BusinessMagazin

Tag: productie

  • Apple se află într-un impas major: Criza celei mai mari fabrici de iPhone-uri din lume va reduce producţia noilor modele cu 6 milioane de unităţi

    Operaţiunile unităţii Foxconn, locul în care se fabrică majoritatea telefoanelor iPhone 14 Pro şi Pro Max, au fost întrerupte la jumătatea lunii octombrie, în urma unui focar de Covid care a pus fabrica şi pe cei 200.000 de muncitori ai săi în stare de izolare “în circuit închis”, a raportat Techspot.

    Se susţine că 20.000 de lucrători au fost puşi în carantină la faţa locului. De asemenea, au fost raportate cazuri de penurie de alimente, fapt care a forţat muncitorii să demisioneze în masă. 

    Recent, Foxconn a fost nevoită să nege informaţiile potrivit cărora opt persoane au murit în fabrică de la începutul închiderii. Compania a încercat să îi liniştească pe lucrătorii cu normă întreagă oferindu-le bonusuri de până la 1.800 de dolari pe lună pentru a rămâne în fabrică în decembrie şi ianuarie.

    Apple a avertizat la începutul acestei luni că restricţiile Covid-19 de la fabrică vor avea un impact asupra livrărilor celor două modele iPhone 14. Este de aşteptat ca 6 milioane de unităţi să fie pierdute ca urmare a întreruperii, deşi Apple şi Foxconn speră să recupereze pierderile anul viitor.

    Apple nu trece prin cele mai uşoare momente în ceea ce priveşte lansarea iPhone 14. Scăderea cererii pentru produsele tehnologice ce vârf, generată de recesiunea economică globală, a făcut ca cei de la Cupertino să reducă planurile de creştere a producţiei pentru noul iPhone 14 la 87 de milioane de unităţi, de la o estimare anterioară de 90 de milioane de unităţi.

    În octombrie, au existat informaţii potrivit cărora Apple a dat instrucţiuni la doi furnizori să reducă producţia de iPhone 14 Plus cu 90%, la mai puţin de două săptămâni de la debutul telefonului, din cauza interesului mai slab pentru acest model. 

  • Fabrica de prese a Mercedes-Benz din Ungaria îşi începe producţia

    Constructorul auto german Mercedes-Benz şi-a lansat producţia fabricii de prese de 23.000 mp din Kecskemet, în apropiere de Budapesta, notează Budapest Business Journal.

    Fabrica va produce componente pentru autovehicule compacte fabricate în Kecskemet, cât şi pentru reţeaua de producţie a Mercedes-Benz.

     

  • România nu este prezentă pe harta exportatorilor europeni de alimente

    Peste 1,1 miliarde de lei a fost deficitul comercial al României în ceea ce priveşte comerţul extern de animale vii, alimente, cereale, zahăr sau băuturi, acest deficit adâncindu-se având în vedere ritmul mai redus de creştere al exporturilor decât cel al importurilor.

    Producţia de cereale este singurul sector unde România excelează în ceea ce priveşte producţia şi exportul, livrările pe plan extern situându-se anul trecut la aproape 3 miliarde de euro, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Practic, cerealele păstrează balanţa comercială a României în sectorul agricol şi al producţiei de alimente departe de dezastru.

    În 2021, diferenţa dintre exporturi şi importuri s-a adâncit până la 1,1 miliarde de euro, iar dacă excludem categoria cerealelor, deficitul ar depăşi 4 miliarde de euro. ZF a luat în calcul 20 de domenii pentru a putea avea o imagine a exportului românesc din agrobusiness, iar dintre acestea doar trei nu înregistrează deficit comercial şi anume sectorul creşterii animalelor, producţia de cereale şi grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale.

    Sectorul cărnii înregistrează cel mai mare deficit, cu un minus de peste 730 de milioane de euro, iar situaţia vine în contextul în care pesta porcină a destabilizat şi mai mult domeniul creşterii porcilor, un domeniu care oricum suferea din cauza lipsei materiei prime. Mai puţin de jumătate din carnea de porc vine din producţia fermelor locale, iar pesta porcină, care, deşi are un ritm de creştere mult diminuat faţă de anii trecuţi, tot afectează sectorul. În plus, costurile au crescut, iar fermierii renunţă treptat şi la fermele de creştere a vacilor.

    În zona creşterii păsărilor România stă mai bine, în sensul în care fermele locale acoperă mare parte din consum, însă chiar şi aici importurile sunt mai mari decât exporturile. Şi în ceea ce priveşte fructele, România importă mai mult decât importă, iar acest fapt este determinat şi de faptul că cei mai mulţi fermieri din domeniu nu au spaţii de depozitare adecvate.

    România produce 4,5% din merele din UE, dar, cu toate acestea, de multe ori marile magazine moderne sunt inundate de mere poloneze, unde statul subvenţionează puternic pomicultura. În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie. Însă, România importă şi fructe exotice precum banane, mango şi kaki, ceea ce trage în jos puternic balanţa comercială.

    În plus, România importă şi preparate din legume şi fructe. România importă de 100 de ori mai multe roşii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roşiile din cauza supraproducţie şi din cauza lipsei de organizare a micilor ferme din România sau a reticenţei în a se reuni în cooperative.

    Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit, ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro. Pe de altă parte, exporturile de cereale se ridică la 3,6 miliarde de euro.

    De asemenea, importăm lapte şi produse lactate. De altfel, deşi vedem în magazine tot mai multe branduri de lactate, la export România este prezentă în principal cu brandurile străine.

    De exemplu, fabrica de iaurturi Danone este un hub regional, dar şi Lactalis are intenţia de a transforma România într-un hub de export, însă brandul românesc Zuzu nu are forţă aşa cum este President, brand al aceluiaşi grup.

    De exemplu, Giampaolo Manzonetto, CEO al grupului Lactalis România, spunea anul trecut că President -cremă de brânză produsă la Sfântu Gheorghe a fost exportat în peste 30 de ţări.

    În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie.

     

     

  • Câtă industrie are defapt România. Majaoritatea străinilor sunt de altă părere

    Industria României, o ţară puternic industrializată, în ciuda percepţiei generale, trece printr-una dintre cele mai grele perioade de după 1989. Cu preţurile la energie şi materie primă la cer, cu rupturile de pe lanţurile de aprovizionare care au început încă de acum aproape trei ani, industria românească este unul dintre stâlpii de susţinere ai economiei, iar industria hârtiei şi cartonului nu face excepţie. Care sunt perspectivele, când necunoscutele au devenit, de fapt, singurele cunoscute?

    Hârtia este un produs de larg consum, necesar în gospodărie şi fără fluctuaţii majore, aşadar volumul nu considerăm că va scădea în perioada următoare. Este posibil, pe fondul inflaţiei, să scadă puterea de cumpărare a românilor şi, prin urmare, să cumpere mai ieftin şi mai eficient”, răspunde Gabriel Stanciu, general manager Pehart, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria hârtiei din Europa Centrală şi de Est. Statistica vine şi confirmă: după 2019 şi 2020, doi ani de recesiune pentru toată industria, nu numai pentru industria hârtiei, 2021 şi 2022 vin cu creşteri ale producţiei. În ciuda inflaţiei, războiului din apropierea României şi tuturor blocajelor economice internaţionale, industria hârtiei a reuşit să crească. „Deşi vorbim de un context nu foarte prietenos cu mediul de afaceri, compania noastră a reuşit să menţină planul de investiţii în fabrici, astfel încât să asigurăm un nivel superior de calitate pentru produsele noastre şi, în acelaşi timp, să putem dezvolta produse noi – cum este noua linie de producţie a şerveţelelor faciale ambalate în cutii de carton”, mai spune Gabriel Stanciu. Pehart are, prin compania Pehart Group Tec, peste 500 de angajaţi în România şi mai multe facilităţi de producţie în Transilvania. Este cel mai mare producător de hârtie de tipul tissue din România, prin mărcile Pufina, Alint sau Altessa.

    Nu este uşor, însă: „Actualul mediu macroeconomic face ca 2022 să fie un an cu multă volatilitate în piaţă, un an care tinde să devină chiar puţin complicat, aş spune. Ne aflăm într-un context marcat de creşteri mari de costuri ale energiei şi gazului, fapt care are un impact direct în producţie şi costurile totale ale companiei, aşa cum de altfel se întâmplă în toate sectoarele de business. În plus, creşterea inflaţiei are un efect direct asupra costurilor materiilor prime”. Cea mai mare problemă a tuturor producătorilor în acest moment este criza energetică şi întrebarea tuturor rămâne care este ieşirea din această situaţie. De cele mai multe ori, răspunsurile diferă în funcţie de persoana interogată, dar care este perspectiva investitorilor din industria României? „Cred că nu există o singură variantă corectă de răspuns la această întrebare, dar un lucru e clar. Soluţia pentru ieşirea din criza energetică o putem găsi doar împreună, prin implicarea tuturor factorilor, a celor politici, precum şi a celor care activează în zona economică.

    Credem că sustenabilitatea, utilizarea tehnologiilor prietenoase cu mediul şi utilizarea surselor alternative de energie sunt parte din răspunsul la întrebarea adresată, dar nu singurele care rezolvă problema”, răspunde Stanciu, care adaugă că Pehart ia deja în calcul posibilitatea producerii de hidrogen verde şi derulează programe de implementare a panourilor fotovoltaice. „Avem convingerea că fiecare companie are o responsabilitate în sensul dezvoltării sustenabile, dar, repet, o soluţie cu efecte pozitive pe termen lung putem găsi doar împreună.”

    „În ultimii şase ani, compania noastră a realizat investiţii semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici şi linii de producţie moderne şi inovatoare. Bugetul estimat pentru anul viitor este de aproximativ 15 milioane de euro.”

    Gabriel Stanciu, general manager, Pehart

    Cu toate incertitudinile legate de viitor, investitorii au continuat să facă ce ştiu mai bine: să aducă capital, să investească în dezvoltare. Dacă acum câţiva ani toată concentrarea era pe capacităţi de producţie, acum focusul s-a mutat, firesc, în zona de eficienţă energetică. „În ultimii şase ani, compania noastră a realizat investiţii semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici şi linii de producţie moderne şi inovatoare. În 2023 ne propunem să investim mai ales în zona de eficienţă energetică şi eficienţă în producţie, dar şi în dezvoltarea portofoliului. Bugetul estimat pentru anul viitor este de aproximativ 15 milioane de euro.” Hârtia produsă de Pehart în România ajunge la retaileri şi în fabrici din 18 ţări din Europa. Cu toate acestea, circa 70% din producţia de produse din hârtie a Pehart rămâne pe piaţa locală. Producătorul de hârtie Pehart , contro­lat de fondul de private equity Abris Capital, derulează afaceri în România de peste 500.000 de lei şi are fabrici la Sebeş, jud. Alba şi Dej, jud. Cluj. Grupul produce mărcile Pufina, Alint şi Altessa, precum şi jumbo rolls, role de hârtie mari, pentru clienţii industriali şi pentru consumul propriu „Pehart produce anual, în cele două fabrici ale sale din Petreşti şi Dej, 100.000 de tone de hârtie tissue şi are o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 de tone. Aproximativ 30% din producţie merge la export, iar restul este vândută în ţară”, mai spune Gabriel Stanciu. Industria României, care înseamnă până la 24% din PIB, produce şi circa 75% din exporturile ţării. Producţia industrială, care este cel mai important indicator pentru mersul industriei româneşti, este în scădere la 8 luni din 2022 cu 1,2%, faţă de perioada similară din 2021. Cu toate acestea, anumite segmente înregistrează creşteri ale producţiei, cum este şi industria hârtiei şi a produselor din hârtie, care a crescut, în perioada amintită cu  aproape 5%. În ultimii opt ani, industria hârtiei a crescut considerabil, cu un apogeu în 2017, când avansul înregistrat a fost de aproape 12%. În 2019 şi 2020, la fel ca toată industria ţării de altfel, şi industria hârtiei a scăzut ca producţie, pentru ca în 2021 să crească cu 12%, iar la 8 luni din 2022 să înregistreze o creştere de aproape 5%. „Cred că 2023 rămâne un an greu de previzionat, iar în piaţă nu vedem momentan semne de stabilizare în preţurile energiei, gazelor şi materiilor prime”, mai spune Gabriel Stanciu, dar adaugă că piaţa hârtiei, fiind un bun de larg consum şi necesar în fiecare casă, nu va scădea pe volum, chiar dacă după majorarea preţurilor consumatorii vor alege preţurile mai rentabile. 

     

  • Cea mai mare investiţie din industria românească în ultimii 30 de ani: Prime Batteries Technology din Cernica investeşte 1 miliard de euro

    ♦ Investiţia va fi în creşterea capacităţii la 8 GWh/an, după ce conglomeratul european EIT a intrat în acţionariat.

    Conglomeratul european EIT InnoEnergy, din care fac parte bănci şi companii din Europa precum ING, Volkswagen sau Siemens, a cumpărat o parte din acţiunile producătorului român de baterii Prime Batteries Technology şi a anunţat o investiţie de peste un miliard de euro în producţia de baterii şi sisteme de stocare. Capacitatea anuală de producţie va ajunge la 8 GWh, de la 0,2Wh, cât are în prezent. Prima parte a investiţiei, care înseamnă circa 200 de mil. de euro în 2 GWh producţie anuală, va fi la Cernica, unde Prime Batteries deja are o facilitate de producţie de baterii. Până în 2026 investiţia totală a companiei va fi de peste 1 miliard de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Finanţarea va veni de la fonduri de investiţii specializate în energie rege­ne­rabilă în proporţie 30-35%, iar diferenţa o vom acoperi din credite. Am depus şi către Ministerul Energiei un memorandum şi aşteptăm cât mai repede posibil un răspuns. Sunt mai multe măsuri pe care le aşteptăm”, a spus Adrian Polec, acţionar Prime Batteries Technology. Materia primă pentru fabrica de la Cernica, pentru care reprezentanţii companiei spun că au autorizaţia de construire, ar urma să fie adusă din China. Principalele materiale sunt litiu, nichel, cupru şi aluminiu. Ca pieţe de desfacere, reprezentanţii Prime au spus că vizează trei axe: zona de automotive, aplicaţii industriale şi stocarea din producţia de energie regenerabilă.

    Anunţul privind intrarea grupului european EIT InnoEnergy în acţionariatul Prime Batteries Technology din Ilfov a fost făcut joi, la Bruxelles. La eveniment au participat comisarul european pe transporturi Adina Vâlean, ministrul economiei Florin Spătaru, online, şi europarlamentari români.

    „Europa Centrală şi de Est devine un actor important în tranziţia energetică şi producţia de baterii şi ne bucurăm să vedem că o companie românească se dezvoltă”, a spus Adina Vălean.

    „Am asigurat deja majoritatea comenzilor pentru 2023 şi 2024. Datorită cererii în creştere, trebuie să ne creştem capacitatea de producţie. Ambiţia noastră este să creştem producţia noastră anuală la 2 GWh până în 2024 şi la 8 GWh până în 2026. Vom face acest lucru prin dezvoltarea în continuare a fabricii noastre inteligente care, în acelaşi timp, ne permite să producem baterii la un cost semnificativ mai mic”, a spus Vicenţiu Ciobanu, director executiv şi acţionar la Prime Batteries Technology.

    În acest moment, Prime Batteries are o capacitate de producţie de baterii litiu-ion în România de circa 0,2 GWh anual.

    Detaliile tranzacţiei încă nu au fost prezentate, în speţă ce procent din Prime Batteries va deţine EIT InnoEnergy şi cât plăteşte pentru participaţie. Datele vor fi făcute publice anul viitor.

    Potrivit datelor agregate de platforma Confidas, Prime Batteries Technology este deţinută în proporţie de 19,5% de Vicenţiu Ciobanu, de Adrian Polec (70,5%) şi în proporţie de 10% de o companie olandeză din domeniul bateriilor.

    Prime Batteries a avut în 2021 afaceri de circa 8 milioane de euro, cu un profit de aproape 1 milion de euro şi 35 de angajaţi.

    Conglomeratul ETI InnoEnergy, co-fondat în 2008 de Uniunea Europeană, este format din mai multe bănci, companii, universităţi.

    „EIT InnoEnergy sprijină inovaţiile într-o serie de domenii. Acestea includ stocarea energiei, transportul şi mobilitatea, sursele regenerabile şi clădirile şi oraşele durabile – valorificând ecosistemul său de încredere de peste 1200 de parteneri şi 29 de acţionari. Cele peste 180 de companii din portofoliu sunt pe cale generează 72,8 miliarde euro în venituri şi economisesc 1,1 gigatone de dioxid de carbon, anual, până în 2030”, transmit reprezentanţii entităţii.

  • Povestea unui român care, la vârsta la care majoritatea tinerilor nu ştiu ce vor să facă în viaţă, a decis să înceapă o afacere. „Încă din copilărie am învăţat că poţi evolua doar muncind”

    Vasilică Cărbunaru avea 22 de ani când şi-a cumpărat primul cutter-plotter, echipament folosit pentru producţia de autocolante. În 2006, când a ajuns la concluzia că acumulase suficiente cunoştinţe şi când a văzut o oportunitate în această activitate, a fondat de la zero, în Brăila, o companie, Plotter-Design, prin care ajunge şi astăzi la clienţi din orice domeniu, care au în comun nevoia de furnizori de prelate, copertine, suporturi diverse pentru producţie publicitară şi confecţii metalice.

    Din 2009, Vasilică Cărbunaru este unicul proprietar al businessului, care plecase la drum cu încă un partener. Dintre toate cele trei arii de activitate pe care le acoperă compania – producţie publicitară, confecţii metalice şi acoperiri pentru confecţii metalice – cel mai mult s-au dezvoltat ultimele două. Încheierea unei colaborări cu o companie parteneră a ajutat la dezvoltarea liniei de producţie de copertine şi de confecţii metalice şi, totodată, la creşterea businessului.

    De profesie mecanic auto, Vasilică Cărbunaru a lucrat în acest domeniu înainte de a înfiinţa Plotter-Design, ulterior concentrându-se însă doar pe dezvoltarea afacerii proprii. „Încă din copilărie am învăţat că poţi evolua doar muncind”, spune el. În business, a investit pentru dezvoltarea producţiei de câte ori a fost nevoie, tot ce a câştigat şi nu a ţinut o evidenţă a banilor.

    A învăţat însă, din experienţă, că orice investiţie i-a fost de folos. Plotter-Design a generat afaceri de 1,6 milioane de lei în 2021, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, cu un profit de peste 323.000 de lei şi şase angajaţi. „Profitul a fost mereu în funcţie de investiţiile făcute, de lucrările executate. Personalul nostru a fost mereu fluctuant, numărul maxim de angajaţi pe anul 2021 fiind de 16 persoane. Anul 2021 a fost un an provocator pentru multe firme, dar am reuşit să ne dezvoltăm, deschizând un nou punct de lucru în judeţul Constanţa”, spune Vasilică Cărbunaru.

    Preţurile depind de materialele folosite, de dimensiunile solicitate de client şi de nevoile lui specifice.

    Din portofoliul de clienţi ai Plotter-Design fac parte astăzi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, de la firme din agricultură, până la restaurante, baruri, cafenele sau companii de distribuţie ori chiar service-uri auto. Tuturor compania le furnizează prelate, confecţii metalice şi accesorii. Toate produsele sunt realizate în fabrica din Brăila, acolo unde se află punctul de lucru principal. Acestuia i s-a alăturat însă recent un alt punct de lucru, în Tuzla. Vânzările ajung în toată zona de sud-est a României, în judeţe precum Galaţi, Vrancea, Ialomiţa, inclusiv Bucureşti, iar preţurile depind de materialele folosite, de dimensiunile solicitate de client şi de nevoile lui specifice. „Ne dorim să evoluăm în continuare, să putem atrage noi clienţi şi să putem aduce mereu noutăţi în execuţia produselor. Ne dezvoltăm mereu produsele.”

    Plotter-Design a avut activitate chiar şi în perioada pandemiei, primind solicitări şi prestând servicii pentru companiile din portofoliu.    

    Vasilică Cărbunaru, fondator Plotter-Design: Încă din copilărie am învăţat că poţi evolua doar muncind.

    Toate produsele sunt realizate în fabrica din Brăila, acolo unde se află punctul de lucru principal.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

    Czell – brand de bere (Braşov)

    Fondatori: Edomer Toth, Lorand Toth şi Vlad Lupu

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    Livada cu Fericire – spaţiu de petreceri pentru copii (Corbeanca)

    Fondatoare: Cristina Ranzburg

    Prezenţă: liziera pădurii Corbeanca

    Merci Caffe – cafenea (Râmnicu Vâlcea)

    Proprietar: Marin Matei

    Investiţii: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 50.000 de euro

    Prezenţă: Râmnicu Vâlcea

    Rose Story – brand de dulceţuri, siropuri şi ceaiuri din trandafiri (Braşov)

    Fondatori: Marius şi Mariana Sebeni-Comşa

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 170.000 de lei (34.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Academy Cooking School – şcoală de bucătari (Timişoara)

    Fondator: Georgeo Andrei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 150.000 de lei (30.000 de euro)

    Prezenţă: Timişoara

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Acţiunile Apple încep să scadă văzând cu ochii: Gigantul a redus temporar producţia celor mai noi iPhone-uri din cauza restricţiilor COVID-19 din China. Compania va produce cu cel puţin 3 milioane de modele iPhone 14 mai puţin decât se anticipase

    Acţiunile Apple au scăzut luni după ce gigantul tehnologic a declarat că restricţiile COVID-19 din China au dus la o reducere a activităţii de producţie a ultimelor sale iPhone-uri, un avertisment care vine în contextul apropierii sezonului cheie al sărbătorilor, scrie Business Insider.

    Acţiunile au scăzut cu 2%, până la 135,56 USD, cu peste 1 milion de acţiuni schimbate înainte de clopotul de deschidere al Wall Street. Acţiunile au scăzut cu 22% în 2022.

    Acţiunile s-au retras după ce Apple a declarat că fabrica din Zhengzhou, China – un loc de producţie primar – funcţionează la „capacitate semnificativ redusă” din cauza restricţiilor cauzate de coronavirus.

    „Continuăm să ne confruntăm cu o cerere puternică pentru modelele iPhone 14 Pro şi iPhone 14 Pro Max. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca livrările modelelor în cauză să fie mai slabe decât am anticipat, clienţii fiind nevoiţi să aştepte mai mult pentru comenzile lor”, a declarat Apple într-o notă oficială. În declaraţie, compania nu a specificat cât de mult ar fi afectată producţia.

    „În vreme ce cererea rămâne fermă în sezonul sărbătorilor, am estima că acest lucru va afecta negativ undeva la 3% din vânzările de iPhone-uri din acest trimestru, pe baza problemelor de producţie/aprovizionare din China. Dacă Zhengzhou rămâne la o capacitate mai scăzută în următoarele câteva săptămâni, acest lucru ar cauza lipsuri semnificative în rândul modelelor iPhone Pro în perioada Crăciunului”, a declarat Dan Ives, analist la Wedbush, într-o notă publicată la începutul zilei de luni. 

    Separat, Bloomberg a relatat luni că Apple se aşteaptă să producă în acest an cu cel puţin 3 milioane de telefoane iPhone 14 mai puţin decât anticipase, potrivit unor persoane familiare cu planurile companiei. Reducerea provine în principal din cauza cererii mai slabe pentru modelele iPhone 14 şi 14 Plus, care sunt mai puţin costisitoare decât modelele Pro de vârf. 

    Apple şi furnizorii săi urmăreau să producă în jur de 87 de milioane de dispozitive, comparativ cu ţinta anterioară de 90 de milioane de unităţi, se arată în raport.

    Pe pieţe au existat recent speculaţii potrivit cărora China se pregăteşte să facă un pas înapoi de la politica „COVID-zero”, care a plasat milioane de rezidenţi chinezi sub izolare pentru a limita răspândirea virusului.  Dar un oficial din domeniul sănătăţii din China a reiterat sâmbătă angajamentul ţării faţă de această politică, potrivit CNN.

    “Practica a dovedit că politica noastră de prevenire şi control a pandemiei este corectă şi eficientă”, a declarat Hu Xiang, un înalt oficial chinez din domeniul sanitar, în cadrul unei conferinţe de presă, când a fost întrebat dacă Beijingul îşi va ajusta politicile COVID pe termen scurt, potrivit CNN. 

  • (P) PRIMER trage un puternic semnal de alarmă

     

    PRIMER trage un puternic semnal de alarmă: “O parte din medicamentele fabricate în tară riscă să dispară în curând de pe piaţă, deoarece fabricile de medicamente ar putea fi nevoite să oprească producţia acestora, ca urmare a exploziei preţurilor, chiar şi cu 300 la sută faţă de anul trecut, la utilităţi, materii prime şi materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, în lipsa unei reacţii rapide din partea autorităţilor pentru calculul preţului la medicamente, care să reflecte variaţiile din economia reală actuală”.

    PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – atrage atenţia asupra situaţiei critice cu care se confruntă fabricile de medicamente din ţară, care ar putea fi nevoite, în curând, să sisteze producţia anumitor medicamente fabricate local, din cauza creşterii explozive a costurilor cu utilităţile, materiile prime şi materialele utilizate în producţia de medicamente, mai mari chiar şi cu 300 la sută, faţă de anul trecut.

    Creşteri şi de trei cifre ale preţurilor la ingrediente active farmaceutice,  faţă de 2021. Astfel, preţurile ingredientelor active utilizate în industria farmaceutică au înregistrat creşteri extraordinare, comparativ cu anul anterior: Paracetamolul are un cost mai ridicat cu 278%, Carbamazepina s-a scumpit cu 197%, iar preţul pentru Fitomenadionă (vitamina k1) a crescut cu 110%, acestea fiind doar câteva exemple de majorări semnificative.

    În ceea ce priveşte preţurile materiilor prime necesare fabricării produselor farmaceutice şi acestea au crescut simţitor, cu până la 150%, faţă de anul trecut: Amidon porumb modificat – 155%; Acid benzoic – 147 %; Carbonat de calciu – 112%; Acid clorhidric diluat – 107%; Hidroxid de sodiu – 92%. Mai mult decât atât, unele materii prime s-au scumpit şi cu 1.570%, cum este cazul excipientului Gumă arabică, producătorii de medicamente confruntându-se, astfel, cu o situaţie generalizată a costurilor majorate, care vizează toate categoriile de materiale şi materii prime folosite in industria farmaceutică.

    La acestea se adaugă şi presiunea scumpirilor record la energie electrică şi gaze naturale, din ultimii doi ani, componente esenţiale care se reflectă în costurile de producţiei ale medicamentelor, cu procente năucitoare de aproape 300% în cazul energiei electrice, respectiv 258% pentru gaze naturale.  

    Consecinţele negative ale acestor scumpiri uriaşe vor fi resimţite, mai ales, de pacienţii români, care vor fi afectaţi de dispariţia anumitor medicamente din farmacii, pentru ca nu vor mai putea fi fabricate din cauza creşterii continue şi tot mai accentuate a preţurilor la materiile prime şi utilităţi.

    În acest context, PRIMER solicită autorităţilor să intervină, faţă de toate aspectele menţionate anterior, cu măsuri urgente care să revizuiască modul de calcul al preţului la medicamente, astfel încât, variaţiile din economia reală actuală să se reflecte în preţul medicamentului, pentru a susţine continuitatea producţiei interne de medicamente precum şi accesul pacienţilor români la tratamente.

    Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA – O COMPANIE SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.

     

     

  • BMW intenţionează să investească 1,7 miliarde de dolari în SUA pentru a produce vehicule electrice

    BMW Group intenţionează să investească 1,7 miliarde de dolari în operaţiunile sale din SUA pentru a construi vehicule electrice şi baterii, a anunţat miercuri compania, conform CNBC.

    Investiţia va include 1 miliard de dolari pentru a pregăti producţia de vehicule electrice la actuala fabrică a producătorului auto din Spartanburg, în Carolina de Sud şi 700 de milioane de dolari pentru o nouă unitate de asamblare a bateriilor de înaltă tensiune în Woodruff, în apropiere.

    Constructorul auto german se aşteaptă să producă cel puţin şase modele complet electrice în SUA până în 2030. Uzina din Spartanburg, unde a avut loc anunţul privind investiţia, produce în prezent SUV-urile BMW “X” şi module de baterii lithium-ion pentru cele două vehicule electrice hibride plug-in. Producţia noului BMW XM hibrid-electric este aşteptată să înceapă în cursul acestui an.

    “Pentru viitor, acesta va fi, de asemenea, un motor important pentru strategia noastră de electrificare şi vom produce aici cel puţin şase modele BMW X complet electrice până în 2030”, a declarat preşedintele BMW, Oliver Zipse, într-un comunicat.

    Miercuri, BMW a anunţat, de asemenea, un acord pentru achiziţionarea de celule de baterii de la compania japoneză Envision AESC, care va construi o nouă fabrică de celule de baterii în Carolina de Sud pentru a aproviziona fabricile BMW.

    Se aşteaptă ca fabrica Envision AESC să aibă o capacitate de producţie anuală de 30 de gigawaţi oră, în conformitate cu planurile altor producători auto şi furnizori de baterii pentru uzinele din SUA, a precizat BMW.

    O purtătoare de cuvânt a Envision AESC a declarat că se aşteaptă ca noua uzină să reprezinte o investiţie de mai multe miliarde de euro, dar a refuzat să precizeze o sumă exactă. Ea a spus că se aşteaptă ca o locaţie pentru instalaţie să fie anunţată până la sfârşitul anului.

    În aprilie, compania a anunţat că intenţionează să cheltuiască 2 miliarde de dolari pentru a construi o a doua fabrică americană în Kentucky. Prima sa fabrică din Tennessee furnizează către Nissan Motor. Celălalt client important al său este BMW în SUA, discuţiile fiind în curs de desfăşurare cu “o serie de producători auto şi parteneri globali”, a precizat purtătoarea de cuvânt.

    BMW a anunţat deja că vor fi construite patru fabrici suplimentare de celule de baterii în Europa şi China pentru a satisface cererea de celule de baterii de ultimă generaţie.

    Aceste anunţuri sunt cele mai recente dintre mai multe investiţii recente de mai multe miliarde de dolari în producţia americană de vehicule electrice şi baterii, pe fondul înăspririi reglementărilor privind emisiile şi a legislaţiei care încurajează producţia internă.

    Constructorii auto se confruntă, de asemenea, cu orientări mai stricte privind aprovizionarea care fac parte din Legea privind reducerea inflaţiei şi din Acordul dintre Statele Unite, Mexic şi Canada, fostul Acord de liber schimb nord-american. Ambele politici au sporit cerinţele privind piesele şi materialele pentru vehicule de origine naţională pentru a evita tarifele sau pentru a beneficia de stimulente financiare.

     

  • Producţia de autoturisme de la uzinele Dacia şi Ford a accelerat spectaculos în septembrie, cu peste 77% an/an. În primele nouă luni, creşterea este de 21%

    Automobile Dacia şi Ford, cei doi producători auto din România, au produs în primele nouă luni din 2022 un număr de 381.971 autoturisme, în creştere cu 21,2% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate luni de ACAROM.

    Din volumul total, 230.078 unităţi au fost produse în uzina Dacia de la Mioveni şi 151.893 unităţi de uzina Ford de la Craiova.

    Raportat la luna septembrie, producţia de autoturisme a înregistrat un avans spectaculos, de 77,3% an/an, după ce Dacia şi Ford au scos pe bandă 51.578 autoturisme.

    Dintre acestea, 30.575 de unităţi au fost produse de Dacia şi 21.003 de unităţi au fost semnate de Ford.

    Comparativ cu perioada similară din septembrie 2021, producţia Dacia a crescut cu aproape 40%, în timp ce uzinele Ford aproape şi-au triplat producţia.

    Ford Otosan, joint-venture-ul dintre Ford Motor şi Koç Holdings, a preluat oficial la începutul lunii iulie uzina de la Craiova şi are în plan crearea a 600 de noi locuri de muncă odată cu investiţia de 490 mil. euro care vizează creşterea capacităţii de producţie  a Ford Craiova la 272.000 de maşini anual, faţă de 250.000 în prezent. Ford Otosan vizează astfel creşterea accelerată a producţiei la Craiova după preluarea uzinei prin lansarea în producţie din 2023 a utilitarelor Transit şi Tourneo Courier şi prin versiunile electrice ale acestora dar şi a SUV-ului Puma din 2024.

     

BusinessMagazin