BusinessMagazin

Tag: realizare

  • Un român lucrează la maşina viitorului: autoturismul care se repară singur

    Acesta este realizat în colaborare cu un laborator al Institutului de Tehnologie din Massachusetts, condus de românul Mircea Dincă.

    Maşinile care se repară singure au fost până acum doar de domeniul filmelor SF. Un producător auto italian a adus însă tehnologia în prezent. Vehiculul se numeşte Terzo Millenio, adică al Treilea Mileniu, şi este ceva absolut revoluţionar.

    Super-bolidul este alimentat de patru motoare elctrice. Acestea se vor alimenta însă din supercapacitori incluşi în fibra de carbon din care este construită maşina, astfel că se poate spune că bateria face parte din caroserie.

    Iar cercetătorii de la MIT, Institutul de Tehnologie din Massachusetts, vor dezvolta o fibră de carbon care se repară singură în cazul apariţiei unor crăpături. Microcanalele din fibra de carbon vor conţine elemente chimice care vor fi eliberate la apariţia rupturilor pentru ca acestea să nu se extindă, scrie realitatea.net

  • Doar zece dintre cele mai puternice 100 francize din lume au venit în România

    Cele zece provin aproape exclusiv dintr-un singur domeniu, HoReCa, res­pectiv din două sub-sectoare – res­ta­u­­­rante şi hoteluri. Excepţie fac Re/Max (imo­bi­liare) şi GNC (retail spe­cializat).

    Conceptele de HoReCa, în special ce­le de restaurante, dar şi de cafenele şi ho­teluri, sunt printre cele mai populare pe pia­ţa locală de francize locală, eva­luată la un total de 3 mld. euro.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cât costă de fapt un iPhone X şi care este profitul Apple pentru fiecare unitate vândută

    Potrivit unui studiu realizat de TechInsights, iPhone X costă cu 25% mai mult decât un iPhone 8, dar, cu toate acestea, este mai profitabil decât iPhone 8.

    Se pare că iPhone X are un cost de producţie de 357 de dolari şi se vinde cu 999 de dolari în SUA şi cu peste 1000 de euro în majoritatea ţărilor europene, ceea ce înseamnă că Apple are o marjă de profit de 64% pe fiecare unitate vândută. iPhone 8 se vinde cu 699 de dolari şi marja de profit este de 59%. Desigur, în aceste calcule nu au fost luate în considerare costurile legate de marketing şi logistică sau cele de cercetare şi dezvoltare.

    Cel mai costisitor element al noului telefon este ecranul care costă 65,5 dolari, fără instalare.

    Apple a refuzat să răspundă solicitării TechInsights.

  • Cât costă de fapt un iPhone X şi care este profitul Apple pentru fiecare unitate vândută

    Potrivit unui studiu realizat de TechInsights, iPhone X costă cu 25% mai mult decât un iPhone 8, dar, cu toate acestea, este mai profitabil decât iPhone 8.

    Se pare că iPhone X are un cost de producţie de 357 de dolari şi se vinde cu 999 de dolari în SUA şi cu peste 1000 de euro în majoritatea ţărilor europene, ceea ce înseamnă că Apple are o marjă de profit de 64% pe fiecare unitate vândută. iPhone 8 se vinde cu 699 de dolari şi marja de profit este de 59%. Desigur, în aceste calcule nu au fost luate în considerare costurile legate de marketing şi logistică sau cele de cercetare şi dezvoltare.

    Cel mai costisitor element al noului telefon este ecranul care costă 65,5 dolari, fără instalare.

    Apple a refuzat să răspundă solicitării TechInsights.

  • Computerul holografic, Microsoft HoloLens, va fi disponibil şi pe piaţa din Europa

    „Microsoft are misiunea de a sprijini fiecare persoană şi organizaţie de pe planetă să realizeze mai mult,” a declarat Lorraine Bardeen, general manager, Microsoft HoloLens şi Windows. „Realitatea mixtă are potenţialul de a ajuta clienţii şi companiile din întreaga lume să realizeze lucruri care nu au fost posibile până acum. Experienţele de realitate mixtă vor ajuta companiile şi angajaţii să îndeplinească sarcini esenţiale mai rapid, mai sigur şi mai eficient, şi să creeze noi moduri de conectare cu clienţii şi partenerii.”

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • De ce se tem angajaţii din România: şefi psihopaţi şi colegi care înjunghie pe la spate

    Dintre angajaţii intervievaţi, 42% consideră că „un şef psihopat” reprezintă cel mai înspăimântător lucru la locul de muncă şi motivul pentru care şi-ar căuta rapid un nou job. Alţi 29% ar face acelaşi pas din cauza „colegilor care înjunghie pe la spate”, iar 10% sunt speriaţi de lucrul până în toiul nopţii. Sunt însă şi angajaţi temerari (7%), care spun că nimic nu i-ar putea înspăimânta atât de tare încât să fie nevoiţi să îşi caute un alt job.

    Dacă acestea sunt motive ipotetice care ar avea rol determinant în decizia de schimbare a locului de muncă, topul celor mai înspăimântătoare lucruri cu care se confruntă angajaţii români zi de zi la birou este dominat de volumul uriaş de muncă, invocat de 21% dintre respondenţi. Alte obstacole cu care se mai întâlnesc angajaţii români sunt „şefii clovni” (14%), „colegii vrăjitori” (13%) sau „şedinţele de circ” (12%). Lista continuă cu stresul de a ajunge la o oră fixă dimineaţa, la birou; teama de a fi concediat, lucrul cu un şef incompetent, neplata salariului sau lipsa comunicării în interiorul organizaţiei.

    Dacă din rutina zilnică nu lipsesc situaţiile care generează spaimă în rândul angajaţilor, cele care ar putea crea „groază” intenţionată, în mod festiv, lipsesc aproape cu desăvârşire, în condiţiile în care 84% dintre angajaţi declară că nu sărbătoresc Halloween-ul la birou. Dacă petrecerile de Crăciun fac deja parte din tradiţia fiecărui sfârşit de an în companii, cele de Halloween abia acum încep să-şi croiască drumul în cultura organizaţională a angajatorilor români.

    Dintre cei foarte puţini care ţin această sărbătoare, 41% merg la o petrecere tematică în afara companiei, 30% se bucură de prăjituri specifice şi dovleci sculptaţi, 19% au parte de o petrecere sau un concurs de costume de Halloween chiar în companie, iar 15% vin la birou în costume trăznite. În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru sărbătorirea Halloween-ului la job, 76% dintre angajaţi nu cheltuie nimic în acest scop, 14% cheltuie mai puţin de 50 de lei, iar 11% alocă peste 50 de lei.

    Studiul a fost realizat în luna octombrie 2017, pe un eşantion de 1.299 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (85%) este 26-55 de ani. 59% dintre aceştia au studii superioare.

  • Mai mult de jumătate dintre angajaţii români lucrează peste program

    În ceea ce îi priveşte pe angajaţii români, 65% dintre ei lucrează peste program, potrivit unui studiu realizat la comanda Epson Europe. Angajaţii petrec, în medie, 6,2 ore pe săptămână peste program, la serviciu. Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociată cu activitatea opţională suplimentară. Un procent de 39% dintre angajaţii români respondenţi la studiu admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru” şi 42% indică faptul că cerinţele de lucru, precum întâlnirile, raportarea şi administrarea interferează cu activitatea lor principală.

    Cât priveşte politicile insituţionale împotriva burnout-ului sau stresului generat de presiunea sarcinilor de lucru, dacă ar fi să comparăm, deisgur în Europa conceptul de wellness / wellbeing este mult mai bine înţeles şi se bucură de o integrare mult mai bună în dinamica organizaţională (de exemplu: se fac demersuri pentru scurtarea programului de lucru; se oferă diferite beneficii angajaţilor pentru a face faţă presiunii şi pentru a fi mai performanţi), în România suntem abia la început, însă deschiderea către această direcţie este din ce în ce mai mare, observă Ioana Cebuc, marketing manager Prisum International Trading, importatorul suplimentelor alimentare Himalaya pe piaţa locală.

    Românii sunt din ce în ce mai interesaţi să îşi regăsească echilibrul, se informează şi apelează la terapii care îi ajută să amelioreze disconfortul generat de stările de oboseală acumulată şi să gestioneze mai uşor perioadele încărcate de stres, alegând să se întoarcă la natură şi la lucrurile simple care aduc bucurii mari.

  • Reynaers România aşteaptă afaceri cu 15% mai mari anul acesta

     

    Reynaers Aluminium este o companie cu origini belgiene specializată în dezvoltarea soluţiilor de aluminiu pentru uşi, ferestre, pereţi cortină, sisteme glisante, parasolare şi sere. Compania a intrat pe piaţa locală în 2006, la iniţiativa lui Daniel Popa, potrivit unui interviu anterior acordat de el.

    „Tranziţia la Reynaers a reprezentat o oportunitate pentru a introduce oficial pe piaţă o companie pe care o cunoşteam şi admiram şi, în acelaşi timp, şansa de a continua să educ şi să dezvolt piaţa din România la un alt nivel, oferind cele mai avansate produse şi servicii inovatoare care depăşesc întotdeauna aşteptările partenerilor”, descrie Popa decizia de a începe să lucreze pentru compania belgiană într-un interviu anterior. La nivel local, activitatea companiei a început printr-un birou de reprezentanţă lansat în 2006;  rezultatele pe care le-a avut sub conducerea lui Popa au determinat conducerea centrală din Belgia să deschidă un centru logistic în 2013. „Introducerea Reynaers Aluminium pe piaţa din România, în 2006, a fost o adevărată provocare în care am folosit toată experienţa profesională acumulată, am lucrat alături de oameni extraordinar de devotaţi şi am construit o strategie de afaceri care ne ajută şi acum, mulţi ani mai târziu.”

    Suprafaţa totală a centrului logistic Reynaers România este de aproximativ 2000 de metri pătraţi şi, începând cu luna august 2017, găzduieşte şi un  showroom de prezentare a celor mai noi soluţii de aluminiu şi accesorii în secţiuni 3D, birourile administrative ale companiei, centrul de training şi testare Reynaers dar şi zona de deposit, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii comapniei.

    Centrul logistic Reynaers România este situat în zona de sud a Bucureştiului şi a fost lansat la finalul anului 2015 după o investiţie de aproximativ 1 milion de euro.

    Pentru 2018, compania vizează dezvoltarea canalului de distribuţie prin deschiderea unui nou showroom în centrul Bucureştiului, dar şi extinderea la nivel naţional, care în acest moment acoperă zone în continuă dezvoltare, precum Cluj, Timişoara, Sibiu şi Iaşi.

    Reynaers România are în prezent peste 1.000 de clienţi din categorii variate precum: investitori direcţi sau beneficiari finali, antreprenori generali, dezvoltatori, arhitecţi şi firme de tâmplărie. Compania a realizat peste 500 de proiecte, fiind cea mai mare reprezentanţă a belgienilor în Europa de Est, potrivit reprezentanţilor companiei; printre lucrările de referinţă ale companiei se numără AFI Business Park, Oregon Park, Braşov Business Park, Amber Gardens, Promenada Mall sau aeroportul Henri Coandă. La nivel global, compania Reynaers are peste 1.500 de angajaţi în 37 de ţări din întreaga lume şi exportă în peste 60 de ţări de pe 5 continente.

     

  • De ce se tem angajaţii din România: şefi psihopaţi şi colegi care înjunghie pe la spate

    Dintre angajaţii intervievaţi, 42% consideră că „un şef psihopat” reprezintă cel mai înspăimântător lucru la locul de muncă şi motivul pentru care şi-ar căuta rapid un nou job. Alţi 29% ar face acelaşi pas din cauza „colegilor care înjunghie pe la spate”, iar 10% sunt speriaţi de lucrul până în toiul nopţii. Sunt însă şi angajaţi temerari (7%), care spun că nimic nu i-ar putea înspăimânta atât de tare încât să fie nevoiţi să îşi caute un alt job.

    Dacă acestea sunt motive ipotetice care ar avea rol determinant în decizia de schimbare a locului de muncă, topul celor mai înspăimântătoare lucruri cu care se confruntă angajaţii români zi de zi la birou este dominat de volumul uriaş de muncă, invocat de 21% dintre respondenţi. Alte obstacole cu care se mai întâlnesc angajaţii români sunt „şefii clovni” (14%), „colegii vrăjitori” (13%) sau „şedinţele de circ” (12%). Lista continuă cu stresul de a ajunge la o oră fixă dimineaţa, la birou; teama de a fi concediat, lucrul cu un şef incompetent, neplata salariului sau lipsa comunicării în interiorul organizaţiei.

    Dacă din rutina zilnică nu lipsesc situaţiile care generează spaimă în rândul angajaţilor, cele care ar putea crea „groază” intenţionată, în mod festiv, lipsesc aproape cu desăvârşire, în condiţiile în care 84% dintre angajaţi declară că nu sărbătoresc Halloween-ul la birou. Dacă petrecerile de Crăciun fac deja parte din tradiţia fiecărui sfârşit de an în companii, cele de Halloween abia acum încep să-şi croiască drumul în cultura organizaţională a angajatorilor români.

    Dintre cei foarte puţini care ţin această sărbătoare, 41% merg la o petrecere tematică în afara companiei, 30% se bucură de prăjituri specifice şi dovleci sculptaţi, 19% au parte de o petrecere sau un concurs de costume de Halloween chiar în companie, iar 15% vin la birou în costume trăznite. În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru sărbătorirea Halloween-ului la job, 76% dintre angajaţi nu cheltuie nimic în acest scop, 14% cheltuie mai puţin de 50 de lei, iar 11% alocă peste 50 de lei.

    Studiul a fost realizat în luna octombrie 2017, pe un eşantion de 1.299 de respondenţi, dintre care 63% sunt salariaţi fără funcţii de conducere. Ca profil general, 62% dintre participanţii la studiu sunt femei, 38% bărbaţi, iar categoria dominantă de vârstă (85%) este 26-55 de ani. 59% dintre aceştia au studii superioare.

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.