BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Cât de bolnavă este economia Turciei? Inflaţia riscă să depăşească 20%, datoria se propagă peste tot în economie, iar în 2019 poate veni recesiunea. Cum arată cifrele faţă de România

    Deşi din toate părţile vin avertismente – agenţiile de rating au trimis calificativele ţării în „junk”, categorie nerecomandată pentru investiţii, analiştii spun că activele turceşti au devenit netranzacţionabile sau că băncile nu vor mai rezista mult şocului valutar, iar costurile de finanţare ale guvernului cresc -, locotenenţii pe care-i are la  guvernare preşedintele Erdogan spun că ei nu văd niciun risc: economia stă pe fundaţii solide.
     
    Cât poate rezista în picioare o economie sau o naţiune cu o inflaţie de peste 15%? S&P, o agenţie de rating americană, apreciază că inflaţia va sări la 20% anul viitor, când economia se va contracta accentuat. Steve Hanke, un economist care a ajutat la reformarea sistemelor monetare din, printre altele, Bulgaria, Bosnia, Muntenegru, Estonia şi Rusia, oferă cifre şi mai dramatice pentru inflaţie. „În prezent, măsor inflaţia cu date de mare frecvenţă, iar pentru Turcia mi-a ieşit o inflaţie anuală de 101%. Niciodată n-a mai fost aşa de mare”, a explicat Hanke pentru CNBC.
     
    Lira turcească s-a devalorizat cu aproximativ 40% faţă de dolar de la începutul anului, împinsă în jos de presiunile create de sancţiuni comerciale aplicate reciproc de SUA şi Turcia, de tensiunile diplomatice dintre cele două state aliate în NATO, şi de retragerea investitorilor de pe o piaţă unde Erdogan încearcă să preia controlul politicii monetare, iar banca centrală nu-şi apără independenţa. Erdogan nu permite creşterea dobânzilor, de care investitorii ar avea nevoie pentru atenuarea efectelor inflaţiei, pentru că dobânzile mai mari ar pune în pericol creşterea economică bazată pe datorie promovată de guvern.
     
    „Prăbuşirea lirei care a început în mai, pare că va împinge sigur economia spre o criză bancară”, apreciază Jason Tuvey, analist la Capital Economics.
     
    S&Pa retrogradat calificativul datoriilor turceşti în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiţii, înainte de intensificarea crizei lirei de către sancţiunile americane, stârnind îngrijorări privind rezistenţa sistemului bancar al Turciei.
     

  • Piaţa auto a atins maximul ultimilor 10 ani

    „Volumul total al vânzărilor după 7 luni din acest an ajunge la 105.686 unităţi, cu 23,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, acesta fiind şi cel mai mare volum al vânzărilor de automobile înregistrat într-o perioadă similară în ultimii 10 ani (în 2009, primul an al recesiunii economice, se înregistrau doar 92.526 de unităţi)”, arată un comunicat al APIA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancher: SUA are o şansă de 97% de a intra în recesiune economică în următorii trei ani

    Conform estimărilor UniCredit, cumpărările de obligaţiuni de stat ale Băncii Central Europene (BCE) se vor încheia până la sfârşitul anului 2018. În plus, prima creştere a ratei dobânzii la facilitatea de depozit va avea loc în septembrie 2019 – cel mai devreme -, lucru care va menţine dobânzile pentru depozite sub 0% până la acea dată. De asemenea, este foarte probabil ca dobânzile să se menţină negative până la sfârşitul anului 2019. Nu în ultimul rând, BCE ar urma să continue reinvestirea unor sume semnificative în obligaţiuni de stat cel puţin până în 2021-2022.

    “Probabil că nu vom avea o explozie în dobânzile pe termen lung din Europa, dacă nu se produce un risc masiv”, a precizat Dan Bucşa.

    Cel mai mare risc al momentului la adresa economiei zonei euro, apreciază specialistul, îl reprezintă o serie de noi taxe vamale care ar putea fi impuse pe importurile de maşini europene în termen de maximum şase luni. Aprobarea trebuie dată de Congresul american, în baza concluziilor din urma anchetei efectuate ca urmare a invocării Secţiunii 232 a Actului de Expansiune Comercială (Trade Expansion Act) de către preşedintele Donald Trump.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • În ce monede vă puteţi refugia când va începe recesiunea

    În cazul în care începe recesiunea economiei americane sau a celei globale, analiştii recomandă refugiul în franci elveţieni, în dolarul din Singapore, în dolarul american şi în yenii japonezi. Analiştii de la JPMorgan Chase avertizează cu privire la monedele pieţelor emergente şi recomandă părăsirea lor în cazul recesiunii, potrivit Bloomberg.

    „Recesiunile încep când creditorii îşi cer banii înapoi”, scrie în raportul realizat de echipa analişti din care fac parte specialişti precum Paul Meggyesi. „Trei din principalele patru monede care pot fi deţinute în timpul unei recesiuni aparţin de ţări cu poziţii extrem de solide în politicile externe”.

    Yenii sunt cei mai ieftini, în timp ce dolarul din Singapore este cel mai puţin atractiv, concluzionează echipa.

    Moneda americană beneficiază deoarece, fiind o monedă de circulaţie internaţională, restul lumii va trebui să cumpere înapoi dolari atunci când băncile şi companiile vor încerca să reducă gradul de îndatorare în timpul recesiunii, transmit strategii JPMorgan.

    Echipa susţine că discuţiile cu privire la recesiune sunt „premature” în acest moment, deşi concluzionează că este „sensibil” să revadă planurile de urgenţă în cazul în care tensiunile comerciale escaladează mai repede decât se aşteaptă.

    Monedele naţiunilor din pieţele emergente sunt „clar eliminate” deoarece sunt susceptibile la deprecieri, în medie de 17% în primii doi ani de recesiune, transmit analiştii.

    Dolarul din Noua Zeelandă este „de departe” cea mai evitabilă monedă din G10 în cazul unei recesiuni, estimându-se că ar pierde 7-8% din valoare.

     

     

  • FMI: Trecerea de pragul de 40% din PIB al datoriei publice creşte riscul de recesiune

    Datele FMI, bazate şi pe cele ale Băncii Naţionale ale României (BNR), indică un nivel al datoriei între 40% si 45% din PIB ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune, cu impact negativ asupra capacităţii guvernului de refinanţare a datoriilor. Nivel de 45% din PIB este, însă, considerat critic, riscul de recesiune crescând până la 50%.

    Această concluzie a fost prezentată şi în Raportul privind Stabilitatea Financiară din 2015 al BNR.

    Fondul Monetar mai atrage atenţia şi asupra faptului că, din punct de vedere istoric, riscul suveran (posibilitate neindeplinirii obligatiilor de plată externe din motive aflate sub controlul guvernului) a fost volatil chiar şi când datoria publică a avut o pondere mică în PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Scenariu teribil pentru Statele Unite. Un gigant bancar avertizează: O nouă criză financiară este mult mai aproape decât ne aşteptam

    Preţul petrolului este în creştere constantă, iar analiştii de la UBS avertizează că dacă petrolul va atinge pragul de 100 de dolari, acest fenomen va declanşa recesiunea economiei americane, potrivit CNBC.

    Banca elveţiană de investiţii s-a alăturat corului de instituţii financiare care avertizează cu privire la potenţialul impact al creşterii preţului petrolului asupra economiei globale.

    Aroganţă dusă la extrem: a cheltuit 500.000 de dolari pe o petrecere la care a venit însoţit de femei ţinute în lesă – GALERIE FOTO

     

    Închisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti – GALERIE FOTO

     

    Preţul petrolului crud pe future se tranzacţionează la cel mai înalte nivele din ultimii trei ani şi jumătate, alimentate de o cerere puternică, o ofertă scăzută a marilor producători şi de tensiunile geopolitce care abundă din Orientul Mijlociu şi Venezuela.

    Preţul ţiţeiului crud Brent, de referinţă la nivel internaţional, a crescut cu 48% în ultimul an şi s-a tranzacţionat la peste 80 de doalri per baril.

    Între timp, preţul petrolului în SUA este în creştere cu 43%, la 72 de dolari per baril.

    Când preţul petrolului creşte rapid, generează creşterea costurilor pentru combusibili şi scade consumul în economiile dezvoltate. Dar atunci când preţul petrolului scade prea mult, se creează presiune asupra naţiunilor producătoare de petrol.

    Până acum, preţul petrolului s-a menţinut între cele două limite, transmite UBS.

    „Cu toate acestea, acum că ne apropiem de 100 de dolari per baril, impactul devine iarăşi unul negativ”, transmit economiştii băncii elveţiene. „Contextul favorabil la nivel global – unde preţul petrolului ar contribui în mod pozitiv la creşterea economică – pare a se situa între 50 şi 70 de dolari per baril”.

    Dacă preţul petrolului ar ajunte la 100 de dolari per baril, predicţia UBS cu privire la creşterea economică globală în 2019 ar fi scădea de la 4% la 3,86%. De asemenea, inflaţia la nivel global ar depăşi 4%, în creştere faţă de predicţia actuală conform căreia preţurile de consum vor creşte cu 3,1% până în luna iulie.

    Impactul economic ar fi diferit la nivelul fiecărei ţări, însă Statele Unite ar fi printre cele mai afectate.

    „Ar trebui să luăm în serios această posibilitate, mai ales pentru că aceste creşteri bruşte au determinat ultimele 5 sau 6 recesiuni ale economiei americane”, transmite UBS.

     

  • Raport: Germania se confruntă cu pericolul unei recesiuni în următoarele trei luni

    Indicatorul institutului este acum portocaliu – aflat la mijlocul grilei de avertizare – pentru prima dată din martie 2016. Acesta acoperă o serie de date care au semnalat scăderi în trecut, incluzând comenzile din fabrică, încrederea în afaceri şi rata dobânzilor. Riscul – se arată în raport – este că incertitudinea care rezultă din pieţele financiare poate avea un efect de auto-întărire asupra economiei reale, potrivit Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce este şi cum a apărut moneda Bitcoin – VIDEO

    De la momentul inventării internetului, au existat mai multe tentative de a inventa monede virtuale, dar niciuna nu a avut mare succes pentru că nu a putut rezolva aşa-numita problemă a dublei cheltuieli. În esenţă, această problemă se leagă de faptul că de vreme ce banii digitali sunt doar informaţie, aceştia pot fi duplicaţi şi cheltuiţi de mai multe ori.

     

  • Oraşul în care poţi cumpăra un mall cu 1.000 de dolari

    Numele oraşului Detroit este sinonim cu unul dintre cele mai mari declinuri din istoria recentă a Statelor Unite, ajungând dintr-un centru industrial şi un oraş prosper un peisaj abandonat, falimentar, cu probleme sociale şi imobiliare atât de mari că şi-a pierdut masiv din locuitori.
     
    Ideea din spatele programului Better Buildings, Better Blocks, un program low-cost (un seminar de trei luni costă 100 de dolari), este să îi înveţe pe rezidenţii locali să investească în proprietăţi şi să lucreze în real estate. Proiectul, condus de un avocat din real estate, Chase Cantrell, a primit unul dintre cele 33 de premii finanţate prin Knight Cities Challenge.  
     
    ”Este uşor să simţi că oamenii se mută înapoi din suburbii şi beneficiază de asta, iar noi, care am locuit aici de decenii, nu primim nimic”, a spus Cantrell. Avocatul, născut în Detroit, a început proiectul pentru a învăţa rezidenţii să profite totuşi din haosul actual, să scrie un plan de afaceri şi să înceapă să investească în real estate.
     

  • Citigroup: O victorie a lui Trump la alegerile din noiembrie ar putea duce la o recesiune globală

    Dacă Donald Trump va fi ales Preşedintele Statelor Unite creşterea economică ar putea avea de suferit. Mai mult, victoria republicanilor ar putea crea haos în pieţe şi incertudinea ar putea împinge lumea într-o recesiune globală, potrivit Citigroup, relatează Bloomberg.

    Într-o estimare “conservatoare”, Citi sugerează că o victorie a lui Trump ar provoca un şoc în pieţele financiare americane şi ar creşte incertitudinea politică globală, ceea ce ar afecta consumul şi investiţiile atât în SUA cât şi în lume.

    “O victorie a lui Trump ar putea reduce PIB-ul global cu 0,7-0,8% potrivit estimărilor noastre”, a declarat William Buiter, economist şef al Citigroup.