BusinessMagazin

Tag: raport

  • Banca Mondială: Europa trebuie să investească în competenţele angajaţilor

    Extinderea tehnologiei în tot mai multe domenii riscă să lase în urmă cele mai sărace naţiuni ale Europei şi să sporească rata şomajului în unele zone defavorizate. În ultimii 15 ani, numărul de meserii care implică muncă fizică a scăzut în UE cu peste 15%, în timp ce domeniile de analiză şi creativitate au crescut cu acelaşi procentaj, arată autorii raportului.

    „Uniunea Europeană creşte, însă europenii nu cresc prin unitate. Raportul de faţă subliniază necesitatea de a crea un mediu mai bun, pentru ca atât oamenii, cât şi societăţile comerciale să poată beneficia de pe urma oportunităţilor care le sunt disponibile prin intermediul mecanismului de convergenţă european”. Documentul, intitulat „Creştere prin unitate: Modernizarea mecanismului de convergenţă al Europei“ (Growing United: Upgrading Europe’s Convergence Machine), recomandă liderilor politici să-şi intensifice eforturile de creştere a competenţelor lucrătorilor, pregătindu-i pentru noi ocupaţii, pe o piaţă a muncii care evoluează rapid. În acest fel „se vor îmbunătăţi şi standardele de viaţă în acele ţări şi regiuni rămase la niveluri inferioare de dezvoltare”, arată documentul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Realitatea DURĂ din România anului 2018. Cum am devenit o ŢARĂ DE MÂNA A DOUA. Raportul care EXPLICĂ TOT

    Mai mult, raportul privind dublul standard în ceea ce piveşte calitatea produselor comercializate în Uniunea Europeană arată că această practică nu se rezumă la produsele alimentare, în această categorie încadrându-se şi alte bunuri de consum cum ar fi detergenţii sau produsele de igienă.

    Potrivit datelor cuprinse în draftul raportului Parlamentului European, dat publicităţii prin Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului, ceastă problematică a dublului standard în ceea ce priveşte calitatea produselor în diferite state membre sau în diferite regiuni şi pieţe locale se traduce, potrivit unui studiu coordonat de experţi de la Facultatea de Drept a Universităţii Plackeho Olomouc, în următoarele activităţi ale producătorilor:

    – producătorul distribuie pe diverse pieţe produse cu arome şi compoziţii diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având acelaşi aspect şi acelaşi ambalaj

    – un producător plasează produse cu diferite calităţi pe piaţă, dar cu acelaşi ambalaj sau cu unul extrem de asemănător

    Cititi mai multe pe www.gandu.info

  • Artprice: Piaţa de artă fină, în creştere cu 20% în 2017, la 14,9 miliarde de dolari

    Artprice – liderul mondial al băncilor de date privind cotaţiile şi indicii din domeniul artei – include în clasa “Fine Art” pictura, sculptura, desenul, fotografia, stampele, înregistrările video, instalaţiile, tapiseriile. Din acest domeniu sunt excluse bunurile culturale anonime şi piesele de mobilier.

    Evoluţiile pozitive înregistrate sunt efectul, în mare parte, al dinamicii pieţelor americană (+ 27%) şi britanică (+ 13%). Vânzarea record înregistrată de casa Christie’s din New York – tabloul “Salvator Mundi”, de Leonardo da Vinci (450 de milioane de dolari) – a impulsionat rezultatele din SUA, tranzacţia reprezentând singură 9% din piaţa americană şi 3% din cea mondială.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raportul lui Toader privind activitatea managerială la DNA a ajuns la CSM

    “A fost înregistrată şi a intrat în circuitul administrativ. Nu au fost dispuse alte măsuri, incluzând vreun calendar”, a declarat Florin Encescu, purtător de cuvânt al CSM.

    Secţia de procurori din cadrul CSM va trebui să dea un aviz consultativ privind cererea de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Şedinţa va avea loc, cel mai probabil, săptămâna viitoare.

    Avizul va fi transmis preşedintelui, care va lua decizia privind revocarea sau respingerea cererii lui Tudorel Toader.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORTUL ministrului Justiţiei în baza căruia propune revocarea şefei DNA, PUBLICAT pe site-ul Ministerului Justiţiei – DOCUMENT OFICIAL

    Ministerul Justiţiei a publicat, vineri, raportul privind activitatea conducerii DNA, acesta conţinând discursul lui Tudorel Toader de joi seara, când a prezentat motivele pentru care solicită revocarea Laurei Codruţa Kovesi. Documentul conţine şi 11 anexe, decizii ale unor instituţii şi regulamente.

    Raportul propriu-zis conţine declaraţiile făcute, joi seara, de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în care a explicat care sunt motivele care au stat la baza deciziei sale de iniţiere a procedurilor de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.

    Documentul a fost publicat pe site-ul ministerului după 21 de ore de la declaraţii, însă nu a ajuns la CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudorel Toader a decis: Laura Kovesi PLEACĂ de la conducerea DNA

    Toader a refuzat să se urce pe un podium la începutul conferinţei şi a cerut jurnaliştilor să se organizeze înainte de a anunţa raportul privind managementul la DNA.

    “Eu ştiu că transmiteţi imaginea precum la Sarkozy”, a spus ministrul Tudorel Toader în momentul în care i-a fost adus un podium.

    Începutul şedinţei aşteptate a fost amânat din cauza faptului că ministrul a fost nemulţumit că jurnaliştii s-au înghesuit aproape de pupitru, în încercarea de a surprinde cele mai bune imagini.

    Tudorel Toader a refuzat să facă declaraţii până când jurnaliştii nu au fost organizaţi.

    “Nu ştiu dacă veţi avea răbdarea să citesc 36 de pagini, aşa că voi prezenta raportul în diagonală, alături de concluzii”, a spus Toader. El a precizat că raportul integral va fi disponibil pe pagina Ministerului Justiţiei.

    “Analiza privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, aptitudinile manageriale referitoate la procurorul şef al DNA, în perioada februarie 2017-februarie 2018.(…) Prezentul raportul nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA. Luarea de pozitie prezintă activitatea procurorului şef, iar temeiul de analiză se fundamentează distinct”, a mai declarat Tudorel Toader.

    El a prezizat că raportul privind activitatea managerială de la DNA se bazează pe 20 de categorii şi fapte, primul punct fiind legat de conflictele de natură constituţională în raport cu alte instituţii.

    “Concluziile sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate. În raport sunt reţinute faptele pentru perioada februarie 2017-februarie 2018”, a declarat Tudorel Toader.

    Ministrul a anunţat că primul punct este legat de raporturile DNA cu alte instituţii.

    “Situaţie fără precedent- raporturile dintre autorităţile publice din România. Sunt trei conflicte juridice, într-un an, de natură constituţională. Curtea a constatat încălcarea Constituţiei de către DNA”, a mai spus Toader.

  • Tot mai multe companii aleg listarea la bursă. Valoarea IPO-urilor din Europa a crescut cu 57% faţă de 2016

    FTSE 100, indicele primelor 100 de companii cu cea mai mare capitalizare de piaţă de pe bursa de valori din Londra, a încheiat anul 2017 cu rezultate record şi a continuat şi în 2018. De asemenea, DAX şi alte indicatoare bursiere europene au atins şi bătut recorduri în 2017 şi toate semnele arată către un an bun pentru bursele de pe bătrânul continent.

    Volatilitatea indicilor europeni a scăzut la un nivel istoric, iar acest lucru a contribuit la crearea unei pieţe favorabile pentru listările la bursă.
    Cele mai mari nouă listări la bursă au fost de peste 1 miliard de euro. Locul 10 a fost ocupat de Gestamp Automocion din Spania, care a strâns fonduri de 870 milioane de euro.

    Bursa de Valori de la Londra a fost cea mai activă pe piaţă, reuşind să strângă 12,5 miliarde de dolari în urma a 103 listări. De asemenea, bursele din Londra şi Dublin au găzduit împreună cea mai mare listare europeană – Allied Irish Banks plc, strângând 3 miliarde de dolari.
    După Londra, cea mai importantă bursă a fost cea italiană, unde 32 de IPO-uri au strâns 5,2 miliarde de dolari, din care aproape jumătate a fost asigurată de listarea Pirelli (2,2 miliarde de euro).

    Cele mai multe listări la bursă au venit din domeniul financiar, apoi din industrie, urmată de industria bunurilor de consum. Cele mai puţine IPO-uri au venit din domeniul energiei (petrol şi gaze), al utilităţilor şi al telecomunicaţiilor.

    De notat este faptul că numărul de listări ale companiilor prin plasament privat a scăzut anul trecut. Numărul acestora (39% din totalul IPO-urilor europene) s-a redus în 2017, de la 51%, cât a fost în 2016. Plasamentul privat este o ofertă de acţiuni care nu se adresează publicului larg şi poate fi utilizată de companiile care vor să se listeze la bursă mai târziu.

    Pe plan local, patru companii private şi-au listat acţiunile şi s-a înregistrat cea mai mare IPO (ofertă publică iniţială) a unei companii private din istoria pieţei locale de capital.

    Digi Communications a dat startul listărilor anul trecut, odată cu vânzarea unui pachet de 25,6% din acţiuni, în valoare de 944 de milioane de lei (207 milioane de euro), ceea ce a reprezentat cea mai mare ofertă publică iniţială realizată de o companie privată pe Bursa de Valori Bucureşti.

    Listările au continuat, şi alte companii alegând să se finanţeze astfel: AAGES (a vândut 15% din acţiuni pentru 5,5 milioane de lei sau 1,2 milioane de euro), Transilvania Broker de Asigurare (25% din acţiuni pentru 9 milioane de lei sau 2 milioane de euro) şi Sphera Franchise Group (25% din acţiuni pentru 285 milioane de lei sau 62 milioane de euro).

    ”Piaţa de capital locală a fost marcată în 2017 de numărul ridicat de IPO-uri, toate cele patru listări venind din sectorul privat, şi de randamente ale dividendelor printre cele mai mari din lume, conform analiştilor. Sperăm ca aceste tendinţe să continue în acest an. |ntr-un context în care costul finanţării este aşteptat să crească în 2018, tot mai multe companii pot lua în considerare listarea la bursă pentru dezvoltarea afacerilor lor“, a declarat Lucian Anghel, preşedintele BVB.

    Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti listate la BVB a crescut anul trecut cu 20% faţă de 2016 şi a ajuns la aproape 20 de miliarde de euro. Un record istoric de peste 35 de miliarde de euro a fost consemnat şi la nivelul capitalizării tuturor companiilor listate pe piaţa principală a BVB. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate în 2017 la bursa de la Bucureşti a depăşit 3 miliarde de euro, cu 24% peste nivelul din 2016 sau cu 28% peste media ultimilor 10 ani.

    Media zilnică a valorilor tranzacţionate pe toate tipurile de instrumente financiare a ajuns în 2017 la 12,1 milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Pe segmentul de acţiuni, valoarea medie zilnică de tranzacţionare a crescut cu 32% faţă de 2016 şi a ajuns, astfel, la maximul ultimilor trei ani.

    ”Creşterea lichidităţii bursei este în vârful listei mandatului meu. Nu putem vorbi despre obiective exacte – putem vorbi despre aşteptările investitorilor, iar acestea vizează o dublare a lichidităţii bursei; însă, ca potenţial şi interval de timp pentru atingerea acestui potenţial, nu pot înainta nicio predicţie„, a spus pentru Business Magazin Adrian Tănase, semnalând astfel principala misiune asumată a mandatului de patru ani la conducerea Bursei de Valori Bucureşti, unde a preluat recent rolul ocupat anterior de polonezul Ludwik Sobolweski.

    La nivel global, cel mai mare IPO a fost al Snap Inc, compania din spatele Snapchat, care a adunat fonduri de 3,2 miliarde de dolari în urma listări la New York Stock Exchange.

    Şi numărul ofertelor publice iniţiale de tip cross-border (listarea unei companii în altă ţară decât în cea în care are sediul central) a crescut anul trecut. |n 2017 au fost înregistrate 106 IPO-uri cross-border, cu o valoare de 12,3 miliarde de euro, faţă de 73 de listări, cu o valoare de 6,2 miliarde de euro, în 2016. Aproape jumătate din aceste listări au avut loc la bursele americane deoarece un număr seminificativ de companii chinezeşti, precum Rise Education Cayman Ltd sau China Internet Nationwide Financial, au ales să se listeze în SUA. Pe locul doi a fost Londra, listările de acest tip atrăgând 3 miliarde de euro. Una dintre ofertele publice iniţiale de acest fel a fost a companiei ruseşti EN+Group, care a strâns 1,3 miliarde de euro, primul IPO al unei companii din Rusia din 2014 până în prezent.

    Piaţa IPO-urilor din 2017 a fost efervescentă şi va continua să fie una sănătoasă de-a lungul întregii Europe şi în 2018, potrivit PwC. |n acelaşi raport, consultanţii menţionează că efectele adverse ale instabilităţii politice şi tensiunile dintre SUA şi Coreea de Nord nu au afectat pieţele de capital.

    |n vara lui 2018 Saudi Aramco, cea mai mare companie de energie din lume, se pregăteşte de listare, atât în Arabia Saudită, cât şi la una dintre bursele internaţionale, Londra, New York sau Hong Kong. Se aşteaptă ca vânzarea a doar 5% din acţiunile Aramco să atragă fonduri cuprinse între 1 şi 2.000 de miliarde de dolari, devenind astfel cea mai mare ofertă publică iniţială din istorie, potrivit CNBC.

  • FIFA 2018 şi Bitcoin se numără printre cele mai populare subiecte de spam şi phishing

    Autorii de mesaje spam s-au dovedit a fi actori pricepuţi, monitorizând în permanenţă subiecte globale şi evenimente importante din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia victimelor şi de a profita de acestea. Cercetările derulate de Kaspersky Lab asupra activităţilor de spam şi phishing au confirmat că metodele folosite de infractori sunt eficiente din cauza atenţiei diminuate şi a încrederii necondiţionate ale utilizatorilor. Atunci când aceşti factori de risc se întâlnesc este mai probabil ca utilizatorii să urmeze instrucţiuni false.

    În timp ce în 2017 lumea s-a pregătit intens pentru FIFA 2018, spammer-ii au trimis şi ei mesaje frauduloase pe această temă către victime. Au folosit logo-urile oficiale ale evenimentului sau informaţii despre organizatori şi sponsori şi au anunţat utilizatorii despre presupuse premii în bani sau bilete gratuite pe care le-ar fi câştigat.

    O altă temă populară pentru spam şi phishing în 2017 au fost cripto-monedele, pe măsură ce preţul Bitcoin a crescut considerabil. Cercetătorii Kaspersky Lab au înregistrat în al treilea trimestru din 2017 o creştere a numărului de „trucuri” pe bază de blockchain, iar până la finalul anului au consemnat un arsenal extins de instrumente pentru spam.

    Conform cercetărilor Kaspersky Lab, infractorii au folosit trucuri precum site-uri web deghizate în case de schimb pentru cripto-monede şi servicii false care ofereau mining în cloud, adică folosirea centrelor specializate de date care pot fi închiriate. Dar, în toate aceste cazuri, în loc să câştige, utilizatorii au devenit victime şi au pierdut bani. În cadrul schemelor de fraudă tradiţionale, cum ar fi falsele câştiguri la loterie, infractorii au început să folosească Bitcoin drept momeală şi, pe lângă bazele de date cu adrese care au fost promovate prin spam, au fost oferite spre vânzare şi baze de date cu email-uri pentru utilizatorii de cripto-monede, promiţând câştiguri fabuloase.

    Mai mult, infractorii au distribuit diferite tipuri de malware în email-uri de tip spam, sub pretextul distribuirii unor instrumente pentru a câştiga monede Bitcoin sau a unor instrucţiuni pentru schimbul de cripto-monede. Cu toate acestea, cea mai importantă parte o reprezintă faptul că programele ransomware Cryptolocker (ai căror creatori au cerut răscumpărări în Bitcoin), au apărut în număr mai mic în mesajele spam, faţă de anul trecut.

    Per total, volumul mediu de spam în 2017 a scăzut la 56,63%, ceea ce reprezintă o scădere de 1,68 procente faţă de 2016. În acelaşi timp, numărul de atacuri de phishing a crescut – sistemul Kaspersky Lab Anti-Phishing a fost declanşat de 246.231.645 de ori pe computerele utilizatorilor Kaspersky Lab, o creştere de aproape 59% faţă de 2016.

    • Cea mai populară sursă de spam a fost SUA (13,21%), urmată de China (11,25%) şi Vietnam (9,85%). Următoarele surse din top zece sunt India, Germania, Rusia, Brazilia, Franţa şi Italia.

    • Ţara cea mai vizată de mesaje spam a fost Germania (16,25%), care a înregistrat o uşoară creştere cu 2,12 puncte procentuale faţă de 2016. Celelalte state din top zece sunt China, Rusia, Japonia, Marea Britanie, Italia, Brazilia, Vietnam, Franţa şi Emiratele Arabe Unite. 

    • Cel mai mare procent de utilizatori afectaţi de phishing au fost în Brazilia (29,02%). Per total, 15,9% dintre utilizatorii unici ai produselor Kaspersky Lab la nivel mondial au fost atacaţi prin phishing.

  • Evoluţia tehnologiei sprijină dezvoltarea companiilor, dar are nevoie de schimbări în management

    Informaţia apare în raportul anual Technology Vision 2018 realizat de Accenture, ce previzionează tendinţele în domeniul tehnologiei cu impact major asupra mediului de afaceri în următorii trei ani. Conform raportului, progresele în domeniul Inteligenţei Artificiale (AI) şi a altor tehnologii accelerează devoltarea de companii inteligente şi le permite acestora să se integreze în vieţile oamenilor. Pentru a realiza raportul compania a intervievat peste 6.300 de manageri IT şi directori de companii din întreaga lume. Mai mult de 4 din 5 respondenţi (84%) sunt de acord că, în prezent, prin intemediul tehnologiei, companiile reuşesc să se integreze perfect în vieţile oamenilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raportul Conferinţei pentru Securitate München: Tensiunile internaţionale pot genera un “conflict semnificativ”/ UE trebuie să îşi configureze viitorul, în contextul diminuării rolului SUA

    Potrivit raportului, lumea se află mai aproape de un “conflict militar semnificativ”, în contextul tensiunilor dintre SUA şi Coreea de Nord şi dintre NATO şi Rusia, obiective din Europa numărându-se printre potenţialele ţinte ale Moscovei.

    “În ultimul an, lumea a ajuns mai aproape – mult mai aproape! – de un conflict militar semnificativ. Tensiunile dintre Coreea de Nord şi Statele Unite s-au accentuat substanţial, iar discursurile agresive ale ambelor părţi au escaladat. Relaţia dintre Arabia Saudită şi Iran are o dinamică similară, manifestându-se prin amplificarea instabilităţii regionale”, afirmă Wolfgang Ischinger, autorul Raportului privind Securitatea München 2018.

    “În Europa, tensiunile între NATO şi Rusia rămân la cote înalte, iar războiul din Ucraina continuă. În plus, principalele acorduri privind controlul armamentului, precum Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), riscă să fie anulate, în timp ce eforturile pentru limitarea curselor înarmării în noi domenii, precum cel cibernetic, stagnează. Toate aceste lucruri au loc în contextul ascensiunii tendinţelor naţionaliste şi nonliberale la nivel mondial, situaţie care afectează unele dintre principiile esenţiale ale ordinii internaţionale”, subliniază preşedintele Conferinţei pentru Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA şi Marea Britanie, în raportul privind situaţia geopolitică în 2018.

    “Evoluţiile din ultimii ani au generat preocupări din ce în ce mai mari referitoare la stabilitatea aşa-numitei ordini liberale internaţionale, un set de instituţii şi norme concepute după al II-lea Război Mondial şi configurate în principal de Statele Unite. Ca să fiu mai clar, conceptul ordinii internaţionale liberale a însemnat diverse lucruri pentru diverse persoane, modificându-se considerabil de-a lungul timpului. Totuşi, la modul general, acest concept include angajamentul în favoarea libertăţii şi drepturilor omului, instituţii şi reglementări internaţionale, ordine economică deschisă, elemente care au servit permanent drept fundament al ordinii internaţionale. Cu toate acestea, în prezent, pilonii acestei ordini internaţionale care mult timp a fost un context existent au fost vizaţi de presiuni din ce în ce mai mari. În mod surprinzător, cele mai semnificative atacuri provin din surse nevăzute. După cum notează G. John Ikenberry, «cel mai puternic stat din lume a început să saboteze ordinea pe care a creat-o. O putere ostilă de tip revizionist a intrat în scenă, dar stă în Biroul Oval, inima lumii libere». Prin urmare, întrebarea este: asistăm la erodarea sistemului sau chiar la distrugerea acestuia? Însă criza ordinii liberale internaţionale nu a apărut peste noapte. În ultimii ani, lucru devenit mai clar din 2017, s-au multiplicat semnele de întrebare privind rolul Statelor Unite în susţinerea actualei ordini internaţionale. Uniunea Europeană şi-a revenit după criza zonei euro, dar mai are lucruri de făcut pentru a deveni actor strategic global. Între timp, China a devenit mai puternică şi mai incisivă, la fel cum procedează, într-o anumită măsură, şi Rusia. Naţionalismul este în ascensiune în multe ţări. Autoritatea structurilor internaţionale este contestată în diverse moduri. Acorduri internaţionale esenţiale – de la tratate privind controlul armamentului, precum Tratatul INF sau Carta Paris – sunt expuse riscurilor ori sunt subminate în mod substanţial, în timp ce bugetele pentru apărare sunt suplimentate în diverse părţi ale lumii, iar discursurile de ameninţare devin un fapt obişnuit. Se pare că lumea devine mai puţin liberală, mai puţin organizată la nivel internaţional, mai puţin ordonată”, precizează raportul.

    “Unii analişti care susţin o strategie a SUA de reţinere afirmă că preşedintele Donald Trump îi reprezintă pe cetăţenii americani care în mod legitim s-au săturat ca ţara lor să fie, prin costuri semnificative, principalul gardian al ordinii internaţionale în timp ce aliaţii beneficiază aproape gratis de această situaţie. Cu toate acestea, abordarea lui Trump nu aderă la o strategie de reţinere, dat fiind că el a intensificat eforturile în toate conflictele miliare în care sunt implicate Statele Unite. Trump nu tinde spre izolaţionism, ci spre unilateralism. (…) Trump este cel mai important simptom al unui curent mai amplu, dar nu este singurul. Un nou tip de naţionalism este în ascensiune în multe părţi ale lumii. Însă politicile de tipul «America pe primul loc» şi ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit) ar putea avea efectul benefic că alţi factori determinanţi ai ordinii liberale vor încerca să compenseze abordarea mai puţin internaţionalistă a anglo-saxonilor. Dar cât de rapid pot proceda în acest sens chiar dacă ar vrea? Canada, Germania, Franţa sau Japonia – considerate frecvent ca fiind puteri de rang mediu care menţin angajamente şi au mize în ordinea internaţională axată pe norme – toate duc lipsă de capabilităţile materiale şi de ambiţia de a se implica. Uniunea Europeană ar putea juca un rol de stabilizare în ordinea internaţională de tip liberal, la fel ca alte grupuri de naţiuni democratice liberale din zona Asia-Pacific. Totuşi se confruntă cu propriile disensiuni interne astfel că sunt departe de ajungerea la un acord asupra unei ample strategii comune”, explică Wolfgang Ischinger, amintind că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, remarca după întrevederea cu Donald Trump că vremurile în care Europa se putea baza în totalitate pe alţii “s-au încheiat, într-o anumită măsură”, subliniind că Europa trebuie să îşi asume “destinul propriu”.

    Situaţia în Europa Centrală şi de Est

    “Zona Europei Centrale şi de Est este în centrul unei dispute politice tensionate, în contextul în care mulţi oficiali din cadrul Uniunii Europene exprimă preocupări privind regresele demcratice din această regiune. (…) În pofida disensiunilor politice, cooperarea militară pe flancul estic al NATO a progresat”, constată raportul, precizând că au fost suplimentate efectivele militare ale Alianţei Nord-Atlantice în Polonia şi în ţările baltice. “Totuşi, aceste batalioane NATO nu reprezintă capacităţi substanţiale de luptă şi nu ar putea rezista unui atac extern semnificativ. În scopul consolidării capabilităţilor de reacţie rapidă, NATO îşi reconfigurează structura de comandă militară. Subliniind că nu vrea o nouă cursă a înarmării cu Rusia, Alianţa Nord-Atlantică menţine strategia duală în relaţia cu Moscova – prin disuasiune şi dialog. Însă erodarea instrumentelor negociate pentru controlul armamentului şi mobilizarea de capacităţi militare suplimentare riscă să conducă la deteriorarea situaţiei securităţii în Europa”, se arată în raport.

    SUA şi Rusia se acuză reciproc de încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) / Moscova condamnă instalarea elementelor antibalistice în România şi Polonia

    Potrivit Statelor Unite, Rusia a dezvoltat, testat şi instalat sisteme terestre pentru lansarea de rachete, încălcând Tratatul INF. Rusia a respins acuzaţiile şi denunţă instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul INF. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a atras atenţia că, în cazul în care SUA vor decide retragerea din Tratatul INF, reacţia Rusiei va fi “imediată şi reciprocă”, aminteşte raportul, observând că obiective din Europa sunt “potenţiale ţinte” ale Moscovei în cazul unui conflict.

    Uniunea Europeană începe să adopte politici comune în domeniul apărării, iar creşterea economică este stabilă

    “Incertitudinea referitoare la relaţia transatlantică, ieşirea Marii Britanii, disensiunile semnificative între statele membre (mai ales privind imigraţia) şi înrăutăţirea situaţiei la frontiere: aceste probleme ale Uniunii Europene au făcut ca începutul anului 2017 să pară umbrit. Cele mai multe dintre aceste provocări continuă să afecteze UE în prezent, dar există mai mult decât o simplă rază de speranţă: creşterea economică este stabilă şi neaşteptat de mare, părţi ale proiectului de integrare europeană au fost relansate, iar opinia publică în sensul integrării este din ce în ce mai favorabilă. În ultimul an, Uniunea Europeană şi statele membre au manifestat voinţa şi au adoptat decizii concrete privind integrarea în domeniul apărării. Douăzeci şi cinci de state membre au stabilit să lanseze proiectul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării – un proces care permite grupurilor de state membre să avanseze în sensul aprofundării integrării şi consolidării cooperării în domeniul apărării în cadrul Uniunii Europene. Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a evocat un «moment istoric pentru apărarea europeană»”, observă Raportul privind Securitatea München 2018.