BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Unul dintre cei mai puternici şi discreţi milionari din România a dat o lovitură uriaşă de peste 600 de milioane de euro

    West Power Investments, companie deţinută de omul de afaceri Emanuel Muntmark, proprietarul grupului Monsson, cel mai puternic dezvoltator de proiecte de energie verde din România, a obţinut la finalul lunii martie avizul tehnic de racordare la reţea pentru un parc solar de 1.043,7 MW, în Arad. Dimensiunea proiectului este fără precedent în România, cel mai mare proiect de energie solară care funcţionează acum având o capacitate de 60 MW, în timp ce cel mai mare parc de energie eoliană are o capacitate de 260 MW, tot opera lui Muntmark. Data estimată pentru punerea în funcţiune a acestui parc este finalul anului 2024 şi dacă investiţia se va realiza aceasta ar putea ajunge la 600 de milioane de euro. La o capacitate de 1.043,7 MW, parcul solar ar necesita o suprafaţă de cel puţin 2.400 de hectare, ţinând cont că pentru a monta 1 MW este necesară o suprafaţă de 2,3-2,5 hectare.

    “Monsson promite să fie în continuare un actor important în România şi să se dedice dezvoltării surselor regenerabile de energie şi lanţului de servicii adiacente pentru creşterea industriei regenerabile din România şi din Europa. Monsson îşi propune să dezvolte până în 2030 peste 3.500 MW noi ,care, alături de alte proiecte, să ofere României şansa unei independenţe energetice cât mai rapide”, au precizat reprezentanţii Monsson.

    Potrivit unei centralizări făcute de grupul Monsson, la acest moment sunt în dezvoltare circa 38.000 MW în proiecte verzi, eoliene şi solare, care au cel puţin un aviz obţinut. Capacitatea este uriaşă raportată chiar la întreg sistemul energetic local, de circa 20.000 MW.

    Într-un scenariu pesimist, din toate proiectele care se află acum în dezvoltare, în următoarea decadă România ar putea acomoda circa 14.000 MW, echivalentul în capacitate a 10 centrale de la Cernavodă. Astfel, datele din piaţă, tranzacţiile anunţate sau intenţiile de investiţii oficiale dovedesc că România este în zorii unui nou boom al proiectelor de energie verde, după cel din 2009-2014, perioada în care România era văzută ca una dintre ţările vedetă la nivel global pentru energia verde.


    ​

  • Omul care a dezvoltat cel mai mare parc eolian revine în scenă cu cel mai mare proiect regenerabil din istoria României

    ♦ În perioada 2020-2022, Emanuel Muntmark, discretul dezvoltator de proiecte de energie verde, a înfiinţat 18 companii pentru derularea investiţiilor în solare şi eoliene ♦ Una dintre ele, West Power Investments, a obţinut recent avizul pentru racordare la reţea a unui parc solar mamut, de peste 1.000 MW, în Arad, într-o zonă deficitară privind producţia de energie ♦ Cu acest nou proiect, Muntmark devine cel mai mare dezvoltator şi din noul val verde care stă să înceapă în România, dar diferit faţă de primul val, când s-a concentrat pe eoliene, acum atenţia omului de afaceri ducându-se spre energia solară.

    West Power Investments, companie deţinută de omul de afaceri Emanuel Muntmark, cel mai puternic dezvoltator de proiecte de energie verde din România prin grupul Monsson, a obţinut la finalul lunii martie avizul tehnic de racordare la reţea pentru un parc solar de 1.043,7 MW, în Arad. Dimensiunea proiectului este fără precedent în România, cel mai mare proiect de energie solară care funcţionează acum având o capacitate de 60 MW, în timp ce cel mai mare parc de energie eoliană are o capacitate de 260 MW, tot opera lui Muntmark. Data estimată pentru punerea în funcţiune a acestui parc este finalul anului 2024 şi, dacă investiţia se va realiza, aceasta ar putea ajunge la 600 de milioane de euro. La o capacitate de 1.043,7 MW, parcul solar ar necesita o suprafaţă de cel puţin 2.400 de hectare, ţinând cont că pentru a monta 1 MW este necesară o suprafaţă de 2,3-2,5 hectare, potrivit datelor publice.

    „Monsson promite să fie în continuare un actor important în România şi să se dedice dezvoltării surselor regenerabile de energie şi lanţului de servicii adiacente pentru creşterea industriei regenerabile din România şi din Europa. Monsson îşi propune să dezvolte până în 2030 peste 3.500 MW noi, care, alături de alte proiecte, să ofere României şansa unei independenţe energetice cât mai rapide“, au precizat reprezentanţii Monsson.

    West Power Investments este doar una dintre firmele de proiect înfiinţate în perioada 2020-2022 de către Emanuel Muntmark. Potrivit datelor Confidas, acesta a fondat 18 companii în această perioadă, majoritatea destinate dezvoltării de proiecte eoliene şi solare. Unul dintre parcurile emblematice din portofoliul Monsson este Fântânele-Cogealac, un proiect de 1 mld. euro, finalizat de cehii de la CEZ, care cuprinde 240 de turbine eoliene, cu o capacitate totală de 600 MW împărţită în două parcuri. Până recent, acesta a fost cel mai mare proiect eolian pe uscat la nivel european, fiind însă detronat de un proiect din Norvegia, cu peste 1.000 MW.

    „Proiectele mari sunt deja în dezvoltare de trei ani şi sunt aproape de finiş. În momentul de faţă, în jur de 38.000 MW sunt în diverse stadii de dezvoltare, mă refer atât la vânt, fotovoltaic mare, cât şi partea de prosumatori. În cel mai pesimist scenariu, 14.000 MW din această capacitate se vor monta în următorii 10 ani“, preciza recent Sebastian Enache, business development manager la Monsson-PLC, în cadrul ultimei ediţii a ZF Power Summit.

    Diferit însă de primul val, când atenţia lui Muntmark s-a concentrat pe zona de investiţii în energia eoliană, acum cele mai mari proiecte ale omului de afaceri sunt pe partea de energie solară. De altfel, statisticile europene arată că în 2025 România ar putea avea printre cei mai mulţi angajaţi în domeniul energiei solare la nivel european, urmând să intre în aceeaşi ligă cu economii majore precum Germania, Franţa şi Polonia. Astfel, în cel mai pesimist scenariu, energia solară va crea circa 15.000 de locuri de muncă la nivelul anului 2025, în cel mai optimist scenariu numărul putând ajunge la aproape 55.000 de joburi.

    Ce se întâmplă acum pe piaţa energiei verzi aminteşte de perioada 2009-2014, când România a devenit una dintre cele mai căutate destinaţii la nivel mondial pentru proiectele de energie regenerabile. La finalul celor cinci ani de creştere spectaculoasă, România avea peste 3.000 MW montaţi în energie eoliană şi 1.340 MW în proiecte de energie solară, capacitate nemodificată până în prezent. Investitorii în energia verde din cel de-al doilea val spun la unison că bani sunt, România este extrem de atractivă prin profiturile pe care le poate întoarce, singurul lucru de care au nevoie fiind păstrarea regulilor jocului în timpul jocului.

  • Schimbări uriaşe: Categoria de persoane care va plăti impozite mai mici şi scapă de declaraţia unică

    Camera Deputaţilor a votat miercuri, 20 aprilie 2022, în favoarea proiectului legislativ de simplificare a impozitării pentru investitorii prezenţi pe piaţa locală de capital, prin reţinerea la sursă şi premierea deţinerilor pe o perioadă mai lungă de timp.

    În cadrul forului decizional, 213 deputaţi au votat „pentru”, cinci dintre ei s-au opus proiectului, existând – între timp – 46 de abţineri.

    După decizia Plenului Camerei Deputaţilor, proiectul impozitării la sursă urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

    „Piaţa de capital a înregistrat progrese mari în ultimii ani, atât în ceea ce priveşte apropierea Bursei faţă de antreprenorii locali, cât şi în privinţa atractivităţii pentru populaţie. Credem că atât adoptarea impozitării diferenţiate a profiturilor, cât şi reţinerea la sursă a impozitelor generate de câştigurile de capital, vor avea un impact major asupra dezvoltării Bursei româneşti. Ne apropiem astfel tot mai mult de investitori şi îi stimulăm să investească în companiile locale listate pentru că astfel creşte capacitatea de finanţare a acestora. Ne bucură sprijinul pe care îl primim din partea instituţiilor Statului Român în demersurile noastre, obiectivul comun fiind dezvoltarea economiei româneşti”, a declarat astăzi Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, conform unui comunicat de presă al BVB.

    Sursele ZF susţin că noile prevederi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 pentru a nu fi modificat regimul în timpul anului fiscal. De altfel, Sebastian Burduja, vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, unul dintre iniţiatorii proiectului, a transmis ZF aceeaşi informaţie.

    „Legea este destinată pentru brokerii înregistraţi în România. Brokeri ca Revolut sau eToro nu sunt înregistraţi în România, în acest caz fiecare ar trebui să declare separat câştigurile, aşa cere legea. În practică este complicat de verificat deocamdată, statul român nu are suficiente resurse pentru a verifica cine îşi face datoria de cetăţean şi cine nu“, a declarat deputatul pentru ZF.

    Depunerea proiectului legislativ de simplificare a impozitării pentru investitorii din piaţa de capital a fost anunţată pe 13 octombrie de către Sebastian Burduja.

    Proiectul a fost aprobat în data de 2 februarie de către Senatul României. În urma votului din sală şi de pe telefon, legea a trecut de Senat cu 118 voturi „pentru“, un vot „contra“ şi o abţinere.

    „Vizăm în primul rând reţinerea la sursă a impozitului pentru a nu mai pune investitorul pe drum la ANAF şi pentru a nu mai avea o interacţiune a ANAF-ului cu 10.000-12.000 de investitori individuali, ci cu 41 de societăţi de brokeraj şi administratori de fonduri. Doi, reducerea fiscalităţii şi a poverii fiscale în general pentru investitori. Asta înseamnă că nu vom mai declara sau compensa pierderile aferente tranzacţiilor bursiere pierzătoare şi vom impozita tranzacţiile câştigătoare cu 1% pentru titlurile deţinute mai mult de un an şi cu 3% pentru cele deţinute mai puţin de un an. Prin acest lucru, nu doar că reducem fiscalitatea, dar în acelaşi timp stimulăm şi investiţiile pe termen mediu şi lung“, spunea Sebastian Burduja la acel moment la Palatul Parlamentului.

    Astăzi, Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti, a declarat: „Ne bucură decizia Camerei Deputaţilor care astăzi, la şase luni de la depunerea în Parlament a iniţiativei legislative, a făcut mult mai facil accesul potenţialilor investitori la piaţa de capital. Pentru că la asta se rezumă în definitiv iniţiativa de simplificare a impozitării investitorilor: să încurajăm populaţia să fie mult mai prezentă în piaţa de capital şi, astfel, să facilităm accesul companiilor româneşti la finanţare.”

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnule Ciucă, Domnule Ciolacu, iodura de potasiu este mai mult decât iodura de potasiu. Prietenii dumneavoastră cei mai buni sunt fabricile din ţară. Veţi conduce cel puţin până în 2028. Vă rog faceţi din industrializarea României un Proiect de Ţară.

    Iodura de potasiu reprezinta simbolic o mare victorie. 

    Pentru prima data Guvernul atribuie unei fabrici din tara executia unui proiect exceptional, in conditii exceptionale, iar aceasta se achita de obligatie in conditii impecabile.

    Este aceeasi companie care era pe farasul privatizarilor oneroase in 2006, probabil ca sa lase locul unui falnic mall sau unei cladiri de birouri sau unui cartier-dormitor.

    Este aceeasi companie care a facut obiectul unui atac mizerabil in 2016 cand a fost acuzata pe nedrept, intr-un anume context “favorabil”, ca ar fabrica produse de calitate indoielnica. Daca oricare dintre cele doua atacuri marsave ar fi reusit, astazi trebuia sa importam inclusiv iodura de potasiu, la pret dublu.

    Romania a inchis 7000 de fabrici pentru ca a fost si din pacate continua sa fie guvernata de aventurieri care indruga despre  “regenerare urbana”, de oratori care le stiu pe toate dar n-au intrat in viata lor intr-o sectie de productie, de incompetenti fara idei, daramite viziune strategica pentru productia industriala. Si, desigur, de think-tank-uri pretioase platite copios din banii importatorilor, cu mandat sa inchida fabricile din tara, lasand astfel libera calea indatorarii, a crizei de forta de munca, a pierderii suveranitatii economice. Stam cu mana intinsa la altii exact in domeniile unde ar trebui sa fim puternici, energie, chimie, mancare, medicamente si, mai nou, aparare.

    Vom ramane indatorati pentru totdeauna daca nu lansam programe strategice de reindustrializare in aceste sectoare. Nu exista nici o alta tara membra a UE care sa-si fi macelerit propriile situri de fabricatie, mai ales pe cele strategice gen energie, chimie, mancare, medicamente si aparare, asa cum am facut-o noi. Pana si Ucraina, tara devastata de razboi inca din 2014, are un surplus de balanta comerciala fata de Romania.

    Lumea industriei de manufactura se schimba pentru ca noua cortina de fier va schimba regulile. Vom intra probabil intr-o noua revolutia industriala dominata de re-shoring, penurii si scumpiri la utilitati, materii prime si materiale, lanturi de aprovizionare scurte, trasee comerciale redesenate, resursa umana provenind din migratia est-vest.

     

    Domnule Ciuca, Domnule Ciolacu, prietenii Dumneavostra cei mai buni sunt fabricile din tara.

     

    Veti conduce Romania cel putin pana in 2028, va rog faceti din Industrializarea Romaniei Proiect de Tara.

    Trimiteti parlamentarii, ministri si ceilalti sefi din partide in vizite in fabrici; mai bine chiar, puneti-le birourile in fabrici, ca sa inteleaga care sunt noile prioritatile industriale.

    Evaluati-va consultanti, sfatuitorii si think-tank-urile care va soptesc in ureche, sunt slabi si au propriile agende, habar n-au unde sunt fabricile din tara, stiu doar de unde se poate importa.

    Striviti sinecurile, PR-ul si suficienta academica din sistemul de invatamant si obligati-l sa se conecteze la nevoile fabricilor din tara.

    Obligati primarii sa atraga investitii industriale.

    Propuneti pe listele eligibile la alegerile din 2024 pentru Parlamentul Romaniei si cel European cel putin 10 directori ale celor mai mari fabrici din Romania; ce mai, sustineti la Presedintia Romaniei seful unei fabrici cu 10-15-20 de mii de angajati – asta da game-changer.

    Domnule Ciuca, Domnule Ciolacu, sunteti cei care trebuie sa mute Romania din logica asistentei sociale si a pomenilor electorale in cea a crearii de locuri de munca in situri de manufactura. Veti reusi in Proiectul de Tara cand topul milionarilor romani va fi dominat de patroni de fabrici, asa cum e in G20, nu de importatori si imobiliari.

     

     

     

     

  • Legea care le oferă copiilor dreptul de a se juca în curţile şcolilor a fost declarată neconstituţională. Premierul Ciucă atacase proiectul la CCR

    Legea care le oferă copiilor dreptul de a se juca în curtea şcolii şi în afara programului şcolar a fost declarată azi neconstituţională de către CCR, a scris pe Facebook deputatul USR Tudor Pop, iniţiatorul proiectului.

    “E un proiect care le oferea copiilor şansa de a se juca într-un mediu sigur, iar şcolilor şi autorităţilor locale oportunitatea de a crea spaţii civilizate şi sigure pentru copiii noştri” susţine deputatul.

    “Proiectul a fost atacat la CCR în ianuarie de însuşi generalul plagiator Ciucă” a adăugat Tudor Pop, declarând că va redepune proiectul alături de colegii lui.

    Iniţiatorii proiectului susţin că două ore de sport pe săptămână, cât au elevii în programa şcoalară, nu sunt de ajuns. Conform reprezenanţilor USR, primarii formaţiunii au acţionat, încă din primele luni de mandat, astfel încât copiii să se poată juca în siguranţă în curţile şcolilor.

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România. Toţi angajaţii care primesc aceste tipuri de beneficii pot deschide şampania

    În această săptămână au fost publicate în Monitorul Oficial Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022  care prevăd majorarea tichetelor de masă şi de creşă începând cu semestrul I al anului curent.

    Mai exact este vorba despre Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2022, publicat în  Monitorul Oficial nr. 328, respectiv 326 din 4 aprilie 2022

    Până în prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă era de 20,09 lei şi a fost majorată la 20,17 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,01 lei la 20,09 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.

    Până în prezent, valoarea a unui tichet de creşă era de 490 lei şi a fost majorată la 520 lei.

    “ Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, (…), este de 520 le”, conform documentului oficial.

    “ Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022, respectiv august 2022 şi septembrie 2022”.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România. Toţi angajaţii care primesc aceste tipuri de beneficii pot deschide şampania

    În această săptămână au fost publicate în Monitorul Oficial Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022  care prevăd majorarea tichetelor de masă şi de creşă începând cu semestrul I al anului curent.

    Mai exact este vorba despre Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2022, publicat în  Monitorul Oficial nr. 328, respectiv 326 din 4 aprilie 2022

    Până în prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă era de 20,09 lei şi a fost majorată la 20,17 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,01 lei la 20,09 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.

    Până în prezent, valoarea a unui tichet de creşă era de 490 lei şi a fost majorată la 520 lei.

    “ Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, (…), este de 520 le”, conform documentului oficial.

    “ Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022, respectiv august 2022 şi septembrie 2022”.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

     

  • ASF vrea să schimbe regulile: Ce trebuie să ştie toţi şoferii despre încheierea formularului de „Constatare amiabilă de accident”

    Autoritate de Supraveghere Financiară (ASF) vrea să introducă posibilitatea încheierii formularului de „Constatare amiabilă de accident” în format electronic, pentru a veni în sprijinul asiguraţilor şi a persoanelor prejudiciate şi pentru a adapta legislaţia RCA la schimbările impuse de era digitală, se arată în proiectul de normă al ASF.

    Mai exact, este vorba despre Proiectul de normă pentru modificarea şi completarea normei autorităţii de supraveghere financiară nr. 20/2017 privind asigurările auto din România

    Formularul „Constatare amiabilă de accident” în format electronic reproduce acelaşi model grafic, conţine aceleaşi informaţii şi are aceeaşi valoare juridică cu cea a formularului tipărit

    Pentru ca prezentul proiect de normă să se aplice, el trebuie adoptat de preşedintele ASF şi publicat în Monitorul Oficial.

     

  • VIDEO. Asociaţia patronală din soft şi servicii continuă seria de critici la adresa proiectului privind înfiinţarea platformei de cloud guvernamental. „Proiectul lansat în transparenţă decizională pe 16.03.2022 nu respectă linia discutată”

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea platformei de cloud guvernamental nu respectă principii precum piaţa liberş sau evitarea centralizării excesive, au declarat reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) în cadrul unei conferinţe de presă.

    Principalele probleme semnalate, din nou, de ANIS, sunt:
    • „Îngrădirea inovaţiei şi progresului tehnologic la nivelul instituţiilor publice. Capabilităţile viitorului cloud guvernamental vor fi în mod cert net inferioare soluţiilor de cloud public disponibile astăzi.
    • Îngrădirea accesului la piaţa liberă prin centralizarea procesului de achiziţie la ADR a soluţiilor de tip SaaS, cu următoarele consecinţe:
    o Eliminarea liberei concurenţe va duce la diminuarea sau chiar eliminarea  investiţiilor pentru dezvoltarea unor soluţii noi, revoluţionare. În lipsa unei pieţe libere, concurenţiale, companiile si startupurile româneşti creatoare de produse software, care şi în prezent îşi găsesc în mare parte clienţi din sectorul public în afara graniţelor României, vor fi vor fi excluse în totalitate;
    o Îngrădirea accesului instituţiilor la piaţa liberă va avea un impact direct negativ asupra antreprenorilor români care au produse adresate instituţiilor statului, precum şi a instituţiilor care au făcut deja paşi importanţi pe drumul digitalizării;
    • Interzicerea utilizării de software open-source în infrastructura de bază a cloud-ului guvernamental (PaaS) va bloca orice şansă de dezvoltare a acestui cloud (interzicerea apare prin solicitarea ca orice software din zona de PaaS guvernamental să fie proprietatea publică a statului, lucru evident imposibil pentru software open-source);
    • Interzicerea de facto a utilizării de tehnologii noi, cu potenţial în zona administrativă, cum ar fi tehnologiile distribuite, de tip blockchain, care nu vor fi compatibile cu cloudul guvernamental;
    • Puterea discreţionară de a forţa oricând, orice instituţie să se mute în cloudul guvernamental va duce la blocaje în achiziţiile publice, care au apărut deja în situaţia în care OUG nici măcar nu este oficială încă. Instituţiile nu vor mai achiziţiona software până nu vor fi sigure că soluţiile pot fi mutate în cloudul uvernamental, care nu există, şi a cărui disponibilitate operaţională va necesita un timp considerabil.”

    Urmăriţi în clipul video ataşat câteva dintre declaraţiile făcute de reprezentanţii ANIS în cadrul conferinţei.

  • Soluţia pentru a ieşi din criză energetică. Proiectul privind finalizarea hidrocentralelor abandonate a fost adoptat în Parlament

    Proiectul privind finalizarea hidrocentralelor abandonate a fost adoptat în Parlament, anunţă liderul PSD, Marcel Ciolacu: „România nu îşi mai poate permite să piardă investiţii în energie de sute de milioane de euro”.

    „Proiectul PSD privind finalizarea hidrocentralelor abandonate a fost adoptat astăzi (miercuri-n.r.) în Parlament. Este absolut necesar să creştem rapid capacitatea energetică a României, mai ales a producţiei de energie ieftină şi curată. România nu îşi mai poate permite să piardă investiţii în energie de sute de milioane de euro, bani publici, în actualul context când deficitul de energie a aruncat toate preţurile în aer”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    Potrivit liderului social-democrat, proiectul permite să fie reluate şi finalizate următoarele investiţii majore:
    -Răstoliţa – hidrocentrală realizată în proporţie de 92%, pentru care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro şi care poate produce lunar peste 9000 MWH;
    -Valea Jiului – hidrocentralele Bumbeşti – realizată 90%, Dumitra – realizată 98%, pentru care s-au cheltuit deja peste 155 de milioane de euro şi care pot aduce în sistem peste 21.000 de MWH, în fiecare lună.

    „Peste 300.000 de locuinţe ar putea fi alimentate cu energie electrică, tot timpul, prin producţia acestor hidrocentrale. PSD apără românii, USR vrea ca populaţia şi mediul de afaceri românesc să plătească şi mai mult la energie! Este singurul motiv pentru care s-au opus, sub aparenţa falsă a protejării mediului, acestui proiect care va aduce zeci de mii de megawatti lunar în sistemul energetic. Îi invit să-şi facă un call-center la partid şi să le explice românilor care nu-şi pot plăti facturile care sunt motivele de mediu pentru care ei s-au opus finalizării acestor hidrocentrale. Să le explice românilor cum, de fiecare dată, gândacii, liliecii, urşii şi alte animale sunt invocate pentru a bloca orice investiţie majoră pentru România”, conchide Ciolacu.