BusinessMagazin

Tag: probleme

  • Românii nu mai vor să poarte ochelari? Business-ul care explodează în România

    Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia României suferă de diferite afecţiuni oftalmologice, iar problemele de vedere se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, mulţi români nu respectă recomandarea de a face anual un control oftalmologic, care ar putea preveni sau vindeca din timp cele mai multe dintre problemele de vedere cu care aceştia se confruntă.

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Piaţa de lentile de ochelari din România, o piaţă în continuă creştere

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Directorul economic al unui spital privat din Constanţa: Sunt chirurgi care câştigă şi 15.000 de euro pe lună

    „Noi angajăm frecvent tineri absolvenţi, însă pregătirea loc practică poate să dureze şi mai mult de şase luni, în loc de 1-3 luni, astfel încât să-i aducem la un nivel bun de pregătire“, a declarat managerul în cadrul conferinţei „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“ de la Constanţa, organizată cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă EY.
     
    Sistemul sanitar număra 13.800 de asistenţi medicali cu studii superioare şi 3.700 de alţi specialişti cu studii superioare (biologi, chimişti, alte categorii) ce au asigurat îngrijirea medicală în sistemul public şi privat.
     

  • Opinie Mihai Bandraburu: „In-work poverty” sau cum poţi sărăci muncind

    Activitatea noastră de zi cu zi se bazează mult pe statistici. Pe cifre. Trăim într-o lume a cifrelor. Am dezvoltat tot felul de modele de analiză, sprijinite de platforme informatice complexe, pentru a înţelege mai în profunzime ce se întâmplă. Suntem într-o permanentă căutare de soluţii pentru a ne ne dezvolta mai mult. Până aici totul este OK.

    Însă cifrele sunt şi foarte înşelătoare, dacă nu ştim să trecem dincolo de ele şi dacă ne limităm la imaginea pe care acestea o creează. Statisticile arată o tendinţă şi spun că lucrurile se îndreaptă într-o anume direcţie. Statisticile nu traduc însă ce se află dincolo de cifre; aici întervin analiştii, care, cu metode specifice extrag adevărul din cifrele înregistrate.

    Cu cifrele poţi manipula sau dezinforma. Voit sau nevoit. Spre exemplu: o autoritate / guvern îşi doreşte o imagine bună şi anunţă că şomajul a scăzut într-o anumită zonă, de la 5% la 2% (exemplu luat la întâmplare). Acest lucru este parţial adevărat. Corect spus este: şomajul a scăzut cu 3%, raportat la numărul persoanelor înregistrate în plată, la şomaj. Dar persoanele care au ieşit din orice formă de plată, acestea în ce statistică sunt incluse?

    Odată ieşiţi din sistem, ei nu mai sunt număraţi. Pentru statistică, ei nu mai există. Şi, dintr-o dată, realitatea economică şi socială pare mult mai roz. Faptul că cifrele arată că şomajul este în scădere nu înseamnă că în realitate situaţia nu stă din ce în ce mai rău.

    Cunosc astfel de persoane care nu mai beneficiază de niciun fel de indemnizaţie socială din partea statului şi care sunt ajutate de multă vreme de cei dragi. Au făcut toate eforturile pentru a găsi de muncă, dar au o vârstă, iar mentalitatea locului este că de la 40 de ani eşti prea bătrân pentru a munci; ca atare, nu au reuşit să găsească un job. Pe aceştia nu-i vede şi nu-i numără nimeni. În aceste situaţii, statistica nu exprimă o realitate!

    Cifrele care indică creşterea activităţii economice, producţia industrială, exporturile pot fi la fel de înşelătoare în a prezenta realitatea. Citeam recent informaţii despre parametrii economiei băcăuane şi articolul menţiona că majoritatea cifrelor sunt în creştere. Foarte bine! Însă trebuie să spunem şi adevărul: există două feluri de dezvoltare economică. Pe de o parte, există firme mici şi medii în număr mare, dezvoltate, acestea având şi o capacitate sporită de a absorbi forţă de muncă, situaţie în care bunăstarea realizată la nivelul regiunii este împărţită între mai mulţi. Pe de altă parte, există şi situaţia existenţei câtorva firme mari, cu management performant şi cifră de afaceri foarte mare, iar restul firmelor mici şi mijlocii se luptă pentru supravieţuire. În acest caz, bunăstarea se concentrează în câteva locuri şi nu se distribuie pe orizontală, în teritoriu.

    Cea de-a doua situaţie se aplică judeţului Bacău. Avem câteva firme de excepţie, cu care ne mândrim (Dedeman, Aerostar, Agricola Internaţional, Elmet, Pambac) şi în rest multe firme cu probleme de existenţă. Oricâtă bunăvoinţă umană şi implicare ar demonstra companiile mai sus menţionate, ele nu pot absorbi decât parţial forţa de muncă locală.

    Un oraş şi un judeţ se dezvoltă astfel asimetric, dezordonat şi fenomenul poate genera iluzia că lucrurile merg bine, când de fapt nu este aşa. Situaţia de la Bacău poate fi extrapolată în multe judeţe din România, de aceea se impune tot mai mult să discutăm despre regionalizare, despre cum putem crea bunăstare de care să beneficeze cât mai mulţi oameni.

    Statisticile, cifrele au evident limitările lor. Ca şi testele psihologice. De aceea, în medicină, psihologie, asistenţă socială nu se poate pune un diagnostic sau să se facă recomandări până când situaţia nu este abordată complex, multidisciplinar. Abia atunci se reduce foarte mult riscul de a scăpa informaţii vitale sau de a vedea unilateral realitatea.

    Ce este in-work poverty? Expresia se traduce prin faptul că deşi ai job, veniturile obţinute din muncă au devenit insuficiente pentru traiul de zi cu zi.

    Este un fenomen în tot mai mare creştere la noi în ţară, mascat de cifre şi statistici economice pozitive. Acest fenomen indică o polarizare a bogăţiei în România: bunăstarea este în creştere, dar se distribuie la un segment mic de populaţie, restul scufundându-se într-o spirală a sărăciei şi a împrumuturilor continue pentru a putea ajunge la luna următoare.

    Această dezvoltare nu este una sustenabilă şi dezechilibrează foarte mult o ţară atunci când sunt diferenţe economice mari între regiuni. E ca şi cum un avion ar fi supraîncărcat pe o parte, greutatea nefiind distribuită în mod egal pe ambele planuri.

    Polarizarea bogăţiei, dacă se face prin muncă, nu este rea în sine. Dacă o firmă sau o comunitate îşi doreşte mai mult de la viaţă şi munceşte pentru a-şi atinge visul, atunci este normal şi firesc să existe diferenţe între oameni, între regiuni. Până la urmă, munca şi hotărârea de a reuşi trebuie să facă diferenţa.

    Politic, economic şi strategic, în cadrul aceloraşi graniţe, diferenţele socio-economice între regiuni trebuie tratate cu multă atenţie, pentru că o regiune săracă va conduce la un exod de forţă de muncă în regiunile bogate sau în exteriorul ţării, va crea probleme sociale sporite, ceea ce va dezechilibra în final şi regiunile dezvoltate economic.

    Uniunea Europeană a conştientizat acest pericol şi în consecinţă a alocat fonduri structurale nerambursabile de coeziune cu scopul de a reduce disparităţile dintre regiuni.

    Sărăcia prin muncă este din păcate un fenoment tot mai extins în regiunea Nord-Est a ţării. Lipsa investiţiilor, a locurilor de muncă face ca salariile multor oameni să se aşeze la nivelul salariului minim pe economie sau un pic deasupra, ceea ce îi pune în dificultate; nu îşi pot întreţine în mod real, decent, familiile. Sunt multe familii în care doar un singur membru aduce venituri în casă.

    Eu cred că nu este nimic mai demotivant pentru cineva de bună credinţă ca situaţia în care constată că prin muncă abia îşi duce traiul până luna viitoare!

    Iar dacă cel care munceşte este demotivat, cum vor mai îmbrăţişa copiii lui ideea că munca este soluţia pentru toate dorinţele, cei care se pregătesc ca într-o zi să intre pe piaţa forţei de muncă?

  • Când va scăpa H&M de probleme? Retailerul nu a înregistrat creştere în ultimul an şi este blocat în stocuri de haine nevândute de 4 miliarde de dolari. Suedezii încetinesc ritmul de extindere şi închid 170 de magazine

    Retailerul Hennes & Mauritz încearcă să diminueze reducerile care erodează vânzările, în contextul în care suedezii încearcă să reducă un nivel record de stocuri nevândute ce îi împotmolesc dezvoltarea, potrivit Bloomberg.

    Vânzările după taxe au fost neschimbate, transmite compania cu sediul central în Stockholm. Veniturile înainte de taxe au fost în creştere cu 1,2% la 5,9 miliarde de dolari, sub estimările analiştilor.

    Acţiunile H&M se tranzacţionau vineri la ora 12.00 la 15,16 dolari, în scădere cu 4,77% pe bursa din Stockholm.

    „Este îngrijorător”, spune Magnus Raman, analist în cadrul Handelsbanken. El estimează că vânzările au scăzut în ultimele 12 luni cu 6,8%, ceea ce îngreunează încercările de a investi mai mult în business. „Aşteptările analiştilor erau deja la un nivel scăzut, iar compania tot nu a reuşit să le atingă”.

    H&M încearcă din greu să ţină pasul cu competiţia din piaţă, confruntându-se cu probleme operaţionale în suedia unde clienţii reclamă că nu primesc produsele la timp.

    Compania a raportat un nivel record al stocului de haine nevândute, care depăşea 4 miliarde de dolari la sfârşitul primului trimestru. Chiar şi în contextul acestor probleme, executivul Karl-Johan Persson a adăugat noi formate în lanţul de magazine, precum disconterii Afound şi Arket.

     

     

  • Premieră la Timişoara: Vene cu probleme tratate în 30 de minute, fără anestezie

    Procedura medicală, realizată în premieră naţională, a avut loc în această săptămână în cadrul Secţiei de Chirurgie I din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara. Potrivit reprezentanţilor unităţii medicale, pacienta în vârstă de 40 de ani, cu varice, a fost supusă unei intervenţii efectuate fără anestezie în 30 de minute.
     
    Procedura este denumită ”lunch time surgery” (n.r. intervenţie chirurgicală în timpul pauzei de prânz) pentru că pacientul poate fi operat într-un timp foarte scurt.
     
    „Omul merge dimineaţa la serviciu, vine la prânz, după care îşi face această procedură. Am fost la perfecţionări, este ceva deosebit, este vorba despre polimerizarea (n.r. blocarea) venei. Se introduce un adeziv biologic, folosit în practica medicală. Nu este ieftin. Este scump, dar urmează să facem demersurile, să ajungem la un preţ rezonabil. Încercăm să-l aducem la un preţ rezonabil”, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, medicul Sorin Olariu, şeful Clinicii de Chirurgie I a Spitalului Judeţean Timişoara.
     

  • UNCAPI: Producţia de roşii şi cartofi româneşti a fost gata la 20 mai. Legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere

    „Din punct de vedere al hypermarketului, roşia românească este mai zemoasă, ceea ce inseamnă că rezistă mai puţin şi este mai sensibilă la manevrare decât roşia provenită din import. Cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanţi, probabil cu preţuri uşor mai mari decât cele din import”, a declarat Ştefan Nicolae, secretar general UNCAPI.

    Majoritatea producătorilor agricoli întampină greutăţi în valorificarea producţiei, pentru că  marile reţele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producţiei realizate. Pe de altă parte, producătorii locali suferă încă la capitolul organizare şi asociere şi se mulţumesc cu un profit care să le asigure „traiul decent” – cantităţi mai mici la un preţ mai mare. 

    „De multe ori cumpărăm cantităţi mai mari de roşii, cartofi şi alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa şi să crească. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiţionala piaţă, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă. Dacă nu învăţăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative şi asociaţii, nu avem cum să creştem şi să ne recâştigăm piaţa”, spune Florin Burculescu, preşedinte al cooperativei Ţara Mea.

    Cooperativele înscrise în UNCAPI au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociaţie a crescătorilor de ovine şi caprine şi aproximativ 400 de fermieri.

  • Cum distruge telefonul mobil viaţa noilor generaţii. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”

    După cum a subliniat psihologul social Jean Twenge pentru The Atlantic, statisticile sunt alarmante. Elevii de clasa a 12-a petrec mai puţin timp afară din casă decât o făceau cei de clasa a 8-a în anul 2009, şi doar 56% dintre dintre liceeni au ieşit în 2015 la o întâlnire, comparativ cu generaţiile X (1961–1980) sau Baby Boomers (1946 – 1964).

    Numărul tinerilor care petrec zilnic timp cu prietenii a scăzut cu 40% între 2000 şi 2015. Efectele Marii Crize Economice nu se mai resimt, însă doar 55% dintre liceeni au joburi pe perioada şcolii, comparativ cu 77%, la sfârşitul anilor ’70. Conduc mai puţin, iar călătoriile pe care le fac depind de părinţi. De asemenea, fac mai puţin sex, şi îşi încep viaţa sexuală mai târziu.

    Desigur, mulţi părinţi pot spune că există şi o parte bună, cum ar fi riscul mai mic ca adolescentele să rămână însărcinate. Totuşi, izolarea adolescenţilor are un preţ, deoarece rata depresiei şi a suicidului a crescut exponenţial. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”, susţine Twenge.

    El adaugă că este mai mult decât evident că între această problemă şi smartphone-uri există o legătură indiscutabilă. Studiile de caz au arătat că petrecerea timpului în social media şi alte activităţi corelate cu gadgeturile reduc starea de fericire şi contribuie la instalarea depresiei şi a singurătăţii, dar şi la riscul de suicid. El atribuie multe dintre aspectele dăunătoare ale social media fenomenului cunoscut pe internet drept FOMO (fear of missing out), teama şi invidia manifestate faţă de fericirea afişată de alţi utilizatori în postările lor.

    Consecinţele sunt pe termen lung. Depresia adolescenţilor este mai mult decât probabil că va avea repercursiuni şi în viaţa de adult, şi e posibil să îi fie afectate competenţele dezvoltate, în mod normal, odată cu înaintarea în vârstă. Unele dintre cele mai rele efecte ale folosirii echipamentelor electronice sunt diminuate, atunci când sunt folosite mai puţin de două ore pe zi. O soluţie ar fi ca părinţii să le fixeze copiilor nişte limite.  

  • Primele probleme: Una dintre cele mai populare aplicaţii din lume va deveni indisponibilă pentru clienţii europeni

    Regulamentul General Pentru Protecţia Datelor (GDPR), care intră în vigoare astăzi, 25 mai, schimbă modul în care companiile trebuie să gestioneze datele personale ale clienţilor.

     
    Businessurile şi companiile care interacţionează cu utilizatori europeni, trebuie să se conformeze legat de modul în care colectează, protejează şi gestionează datele utilizatorilor, iar amenzile sunt uriaşe.
     
    „Începând de joi 24 mai, 2018, accesul către serviciul Instapaper va fi momentan indisponibil pentru rezidenţii Europei, încât cotinuăm să facem schimbări pentru a ne conforma GDPR-ului care intră în vigoare în data de 25 mai 2018”, scrie în e-mailul trimis de platformă către utilizatori.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 mai 2018

    COVER STORY: Lecţiile de baschet m-au ajutat în business

    General managerul Mastercard România şi-a început ziua evenimentului Meet the CEO urmârind primul sfert din semifinalele NBA, dintre Golden State Warriors şi Houston Rockets, şi spune că agenda cea mai reuşită se încheie cu un meci de baschet la final de zi împreună cu cei doi copii ai săi.

    RESURSE UMANE: Fluturaşul de +1.000 de euro net

    ANTREPRENORIAT: Multiplu de cinci în doi ani

    SERVICII: De ce îşi caută românii sănătatea în străinătate?

    SPECIAL: Cum au devenit hackerii din Coreea de Nord cei mai mari jefuitori din lume
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.