaşi estimare a fost făcută de 22% dintre companiile respondente din servicii financiare, 21% din bunuri de larg consum (distribuţie, logistică) şi 20% din energie. Toate aceste previziuni au fost însă făcute într-o perioadă în care lucrurile nu se agraveseră, iar numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus din România era de sub 100.
    Situaţia este şi mai dramatică pentru IMM-uri: Un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că aproape 99% dintre IMM-urile din România cred că activitatea lor economică va fi afectată în perioada următoare de măsurile adoptate în contextul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.
    De partea celalată, câştigătorii par a fi marii retaileri, comerţul online şi cei care au investit puternic în digitalizare. Au ţinut titlurile ştirilor şi deciziile celor care au decis să acţioneze – prin donaţii şi prin alte tipuri de sprijin acolo unde este nevoie.
    Vă invităm ca pentru o perioadă să răsfoiţi şi Business MAGAZIN în format digital şi, aşa cum spunea cineva într-o ştire de la TV, la care ne uităm acum poate mai mult ca niciodată, „să ne pregătim pentru ce e mai rău şi să sperăm la ce e mai bine”. 

    Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines (în săptămâna 9-15 martie):

    „Oameni de afaceri, apropiaţi, sunt foarte temători în legătură cu acest coronavirus şi eu rămân surprins. Ce cred eu este că va exista o creştere a numărului de cazuri până la mijlocul lunii aprilie, poate vom ajunge la 1000 de cazuri. Va trece o lună sigur – dacă nu mai mult, după care va urma o încetinire până prin vară – vara nu se va mai vorbi despre coronavirus, dar luna asta şi cu ce a fost în spate şi cu încetinirea care va fi până în iunie vor genera probleme pentru hotelieri, care au ajuns deja la sub 20% grad de ocupare.
    Părerea mea personală este că statul trebuie să intervină peste cel mult două săptămâni cu un pachet de susţinere, care înseamnă lichiditate. Spre exemplu, toate datoriile pe care le are la firme, că se cheamă TVA, accize, concedii medicale, să le plătească imediat, iar toate plăţile către stat să fie amânate 3-6 luni, dacă nu, tăiate. Varianta a doua, mai probabilă, să fie amânate timp de şase luni – şi să vină cu variante de credite, pe care apoi să le plătească fără dobândă, pentru firme mici, afectate, acestea sunt măsurile pe care le-am mai văzut şi prin alte părţi.”

    Oana Petrescu, CEO BlueAir:
    „Cu toţii ne confruntăm cu o situaţie excepţională, iar lupta împotriva coronavirusului este responsabilitatea fiecăruia  dintre noi, toţi dorindu-ne să îi protejăm pe cei dragi şi să contribuim la stoparea acestei crize. Suspendarea zborurilor regulate reprezintă pentru, noi, la Blue Air, o premieră tristă şi o decizie dificilă din punct de vedere uman, economic şi operaţional, însă susţinem pe deplin măsurile luate de Guvernul României şi suntem conştienţi de necesitatea acestora pentru a gestiona eficient lupta în contextul pandemiei. Prioritatea noastră este siguranţa pasagerilor noştri, preocupându-ne totodată de confortul lor emoţional. De aceea, facem toate eforturile pentru a-i aduce acasă pe cetăţenii rămaşi departe de ţară şi de familiile lor, şi întreaga echipă Blue Air este mobilizată pentru a păstra un dialog permanent cu pasagerii noştri ale căror planuri de călătorie sunt afectate în această perioadă. Ne bazăm pe înţelegerea şi înţelepciunea comunităţii Blue Air, pasageri şi echipă deopotrivă, şi credem că optimismul şi responsabilitatea sunt principalele noastre arme şi reprezintă primii paşi către revenirea la normalitate.”

    Marian Alecu, investitor în turism, HoReCa, imobiliare:
    „Am decis să donăm 5% din cifra de afaceri din martie şi aprilie a tuturor firmelor controlate de familia mea către sănătatea românească, fie Institutului Matei Balş, fie altor institute din sistemul de sănătate românesc, în funcţie de nevoile sesizate. Ne-am inspirat dintr-o iniţiativă a Intensa Sanpaolo care a anunţat că donează până la 100 de milioane de dolari luptei Italiei împotriva epidemiei de coronavirus. De asemenea, instituţia financiară a anunţat că pune la dispoziţia companiilor afectate de epidemie de pe piaţa italiană împrumuturi în valoare totală de până la 5 miliarde de dolari.”

    Dragoş Panait, fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems (înainte de suspendarea activităţii companiilor din HoReCa de autorităţi):
    „Am observat modificări majore în comportamentul consumatorilor din hotelurile şi restaurantele poziţionate în zone predominant turistice – cum este Centrul Vechi al Bucureştiului -, începând cu miercuri, 11 martie, când obiceiurile de consum s-au schimbat aproape brusc, iar oamenii au ales să evite locurile publice. De atunci, numărul clienţilor din restaurante şi hoteluri a scăzut constant. Operatorii au cu peste 60% mai puţini oaspeţi decât aveau în perioada anterioară, iar timpul de şedere şi bonul mediu au scăzut şi ele cu 30-40%. Dacă, până acum, o masă la restaurant era un răsfăţ, în care oaspeţii comandau 2-3 feluri de mâncare, se bucurau de un pahar de vin şi de companie, acum cei ce trec pragul localurilor se limitează la un preparat, servit rapid, pe fugă, ca o necesitate. În mod evident, la nivel de industrie, înregistrăm o scădere a consumului pe zonele de bar, băuturile alcoolice fiind primele la care clienţii au renunţat.
    Industria de HoReCa se confruntă acum cu cel mai mare grad de anulare a rezervărilor şi evenimentelor, pe o perioadă nelimitată, şi, implicit, cu o incertitudine majoră, pentru că nu putem încă anticipa cât va dura această perioadă. 
    În Bucureşti, conform informaţiilor pe care le avem de la Registrul Comerţului, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cash-flow care nu le permit să se susţină pentru o perioadă mai mare de 1-2 luni. 
    Gradul de anulare pentru hoteluri a ajuns la 80-90%, evenimentele private şi corporate care urma să se desfăşoare în următoarea lună sunt amânate pe termen nedeterminat sau anulate, iar celelalte sunt puse sub semnul întrebării. Există avansuri încasate şi redirecţionate către furnizori care se vor pierde, accentuând această situaţie de linişte şi presiune. Restaurantele au deja scăderi de până la 80% în încasări şi preconizăm că acestea vor continua dacă nu sunt luate măsuri operaţionale şi de management al afacerii.” 

    Sorin Stoica, CEO Eturia:
    „Vânzările au fost în scădere dramatică în ultimele două săptămâni. Faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă volumul de vânzări înregistrează o scădere de circa 50%, lucru normal având în vedere situaţia actuală. În luna martie estimăm o scădere de 70% a vânzărilor care se va menţine probabil şi în luna aprilie. Pentru luna mai estimăm o uşoară redresare. În contextul actual este greu să facem estimări pentru restul anului, însă monitorizăm situaţia şi ne adaptăm funcţie de evoluţia acesteia. Este o criză fără precedent în industria de travel, care a venit din senin şi care a lovit o industrie în plin avânt. Din păcate această situaţie va afecta sau deja afectează şi alte industrii şi va sfârşi probabil prin a afecta întreaga populaţie din punct de vedere economic. Cu siguranţă va fi nevoie de măsuri de protecţie şi stimuli economici şi fiscali pentru a trece cu pagube cât mai mici peste această criză.
    Dar ea va trece şi va deschide, celor care sunt pregătiţi să le vadă şi nu vor fi orbiţi de panică sau disperare, noi oportunităţi de afaceri, va reaşeza într-un echilibru mai sănătos cererea şi oferta nu doar în turism, ci şi în alte domenii, şi va reaşeza pe baze mai sănătoase şi piaţa muncii şi piaţa de consum.”

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România:
    „Sunt două părţi ale cheltuielilor aici. Lupta efectivă cu această epidemie, care înseamnă cheltuieli medicale şi stocuri de medicamente. Nu sunt extraordinar de scumpe, însă părerea mea este că partea cea mai importantă din cheltuieli va fi redresarea economică, care va consuma probabil mai mult de 1% din PIB. Comisia Europeană a dat semnalul că va fi mai flexibilă în legătură cu regula de deficit, lucru care va ajuta întreaga economie europeană“, a spus Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România. 

    Maria Manea, liderul sindicatului Ford Craiova:

    „În perioada 19 martie – 5 aprilie 2020, angajaţíi Ford intră în şomaj tehnic. Vor fi plătiţi cu 78 la sută din salariu. Deocamdată nu ştim metodologia de aplicare.
    Ne-au fost date informaţii că se întrerupe activitatea. Bănuiesc că mai sunt activităţi care nu necesită întrerupere, dar asta vom vedea. Din cauza coronavirusului a fost luată această măsură.”

    Eugen Păturan, care deţine local firma Evoline Impex (magazinele Bata, New Balance şi AW Lab), pentru ZF:
    „Începând cu data de 9 martie vânzările în magazinele de fashion s-au prăbuşit cu 60% în timpul săptămânii şi cu 95% în weekend. Sâmbătă (14 martie – n.red.) fiecare magazin al nostru a avut vânzări de 80-100 euro cu TVA toată ziua. Ce putem noi achita din aceste încasări? Acum doar fondul de salarii lunar este 45.000 euro pe firma Evoline Impex, care operează toate brandurile şi care are raportaţi la Registrul Comerţului circa 100 de salariaţi. Ne-au pus să suportăm concediile medicale ale angajaţilor, să suportăm salariile celor care stau acasă cu copiii cât sunt şcolile închise, acum vor să suportăm noi şomajul tehnic al angajaţilor. De unde atâtea resurse? Noi, IMM-urile din retail, abia ne acoperim costurile. Pe acest fundal, nu există logică să păstrezi mallul deschis şi să expunem angajaţii la riscuri inutile, pe ei şi familiile lor.“

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank (într-un comentariu pentru ZF):
    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020. Este clar că numai din deteriorarea climatului macroeconomic vom avea un impact major – la fiecare punct procentual pierdut în creşterea economică se adaugă 0,4 pp la deficitul bugetar. Noi suntem în plin proces de ajustare a prognozei de creştere economică şi probabil va fi ajustată dramatic.“

    Ivana Martináková, CEO dm drogerie markt România: „Dacă ne raportăm la contextul actual, aşa cum este de aşteptat, se observă o creştere mai mare decât de obicei. Spre exemplu, în ultimele trei zile (până la data de 18 martie – n.red.)am identificat un trend ascendent cu până la 70% raportat la martie 2019. Ianuarie şi februarie s-au situat peste media de creştere a ultimelor luni. Într-adevăr, la produsele de igienă personală se vede o mărire spectaculoasă a vânzărilor. Săpunurile, gelurile de duş, dezinfectanţii sunt cele mai cumpărate în această perioadă, însă şi produsele alimentare, cu precădere cele mai puţin perisabile, sunt la mare trecere. Aşa cum era de aşteptat, cele mai cumpărate produse sunt cele de igienizare personală şi a locuinţei, precum şi pentru dezinfecţia hainelor, suplimentele alimentare, vitamina C, produsele pentru imunitate, alimentele de bază, conservele, hârtia igienică, scutecele, şerveţelele, produsele pentru copii. Majoritatea nu fac excese atunci când vine vorba de cumpărături din magazinele dm. Clienţii noştri înţeleg nevoia unui consum responsabil şi faptul că stocurile din magazine se refac periodic. Totuşi, am observat o creştere cu aproximativ 14%, atunci când vorbim despre valoarea bonului mediu, venită pe fondul nevoii de a se pregăti pentru o perioadă în care vor petrece mai mult timp la domiciliu. Nu este necesară o aprovizionare abundentă. Recomandăm oamenilor să trateze cumpărăturile cu calm şi responsabilitate. Stocurile noastre sunt asigurate pentru următoarea perioadă, iar dacă se întâmplă ca în unele zile să se termine unele produse din magazine, cu siguranţă stocurile se vor reface în următoarele 48 – 72 ore. Credem că este un moment bun în care să conştientizăm că este necesar să lucrăm împreună pentru a depăşi situaţia cu care ne confruntăm la nivel mondial. Prevenţia şi protecţia chiar pot face o diferenţă semnificativă.”

    Christina Verchere,

    OMV Petrom, după anunţul donaţiei de
    1 milion de euro pentru Crucea Roşie
    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, a declarat Christina Verchere, directorul general executiv şi preşedinte al Directoratului al OMV Petrom.

    Iulian Stanciu,
    CEO şi acţionar fondator eMAG:
    „Per total, vânzările sunt în creştere cu peste 10% faţă de o perioadă obişnuită. Evoluţia a fost una mixtă. Sunt categorii unde vânzarea a scăzut semnificativ: electrocas­nice, fashion, auto, însă sunt şi categorii care au crescut: laptopuri, monitoare, televizoare, alimente de bază, pro­duse pentru curăţenia casei, produse pentru copii“, a de­clarat pentru ZF Iulian Stanciu, CEO şi acţionar al grupului eMAG, grup cu afaceri de peste 5 miliarde de lei în 2019 la nivelul întregii regiuni. Cu siguranţă pieţele de bunuri de folosinţă îndelungată (electro-IT, mobilă), auto şi real estate vor avea de suferit. Piaţa de fashion se va contracta puternic, având în vedere că oamenii stau foarte mult în casă. Alte categorii vor creşte: alimentele de bază, produsele sanitare, IT, îngrijire personală. Ne vom adapta şi ne vom orienta mai mult către aceste produse. Estimăm că foarte multe activităţi se vor muta în digital. Probabil acest lucru va compensa scăderea de piaţă, astfel că nu estimăm scăderi ale vânzărilor. Altfel spus, ne pregătim pentru ce e mai rău şi sperăm să fie bine.“


    Ştiri în curs de actualizare….

  • ​​Ce metode au găsit restaurantele pentru a supravieţui în criza generată de noul coronavirus

    Cum toate restaurantele, cafenelele, barurile şi localurile publice au fost închise marţi (17 martie 2020) ca măsură de limitare a răspândirii noului coronavirus, potrivit MAI, antreprenorii care activează în acest sector au fost „obligaţi” să găsească soluţii de supravieţuire.

    Astfel, o parte dintre aceşti jucători s-au îndreptat spre mediul online, fiind disponibili să preia comenzi pe site-urile proprii, dar şi prin intermediul platformelor de livrare precum Glovo, Take Away, Uber Eats, EuCeMănânc sau Food Panda.

    Pe cele cinci platforme ce oferă servicii de livrare rapidă sunt multe restaurante care au urmat modelul din retail şi fac promoţii precum „1+1”, oferă discount de 10%, 15%, 20% şi livrare gratuită sau produse gratis la comenzi ce depăşesc o anumită valoare.

    Spre exemplu, restaurantul J’ai Bistrot semnalizează oferta „cheltuieşte 100 de lei şi economiseşte 30 de lei”, restaurantul oh!Salad are o reducere de 20% şi livrare gratuită, iar restaurantul La Mama oferă 1+1 gratis. Vezi galeria foto.

    De asemenea, platformele, la rândul lor, s-au adaptat la cererile în creştere şi au găsit soluţii pentru a onora comenzile evitând contactul direct dintre livratori şi clienţii finali.

    „(…) Ca măsură de precauţie, am introdus livrarea fără contact fizic direct. Comenzile vor fi lăsate la uşă pentru a evita contactul direct cu livratorul. Curierii au fost instruiţi să păstreze comanda în perimanenţă la vedere în timp ce o corectezi. Te rugăm să reţii că este necesară plata online pentru livrarea fără contact direct”, a transmis Take Away clienţilor printr-un mesaj text.

    Alte platforme au dezvoltat şi ele propriile oferte. Spre exemplu, Uber Eats „continuă să livreze. (…) Foloseşte codul promoţional LivrareGratuită pentru livrare gratuită. (…)”, a transmis printr-un mesaj text compania.

    Pe de altă parte, unii antreprenori români se „asociază” şi creează pachete cu produse specifice fiecărui brand în parte, pe care le livrează la adresa comunicată de client. Spre exemplu, Saint Rostary din Bucureşti a închis uşile cafenelei, însă, a stabilit un interval orar în care preia comenzile clienţilor şi a pregătit câteva pachete ce conţin atât produse comercializate de către cafenea cât şi produse preparate şi comercializate de brandul Angeline Cake Boutique, arată postările publicate de cafeneaua Saint Rostary.

    „(…) sâmbătă şi duminică livrăm bunătăţi împreună cu prietenii noştrii de la Aangeline Cake Boutique. (…) O pungă cafea + un sweet box = livrare gratis. Cafea pe care o avem:

    Ethiopia, Peru, Rwanda, (…) El Salvador. Sweet box by Angeline Cake Boutique: 4 x Pasteis de Nată, 4 x Cannolli, 4 x Tarte cu Cioco ( 2 cioco neagră şi 2 cioco albă)”, se arată într-o postare publicată de Saint Rostary.

     

    Simona Croitoru, co-proprietar al Saint Roastery, spune că în urma pandemiei declarate cu noul coronavirus, cerera din partea operatorilor activi în domeniul HoReCa s-a oprit, motiv pentru care, pentru o perioadă nedeterminată, a trebuit să se mute în mediul online.

     

    „Ne vom adresa cu precadere clienţilor rezidenţiali pentru a trece peste aceste moment dificile. Echipa va rămâne în aceeaşi formulă, nu va pleca nimeni. Pentru a ne acoperi costurile operaţionale, pe care le vom tot optimiza, ar trebui să vindem undeva între 100 şi 150 de pungi de cafea de 250 grame pe săptămână. Nu vorbim aici de profit, doar de plata salariilor şi a celorlalte taxe obligatorii”, a spus pentru ZF Simona Croitoru.

     

    În 2019, pe piaţa din România activau aproximativ 31.000 de unităţi de tip restaurant, bar, cafenea, din care 400 de unităţi erau cafenele cu focus pe prepararea şi vânzarea de cafea, potrivit lui Radu Savopol, co-fondator al lanţului de cafenele 5 to go – cu 160 de cafenele pe piaţa locală.

     

    În cadrul celor 31.000 de locaţii lucrau anul trecut aproximativ 130.000 de persoane, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

  • Un mare lanţ de restaurante oferă mese gratuite copiilor în perioada pandemiei de coronavirus

    Lanţul de restaurante Burger King a anunţat că va începe să ofere două mese gratuite/ masa comandată de un adult în perioada pandemiei, începând de luni, potrivit unui purtător de cuvânt al Restaurant Brands International, compania care operează lanţul de restaurante în Statele Unite, într-un articol publicat pe site-ul usatoday.com
     

    Oferta se aplică oricărui tip de cumpărătură făcută  prin intermediul aplicaţiei. Totuşi,  este valabilă doar în locaţiile participante din Statele Unite, în baza proviziilor existente.

    Potrivit Bloomberg, Jose Cil, CEO-ul Restaurant Brands International, el şi alţi lideri din industrie ar fi avut o conferinţă cu preşedintele Donald Trump în care au discutat despre un ajutor federal pentru proprietarii de afaceri mici din industria americană a francizelor.

     

  • Sphera Group, care deţine KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, restrânge operaţiunile în restaurantele din România

    Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, anunţă închiderea unor restaurante din portofoliul său în România, ca urmare a ordonanţei dispuse de Ministerul de Interne prin care se suspendă activitatea de servire şi consum a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice şi care are drept scop prevenirea răspândirii noului tip de coronavirus.

    Astfel, restaurantele Pizza Hut şi Taco Bell vor fi închise până la noi decizii ale autorităţilor, iar KFC şi PizzaHutDelivery vor continua să servească produse clienţilor numai prin serviciul de livrare al celor două branduri, precum şi pe liniile de acces autoturisme ale restaurantelor KFC de tip Drive Thru din Bucureşti şi din ţară, informează compania într-un anunţ pe bursă.

    “Siguranţa clienţilor a fost întotdeauna prioritară pentru Sphera Franchise Group şi, de aceea,toate brandurile din portofoliu au implementate  proceduri bazate pe principiile HACCP,care impun analize de risc stricte în punctele critice pe întreg  lanţul de aprovizionare.Pe lângă acestea, dat fiind contextul actual, Grupul a decis implementarea de măsuri de siguranţă suplimentare în toate restaurantele funcţionale din ţară.Astfel, au fost intensificate procedurile de igienă şi siguranţă deja existente,pentru a se conforma tuturor protocoalelor medicale prevăzute în cazul epidemiei.În aceste condiţii fără precedent, Grupul ia toate măsurile necesare pentru a asigura în continuare operaţiuni de calitate, menţinând sănătatea angajaţilor săi, contribuind în societate şi protejând valoarea pentru acţionarii  săi”, spune Georgios Argentopoulos, director general Sphera Group.

  • Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante SHC, despre măsurile Guvernului: Noi am cerut ca valoarea şomajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile

    Antreprenorul Radu Dumitrescu, fondatorul şi acţionarul majoritar al businessului SHC din domeniul restaurantelor, spune că speră ca toate companiile închise din cauza stării de urgenţă, deci care nu mai au venituri, să reuşească să supravieţuiască.

    Grupul de restaurante Studio Hospi­ta­lity Concept (SHC) reu­neş­te sub aceeaşi umbrelă localurile Stadio Restaurant cu Atrium, Social 1, restaurantul NOR (amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Sky Tower, cea mai înaltă din România) şi Cişmi­giu Bistro la Etaj. Recent, a fost preluate şi localul 18 Lounge din zona Piaţa Presei Libere.

    SHC are circa 350 de salariaţi şi afaceri totale estimate la 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018.

    “Din câte am înţeles din declaraţia premierului, măsurile ne avantajează şi ne ajută într-o anumită măsură. Sunt companii cu foarte mulţi salariaţi care vor fi trecuţi în şomaj tehnic, iar noi am cerut ca valoarea somajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile”, afirmă antreprenorul.

    El adaugă că unele companii nu îşi permit să plătească, nu au atât de mult cash disponibil, având în vedere că nu au venituri.

    “Aşteptăm să vedem forma finală a HG.”

    Radu Dumitrescu a fost printre primii care a închis reţeaua SHC, încă de luni, înainte de anunţul guvernului. Înainte de criză el afirma că localuril SHC au circa 2.000 de clienţi pe zi şi anunţa ca vrea în 2020 media să ajungă undeva la 3.000. Avansul urma a fi susţinut de achiziţii, precum 18 Lounge.

     

     

     

     

  • Industria din România care are cel mai mult de suferit din cauza coronaviruslui: sute de angajaţi au fost trimişi acasă în concedii fără plată

    În Bucureşti, conform informaţiilor de la Registrul Comerţului citate de Dragoş Panait, fondatorul fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. „Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cashflow care nu le permit să se susţină pentru o perioada mai mare de 1-2 luni”, a spus Dragoş Panait.

    Solicitarea a fost trimisă anterior deciziei recente a autorităţilor de suspendare a activităţilor restaurantelor şi cafenelelor, iar răspunsurile lui Dragoş Panait au venit pe 17 martie, când câteva dintre restaurante şi cafenele funcţionau cu resurse minimale. Cei care îşi închiseseră deja restaurantele şi-au trimis angajaţii în concediu fără plată: „Situaţia în sine, împreună cu măsurile luate până în acest punct şi ordonanţa de urgenţă care interzice evenimentele mai mari de 50 de persoane au pus multe localuri în imposibilitatea de a-şi acoperi costurile fixe, necesare operării. Astfel, proprietarii au luat hotărârea de a închide pe termen nedeterminat, iar unul dintre primele efecte a fost că angajaţii lor au intrat în concediu fără plată.”

    De asemenea, Dragoş Panait a spus că printre costurile fixe cele mai mari ale unui restaurant este chiria, care reprezintă, conform studiilor lor, aproximativ 6-8% din cifra de afaceri. De aceea, mulţi operatori au deschis încă de la început discuţiile cu proprietarii spaţiilor şi au încercat diminuarea valorii sau negocierea unor condiţii mai avantajoase. 

    „În căutarea unor surse adiacente de venituri, restaurantele care dau dovadă de flexibilitate s-au axat pe livrări, atât în regim propriu, cât şi prin platformele dedicate, însă nici aici lucrurile nu sunt simple. Lipsa materiei prime începe să afecteze activitatea de zi cu zi, aşa că operatorii sunt nevoiţi să dedice timp valoros identificării de noi furnizori, care să le respecte specificaţiile, standardele de calitate şi să se încadreze în limitele lor de costuri”, a spus Panait.

     

     

  • Un chelner a ajuns să câştige mai mult decât un bancher

    1.000 de euro pe lună net (adică 4.800 de lei) înseamnă cât câştigă un bancher, pe medie. 2.000 de euro pe lună, adică aproape 9.600 de lei, înseamnă peste 30% faţă de salariul mediu al unui IT-ist.
    La mijlocul lunii februarie am fost la Cluj şi ce mi-a atras atenţia intrând în trei cafenele şi două restaurante a fost tinereţea chelnerilor, fete şi băieţi, mult mai tineri decât în Bucureşti.
    Aproape toţi erau studenţi şi unul era chiar absolvent de facultate. Nu cred că ei ar fi câştigat mai puţin de 1.000 – 1.100 de euro pe lună, adică salariul la minimum plus bacşişul.
    Clujul este cel mai scump oraş din România din punctul de vedere al chiriilor şi al preţului apartamentelor, situându-se cu 10-20% peste Bucureşti, la un salariu mediu de uşor sub cel din Bucureşti de 3.500 de lei pe lună, adică 730 de euro pe lună.
    Ca să-ţi poţi permite să stai în Cluj, trebuie să lucrezi mai degrabă într-un restaurant sau într-o cafenea decât să lucrezi într-o bancă, având în vedere că în bănci salariul de intrare se situează între 2.000 şi 2.500 de lei net pe lună.
    Un chelner, un ospătar îţi vinde o ciorbă, o friptură, o cafea, în timp ce un funcţionar bancar poate să-ţi vândă un credit ipotecar sau produse de economisire mai sofisticate, cum ar fi fondurile mutuale, ceea ce ar implica mai multe cunoştinţe.
    Nu critic salariile care sunt în industria HoReCa sau salariile din sectorul bancar, ci doar constat această anomalie.
    În Silicon Valley, San Francisco, IT-iştii, programatorii, cei care se ocupă cu marketingul digital câştigă mult mai mult decât profesorii lor de la facultate, care îi învaţă tot ce ştiu ei.
    În aceste condiţii, când IT-iştii au ajuns să câştige de patru, cinci ori mai mult decât profesorii lor, piaţa chiriilor şi a locuinţelor a luat-o razna. Facebook, Google au ajuns să investească sute de milioane sau chiar miliarde de euro pentru a construi locuinţe pentru cei care lucrează în învăţământ şi care nu îşi pot permite preţurile locative din San Francisco.
    Conform unor date prezentate în conferinţa „Joburi noi, meserii vechi”, organizată de Business MAGAZIN împreună cu OLX, trei din zece angajaţi din România vor ajunge să lucreze în industria colaborativă în următorii cinci ani. Noile joburi sunt livrator, şofer de ride-sharing, vlogger, freelancer, youtuber. Conform studiilor prezentate, un curier livrator, partener al Glovo, poate ajunge să câştige până la 3.000 de lei pe săptămână, în funcţie de cât lucrează: „Din calculele mele, faci circa 25 de lei pe oră, la care se mai adaugă şi tips de la clienţi”, a declarat Filip, un curier-livrator de la Glovo, în revista OLX Indexul locurilor de muncă – o nouă eră a muncii.
    Piaţa de HoReCa este în creştere, pentru că veniturile românilor, în special ale corporatiştilor, au crescut susţinut în ultimii ani.
    Dar acest lucru va provoca la un moment dat o criză, pentru că prima opţiune a studenţilor şi a absolvenţilor de facultate va fi de a lucra acolo unde câştigă mai bine, pentru a putea să-şi plătească chiria, dacă stau în Cluj sau în Bucureşti.
    La polul opus, companiile vor rămâne fără candidaţi, fără ofertă de muncă, ceea ce le va îngreuna mult situaţia.
    Să vedeţi ce va fi când se vor „albi” câştigurile chelnerilor din restaurante, respectiv dacă va intra în vigoare legea privind declararea şi impozitarea diferenţiată a bacşişului.

  • Mâncare expirată de 4 luni, în 5 restaurante controlate la Cluj. Amenzi de 350.000 lei

    Potrivit unui comunicat al CJPC Cluj transmis, joi, sancţiunile au fost aplicate în urma a cinci reclamaţii depuse în cursul lunii februarie.

    „În urma depunerii a cinci reclamaţii în cursul lunii februarie, care vizau unităţi de alimentaţie publică, comisarii CJPC Cluj desemnaţi să cerceteze aspectele semnalate au descoperit mai multe deficienţe, printre care produse cu data limită de consum şi data durabilităţii minimale depăşite cu una până la 120 de zile, produse depozitate necorespunzător sau la care a fost schimbată starea termică sau produse fără elemente de identificare/ caracterizare. Ca urmare a deficienţelor, operatorii economici prestatori de servicii au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă în cuantum de 350.000 de lei”, se arată în comunicat.

    De asemenea, s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare a cantităţii de 315 kg de produse neconforme şi oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor.

    Controlul comisarilor de la Protecţia Consumatorilor Cluj a vizat 5 restaurante de pe raza municipiului Cluj-Napoca, acestea fiind amendate şi închise temporar.

    „Având în vedere că deficienţele constatate pun în pericol sănătate şi intereselor economice ale consumatorilor, comisarul şef al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor pe Regiunea de Nord-Vest a dispus un control tematic regional care să cuprindă toate unităţile de alimentaţie publică”, se mai arată în comunicat.

  • Servirea rapidă devine şi mai rapidă. Ce planuri de dezvoltare are McDonald’s’ România anul acesta

    În urmă cu trei ani, ca parte a unei strategii desfăşurate la nivel global, reprezentanţii McDonald’s România au luat una dintre cele mai importante măsuri pentru a îmbunătăţi interacţiunea cu clienţii: implementarea unui sistem numit „Experience of the future“, care include amplasarea unor staţii de comandă digitale în restaurantele companiei, prin care clienţii îşi pot comanda singuri produsele şi îşi pot personaliza comanda, eliminându-se totodată timpul de aşteptare la cozile de la casele de marcat. Ulterior, la sfârşitul anului 2018, în cadrul sistemului „Experience of the future” a fost introdusă o nouă facilitate, şi anume servirea la masă. Astfel, în urma plasării comenzii, fie la kiosk, fie la casă, clientul nu mai este nevoit să aştepte ridicarea produselor, acestea fiindu-i aduse la masă de către un angajat McDonald’s, dacă a optat pentru această variantă. „Primeşti un dizpozitiv, eşti localizat şi ţi se aduce comanda”, explică Daniel Boaje, directorul general al Premier Restaurants România, compania malteză care operează businessul McDonald’s pe plan local. În plus, dacă până acum produsele servite erau pregătite dinainte, aşteptându-se doar fluxul de clienţi pentru a fi vândute, în prezent, în restaurantele în care noul sistem este implementat, fiecare produs este pregătit abia după ce clientul face comanda la kiosk. Astfel, după ce comanda este înregistrată în sistem şi ajunge pe ecranele angajaţilor din bucătărie, aceştia o pregătesc pe loc pentru servire.
    „Avem restaurante care depăşesc numărul de 1 milion de clienţi pe an. Aici ai nevoie de foarte multe kioskuri”, notează executivul importanţa noii strategii a grupului. Potrivit lui, ecranele de comandă sunt folosite de peste 60% dintre clienţi, de toate vârstele, „pentru că avem colege care îi asistă pe cei care poate nu se descurcă aşa uşor, care au încă dificultăţi sau care învaţă. Avem inclusiv pentru copiii care au o înălţime mică un buton special’’. Implementarea tehnologiei ecranelor de comandă într-o unitate McDonald’s costă peste 100.000 de euro. „În primul rând trebuie să iei un restaurant care este renovat, asta fiind o investiţie separată. Trebuie să fie un restaurant modern, iar în schimbarea modului de producţie şi de interacţiune cu clienţii investiţia e de cel puţin 100.000 de euro”. Până în prezent kioskurile au fost implementate în 40 de restaurante, restaurantul din Gara de Nord fiind unitatea cu cele mai numeroase ecrane – 12, iar planurile companiei sunt ca până la sfârşitul anului 2021 să le implementeze în toate restaurantele. „Anul acesta vrem să ajungem cu noul sistem de operare în 75% dintre restaurante şi obiectivul este ca la sfârşitul anului viitor toate restaurantele din România să fie convertite la noul mod de a interacţiona cu clienţii”, spune Boaje.
    Implementarea noilor sisteme vine atât pe fondul unei digitalizări din ce în ce mai accentuate a tuturor industriilor, al tendinţei clienţilor de a se îndepărta de mijloacele tradiţionale de achiziţie, cât şi a unei pieţe tot mai dinamice: cu toate că şi-a păstrat în continuare poziţia de lider al pieţei locale de restaurante, pe lângă vechii competitori, printre care se numără nume străine ca Subway sau KFC (Sphera Franchise Group) şi reţele locale precum Salad Box sau Spartan, jucătorul împarte acum harta şi cu nume mai noi, dintre care s-au evidenţiat în ultimii ani Taco Bell şi Burger King.
    „Pentru noi «Experience of the future» este o schimbare semnificativă de strategie a McDonald’s. Este mai uşor pentru clienţi să comande, toate produsele sunt făcute la comandă, folosim foarte multă tehnologie pentru a uşura felul în care informăm clienţii, felul în care aceştia comandă şi plătesc. În urmă cu şapte ani, cam 5-6% din plăţi erau făcute cu cardul. Astăzi, peste 30% din plăţile din restaurantele noastre sunt făcute cu cardul”, spune Daniel Boaje.
    În restaurantele în care nu a fost implementat serviciul complet „Experience of the future”, clienţii care comandă prin intermediul kioskurilor pot ridica singuri comanda când aceasta este finalizată, fără a fi nevoiţi să aştepte la cozi. Timpul efectiv de livrare a comenzii nu s-a micşorat, spune Boaje, şi asta pentru că, în timp ce înainte produsele erau pre-pregătite în aşteptarea fluxului de clienţi pentru a reuşi să le vândă, astăzi pregătirea acestora începe abia după ce clientul apasă pe buton şi finalizează comanda. „Ca să menţii acelaşi timp de servire e o performanţă pentru care ne-am pregătit foarte mult, suntem cei mai rapizi”, susţine el. Pe viitor executivul nu crede că vor exista, la nivel de grup, restaurante care să funcţioneze doar prin intermediul kioskurilor, fără casieri, deoarece facilitatea de case este pentru cei care plătesc cash, sau pentru comenzi speciale. „Probabil că vor rămâne tot timpul şi casele de marcat.”
    În prezent, în restaurantele McDonald’s valoarea bonului mediu depăşeşte 20 de lei. Din volumul total de comenzi, circa 6% sunt înregistrate prin intermediul platformelor de livrare, businessul colaborând în piaţa locală cu doi jucători – Glovo şi FoodPanda, fără a lua în calcul momentan lansarea unei platforme proprii de livrare. „Am ajuns la un volum de peste 100.000 de livrări pe lună şi cred că există foarte mult potenţial – înseamnă că urmăm trendurile în comportamentul clienţilor, care îşi doresc ca masa să fie gata mai repede, mai la îndemână, mai aproape, mai convenabil, şi să reuşeşti să trimiţi produsele proaspete şi fierbinţi. Nu doar că suntem un jucător important în piaţa de restaurante cu servire rapidă, dar avem chiar una dintre cele mai scurte perioade de livrare din momentul în care a comandat clientul până primeşte livrarea. E un efort foarte mare pe care îl depunem împreună cu partenerii în a restrânge zonele de livrare cât mai aproape de restaurante, în a pregăti angajaţii noştri şi pe ai partenerilor să facă lucrurile mai repede”, spune Boaje. La momentul actual 60 dintre cele 84 de restaurante ale grupului includ serviciul McDelivery. „Nu percepem taxe suplimentare, pentru client produsele au acelaşi preţ ca în restaurant”, adaugă executivul. Un rezultat foarte bun, spune el, a avut şi aplicaţia de mobil: „Avem astăzi peste 700.000 de descărcări şi, din estimările noastre, sunt aproape 300.000 de clienţi activi în aplicaţie”.
    În 2019 peste 83 de milioane de vizitatori au trecut pragul restaurantelor grupului, faţă de 80 de milioane de clienţi în 2018, cu o medie de peste 200.000 de oameni în fiecare zi. În prezent echipa businessului numără peste 5.500 de angajaţi, dar pentru următorii trei ani compania intenţionează să angajeze alte 2.000 de persoane. În privinţa cifrei de afaceri Boaje spune că în 2019 s-a păstrat acelaşi ritm de creştere din anul precedent, +10%, în 2018 Premier Restaurants România înregistrând, potrivit datelor publicate pe Ministerul Finanţelor Publice, venituri de peste 765 de milioane de lei. Pentru anul în curs reprezentanţii companiei estimează o evoluţie similară. În paralel cu creşterea veniturilor, anul trecut a adus pentru grupul McDonald’s România şi şapte unităţi noi. „Astăzi avem 84 de restaurante în plan local, în 26 de oraşe, şi 39 de McCafé.” Obiectivele pentru anul acesta includ deschiderea a încă opt unităţi, inclusiv în Bucureşti, unde există deja 37 de restaurante McDonald’s, deschiderile din Capitală urmând să aibă loc în special în sectorul 4, în zona de nord şi la ieşirea spre Militari. Bugetul de investiţii este de 80 de milioane de lei. Deschiderea unui restaurant de tip drive-thru, despre care Boaje spune că este  „cel care reuşeşte să ofere întreaga experienţă McDonald’s, flagshipul companiei”, incluzând achiziţia echipamentelor, fără teren, depăşeşte 9 milioane de lei (aproape 2 mil. euro). Târgu-Mureş, Craiova şi Constanţa sunt, la rândul lor, pe listă. „Deschidem şi în foarte multe oraşe din ţară. Anul trecut am fost foarte bine primiţi la Slatina, Alba Iulia, Satu Mare, în oraşele noi. Ne aşteptăm ca anul ăsta să depăşim 90 de restaurante.” O altă bornă a anului trecut a fost şi implementarea primei staţii de încărcare electrică, în unitatea de la Valea Cascadelor din Bucureşti, cu o investiţie de 4.000-5.000 de euro.
    Pe segmentul inovaţiilor, Boaje spune că cele mai reprezentative sunt cele venite pe liniile de produse, prima gamă nouă de sandvişuri urmând să fie lansată în luna martie. „Probabil că vor fi cel puţin şase-opt sandvişuri noi anul acesta, dar şi deserturi şi băuturi noi. McCafé e un loc care ne permite multe inovaţii – şi aici suntem în plin proces de schimbare.” Potrivit lui, peste 40% din produsele folosite la prepararea meniurilor sunt locale. „Colaborăm cu Titan, Tonelli, Râureni, Albalact, Angst, avem produse proaspete de la Iceberg, majoritatea produselor din pui sunt produse la Transavia. Acesta este exemplul nostru de patriotism sau felul în care ne uităm cu responsabilitate la piaţa românească.”

    CONTEXT:
    Digitalizarea din Revoluţia Industrială 4.0 nu ocoleşte nici domeniul HoReCa, iar o investiţie în această direcţie devine esenţială pentru jucătorii acestuia, în contextul competiţiei tot mai ridicate. 

    DECIZIE:
    Implementarea sistemului „Experience of the future“, care include trei piloni: amplasarea unor staţii digitale de comandă denumite kioskuri în restaurantele McDonald’s, posibilitatea primirii comenzii la masă, precum şi prepararea pe loc a produselor. Implementarea tehnologiei kioskurilor de comandă într-o unitate McDonald’s necesită o investiţie de peste 100.000 de euro. 

    CONSECINŢE:
    Clienţilor le este mai uşor să comande, să se informeze şi să plătească. Spre exemplu, dacă în urmă cu şapte ani cam 5-6% din plăţile erau făcute cu cardul, în prezent peste 30% din plăţile din restaurante sunt realizate astfel.

  • Cum a ajuns România să fie una dintre cele mai bune pieţe pentru lanţul de restaurante Subway

    Rezultatele înregistrate anul trecut de lanţul de restaurante cu servire rapidă Subway par să dezvăluie o pasiune comună a românilor cu locuitorii Luxemburgului, Liechtensteinului şi Islandei: sandvişurile. Cum a ajuns piaţa locală să fie una dintre cele mai performante din Europa pentru brandul cu origini americane?

    „Încă de la lansarea Subway în România am ştiut că piaţa locală are un potenţial mare. Există o bază puternică şi vastă de proprietari de afaceri care se pot afilia reţelelor de francize, în toată ţara. În prezent, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway în România, ne bucurăm că avem o densitate mare de restaurante în ţară, în comparaţie cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est în care Subway activează. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din România se plasează peste media regiunii”, descrie Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucureşti-Ilfov al Subway România, rezultatele înregistrate pe piaţa locală. Brandul cu origini americane a intrat pe piaţa din România în 2011 şi a deschis primul restaurant în aprilie 2012. De atunci, lanţul de restaurante cu servire rapidă a crescut până la 40 de unităţi pe piaţa locală, iar potrivit celor mai recente informaţii comunicate de reprezentanţii companiei, aceasta a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel european, cu un număr de vizitatori care depăşeşte cu 74% media restaurantelor din celelalte pieţe ale Europei. Totodată, valoarea bonului mediu în restaurantele Subway din România a crescut cu aproximativ 14%. Astfel, în 2019, restaurantele Subway şi-au crescut afacerile, în medie, cu 18% faţă de anul anterior, în timp ce profitul brut a înregistrat un avans de 25% în perioada analizată. „2019 a fost un an excepţional pentru Subway: profitul a crescut semnificativ, stimulat de creşterea cererii pentru produsele noastre, dar şi de implementarea unui nou design în restaurantele noastre, atractiv şi prietenos cu clienţii. Avem cea mai bună şi cea mai profitabilă piaţă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai profitabile din Europa, clasându-se pe locul 4 după Islanda, Luxemburg şi Liechtenstein. În medie, profitul înregistrat în restaurantele româneşti a crescut cu 99% faţă de media europeană”, a spus Rumen Radev într-un comunicat de presă. Reprezentanţii companiei sunt discreţi însă în ceea ce priveşte valoarea veniturilor cumulate înregistrate de Subway prin francizele deschise pe piaţa locală.
    În ceea ce priveşte investiţiile, Radev spune că acestea pornesc de la circa 120.000 de euro. „În general, investiţiile într-un restaurant se plasează în jurul sumei de 120.000 euro, sumă care include echipamentul şi tot ceea ce trebuie să plătească proprietarul afacerii francizate tuturor părţilor implicate înainte de deschidere. Desigur, există şi situaţii în care investiţia poate creşte. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau al celor care au drive-thru”, descrie Rumen Radev investiţiile necesare deschiderii unei francize Subway. Apoi, spune el, un restaurant Subway funcţionează destul de simplu, în contextul în care procesul de pregătire pentru un meniu sau produs Subway nu implică gătirea sau prăjirea vreunui ingredient. După deschiderea restaurantului, timpul necesar pentru recuperarea investiţiei variază de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, în contextul în care „operaţiunile şi funcţionarea optimă a acestuia depind, în cea mai mare măsură, de proprietarul afacerii francizate”. „Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat şi amănunţit. Acest plan cuprinde estimări ale momentelor în care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, îşi va recupera investiţia sau va genera profit”, explică reprezentantul Subway. În funcţie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway acceptă sau nu intrarea respectivei afaceri în cadrul francizei. „În acest mod minimizăm potenţialele riscuri”, spune el. Francizele din industria HoReCa sunt printre cele mai atrăgătoare pentru antreprenorii români dornici să îşi deschidă o afacere la cheie; or Rumen Radev consideră că aceasta ţine de o oarecare familiaritate a oamenilor faţă de genul acesta de afaceri. „Credem că în general oamenii tind să aleagă lucrurile care le sunt familiare şi despre care au cele mai multe informaţii şi cunoştinţe. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochetăm cu toţii în diferite momente şi despre care reuşim să avem cele mai multe cunoştinţe. Ştim cum ne dorim să arate o locaţie, cum ne dorim să fim întâmpinaţi, ştim cum vrem să arate mâncarea pe care o primim şi ştim că vrem să fim lăsaţi să decidem ce mâncăm conform preferinţelor noastre. Deci ne putem imagina cu uşurinţă cum ar fi să deţinem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi să deţinem o sucursală a unei bănci, de exemplu”, explică reprezentantul Subway. Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intră pe noi pieţe. „Şi sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ştim că există în jur de 10.000 de concepte active de franciză în Europa. În final totul se rezumă la disponibilitatea companiilor de a se extinde în afara pieţei interne. Şi nu toate companiile sunt pregătite sau au drept scop extinderea pe pieţe externe. Dar România este o piaţă cu potenţial ridicat, românii sunt activi şi au antreprenoriatul în suflet, astfel încât tot mai multe concepte de franciză aleg să intre pe această piaţă”, conchide Rumen Radev.
    Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta plănuieşte să se extindă în continuare în România, atât prin deschiderea unor restaurante noi, cât şi prin optimizarea celor existente, prin remodelarea lor sub un nou concept.

    Sandivşuri în familie, de 55 de ani
    Compania Subway a fost fondată în urmă cu aproximativ 55 de ani, de către Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar 17 ani, şi prietenul său de familie, dr. Peter Buck. În 1965, DeLuca a împrumutat 1.000 de dolari de la prietenul său Peter Buck cu intenţia de a strânge bani pentru colegiu. DeLuca voia să studieze medicina şi a pornit un o mică afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor. Compania a crescut constant, iar în prezent este cel mai mare vânzător de sandvişuri din Statele Unite, care generează pe piaţa americană venituri de peste 10,4 miliarde de dolari. Compania este şi acum o afacere de familie, dar care lucrează cu aproximativ 21.000 de francizaţi.