BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Românii vor intra în Turcia doar cu buletinul. Decizia a fost semnată de preşedintele Recep Erdogan

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat un decret care le permite cetăţenilor români să intre în Turcia folosind doar cartea de identitate. Această decizie coincide cu vizita oficială a prim-ministrului român Marcel Ciolacu la Ankara. Noua reglementare este aşteptată să intre în vigoare în jurul datei de 1 iunie, conform surselor oficiale.

    Decretul specifică faptul că cetăţenii români care deţin o carte de identitate naţională vor fi exceptaţi de la cerinţele de viză pentru călătoriile turistice şi tranzitul prin Turcia, permiţând şederi de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Aceasta este în conformitate cu articolul 18 din Legea nr. 6458 privind străinii şi protecţia internaţională.

    Prim-ministrul Ciolacu a fost întâmpinat luni pe Aeroportul Internaţional Esenboga de către autorităţile locale din Ankara. Marcel Ciolacu este însoţit de o delegaţie de miniştri români iar vizita sa oficială în Turcia include întâlniri şi discuţii cu preşedintele Erdoğan.

    Această măsură este aşteptată să consolideze relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia, facilitând călătoriile mai uşoare pentru turiştii şi oamenii de afaceri români. Exceptarea de la viză este anticipată să impulsioneze turismul şi să îmbunătăţească legăturile economice între cele două ţări.

  • Românii vor intra în Turcia doar cu buletinul. Decizia a fost semnată de preşedintele Recep Erdogan

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat un decret care le permite cetăţenilor români să intre în Turcia folosind doar cartea de identitate. Această decizie coincide cu vizita oficială a prim-ministrului român Marcel Ciolacu la Ankara. Noua reglementare este aşteptată să intre în vigoare în jurul datei de 1 iunie, conform surselor oficiale.

    Decretul specifică faptul că cetăţenii români care deţin o carte de identitate naţională vor fi exceptaţi de la cerinţele de viză pentru călătoriile turistice şi tranzitul prin Turcia, permiţând şederi de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Aceasta este în conformitate cu articolul 18 din Legea nr. 6458 privind străinii şi protecţia internaţională.

    Prim-ministrul Ciolacu a fost întâmpinat luni pe Aeroportul Internaţional Esenboga de către autorităţile locale din Ankara. Marcel Ciolacu este însoţit de o delegaţie de miniştri români iar vizita sa oficială în Turcia include întâlniri şi discuţii cu preşedintele Erdoğan.

    Această măsură este aşteptată să consolideze relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia, facilitând călătoriile mai uşoare pentru turiştii şi oamenii de afaceri români. Exceptarea de la viză este anticipată să impulsioneze turismul şi să îmbunătăţească legăturile economice între cele două ţări.

  • Preşedintele Ebrahim Raisi a murit în accidentul de elicopter la vârsta de 63 de ani. Cum a avansat în politica iraniană de la procuror dur la preşedinte intransigent, poziţionându-se să devină următorul lider suprem

    Ebrahim Raisi, care a murit la vârsta de 63 de ani, a avansat în teocraţia iraniană de la procuror de linie dură la preşedinte intransigent, supervizând o reprimare a protestelor în ţară şi făcând presiuni puternice în cadrul negocierilor nucleare cu puterile mondiale, în timp ce se poziţiona pentru a deveni următorul lider suprem.

    Raisi a murit atunci când elicopterul care îl transporta înapoi de la o vizită la graniţa cu Azerbaidjanul s-a prăbuşit pe un teren muntos, ucigând toate persoanele aflate la bord, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Ministrul de externe Hossein Amirabdollahian s-a numărat printre cei ucişi.

    Ales preşedinte într-un vot controlat îndeaproape în 2021, Raisi a adoptat o poziţie dură în negocierile nucleare, văzând o şansă de a obţine o scutire largă de sancţiunile americane în schimbul unor restricţii doar modeste privind tehnologia tot mai avansată a Iranului.

    Linia dură a Iranului fusese încurajată de retragerea militară haotică a SUA din Afganistanul vecin şi de oscilaţiile politice de la Washington.

    În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump, a renunţat la acordul pe care Teheranul îl încheiase cu cele şase puteri şi a restabilit sancţiunile americane dure împotriva Iranului, determinând Teheranul să încalce progresiv limitele nucleare ale acordului.

    Discuţiile indirecte dintre Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru a revigora acordul au intrat în impas.

    Poziţia de linie dură a lui Raisi a fost evidentă şi în politica internă. La un an de la alegerea sa, clericul de rang mediu a ordonat aplicarea mai strictă a „legii iraniene privind hijabul şi castitatea”, care restricţionează îmbrăcămintea şi comportamentul femeilor.

    În câteva săptămâni, o tânără iraniană kurdă, Mahsa Amini, a murit în arest după ce a fost arestată de poliţia morală pentru că ar fi încălcat această lege.

    Lunile de proteste care au urmat la nivel naţional au reprezentat una dintre cele mai grave provocări pentru conducătorii clerici iranieni de la Revoluţia islamică din 1979.

    Sute de persoane au fost ucise, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor, inclusiv zeci de membri ai personalului de securitate care au participat la o reprimare dură a demonstranţilor. „Actele de haos sunt inacceptabile”, a insistat preşedintele.

    Deşi este un novice în politică, Raisi a avut sprijinul deplin pentru poziţia nucleară şi pentru represiunea în materie de securitate din partea patronului său, liderul suprem puternic anti-occidental, ayatollahul Ali Khamenei.

    Khamenei, mai degrabă decât preşedintele, are ultimul cuvânt în toate politicile majore în cadrul sistemului politic dual din Iran, împărţit între establishmentul clerical şi guvern.

    Dar victoria lui Raisi în alegeri, după ce rivali conservatori şi moderaţi cu greutate au fost descalificaţi de un organism de supraveghere al liniei dure, a adus toate ramurile puterii din Iran sub controlul liniei dure loiale lui Khamenei şi a sporit şansele lui Raisi de a-i succeda într-o zi în funcţia de lider suprem.

    Cu toate acestea, protestele pe scară largă împotriva regimului clerical şi eşecul de a redresa economia iraniană aflată în dificultate – împiedicată de sancţiunile occidentale şi de proasta gestionare – este posibil să fi diminuat popularitatea sa în ţară.

     

  • Noul preşedinte al Taiwanului cere Chinei să-şi oprească ameninţările

    Lai s-a adresat mulţimii din afara biroului prezidenţial în primul discurs în calitate de preşedinte al Taiwanului.

    „Vreau să îndemn China să nu mai intimideze Taiwanul din punct de vedere politic şi militar şi să-şi asume responsabilitatea de a lucra din greu pentru menţinerea păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan şi în regiune”, a spus el, potrivit Reuters.

    Lai Ching-te a mai vorbit despre democraţie şi libertate.

    „De asemenea, vrem să declarăm acest lucru lumii: Taiwanul nu face concesii cu privire la democraţie şi libertate. Pacea este singura opţiune, iar prosperitatea este scopul nostru pentru pace şi stabilitate pe termen lung”, a mai spus noul preşedinte al Tawanului.

    Autorităţile chineze nu au comentat încă declaraţia noului preşedinte din Taiwan. În perioada alegerilor câştigate de Lai, chinezii l-au numit pe acesta separatist şi au afirmat că viziunile radicale ar putea provoca un război.

  • Adrian Sârbu: Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei

    “N-o să ne putem confrunta nici militar, nici economic şi nici tehnologic cu o Americă. Care America, ce interes are? Are interesul de a-şi asocia Europa ca piaţă şi principala evoluţie economică a Europei e că, din punct de vedere energetic, a ieşit de sub controlul Rusiei, ceea ce e foarte bine. (…) America ce are? Un congres, un parlament clar ales (…)”

    “Prin ce vot? Fiecare cu fiecare. Individual, fiecare congresmen e ales individual. După aia ce ai? Un executiv foarte clar, cu atribuţiile lui, nu o bucată de preşedinte cu o bucată de Consiliul Uniunii Europene, o

    bucată de Consiliul European, la noi o bucată de preşedinte care nu ştii ce face (…) Europa asta trebuie să arate ca Statele Unite (…) Deci, ajungem inevitabil la un lider al Europei, asta e părerea mea.”

    “E bine să unim Europa, să avem lideri şi clar şi structură, ca America. (…) Şi eu susţin tare şi o să spun de ce. Dar ţi-am dat exemple, de ce vorbeşte Macron, domnule, e fragilă Europa? Nu mai e fragilă, că e

    America, atenţie că-ţi transferă răspunderea acuma, în iulie. Nemo, nu e nevoie să mai fie second Europa. Europa să nu mai fie UE, zona euro. Nu, să fie Europa (…)”

    “Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei. Şi ţi-am propus aici, şi tu ai fost de acord. Până şi voi aţi fost de acord. Domnule, în primul rând, ne uităm la viitor, viitorul Europei e al oraşelor. De ce? Europa este continentul cu cele mai multe oraşe, cele mai dezvoltate, cu cea mai mare moştenire, dar cu patrimoniul cel mai mare, că de-aia a fost

    transformată Europa într-un muzeu acuma şi într-un Versailles nesfârşit şi într-o Italie nesfârşită, ş.a.m.d. Foarte bine, că face bani. Deci Europa trebuie să se bazeze pe oraşe. Care oraşe, pentru că tot Europa era originea knowledge-ului american şi european, să fie centre de knowledge. Deci Europa să se întoarcă şi să investească în knowledge. (…)

    “După care… sunt un teritoriu micuţ. Ce-mi trebuie mie Orbani, Iohannişi şi alţi Nehammeri. Nu, domnule, ţările europene să fie statele americane. Guvernator ales, parlament ales, toată lumea aleasă, toate funcţiile alese. Şi ce avem? Avem un preşedinte al Europei, care este executivul. Deci nu mai am un Michel, o Ursulă, noi nu mai ştiu care rotative. Am un parlament cu o cameră sau două, aleşi unu câte unu. Mă, dar americanii de ce pot să aleagă 400 de oameni, unu câte unu?

    Am un guvern cu principalele funcţii, adică preşedintele care e executiv ales direct şi am o Europă, care e clară, ca structură, ca funcţiuni, curăţată de această muşiţă a bugetarilor (…) care să muncească, să producă, inclusiv să plătească taxe, nu să fie plătiţi din taxe şi să generăm mai mult decât putem. Pentru că mai avem o situaţie. În ultimii 20 de ani Europa a crescut 3%. America a crescut vreo 40%.”

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Adrian Sârbu: Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei

    “N-o să ne putem confrunta nici militar, nici economic şi nici tehnologic cu o Americă. Care America, ce interes are? Are interesul de a-şi asocia Europa ca piaţă şi principala evoluţie economică a Europei e că, din punct de vedere energetic, a ieşit de sub controlul Rusiei, ceea ce e foarte bine. (…) America ce are? Un congres, un parlament clar ales (…)”

    “Prin ce vot? Fiecare cu fiecare. Individual, fiecare congresmen e ales individual. După aia ce ai? Un executiv foarte clar, cu atribuţiile lui, nu o bucată de preşedinte cu o bucată de Consiliul Uniunii Europene, o

    bucată de Consiliul European, la noi o bucată de preşedinte care nu ştii ce face (…) Europa asta trebuie să arate ca Statele Unite (…) Deci, ajungem inevitabil la un lider al Europei, asta e părerea mea.”

    “E bine să unim Europa, să avem lideri şi clar şi structură, ca America. (…) Şi eu susţin tare şi o să spun de ce. Dar ţi-am dat exemple, de ce vorbeşte Macron, domnule, e fragilă Europa? Nu mai e fragilă, că e

    America, atenţie că-ţi transferă răspunderea acuma, în iulie. Nemo, nu e nevoie să mai fie second Europa. Europa să nu mai fie UE, zona euro. Nu, să fie Europa (…)”

    “Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei. Şi ţi-am propus aici, şi tu ai fost de acord. Până şi voi aţi fost de acord. Domnule, în primul rând, ne uităm la viitor, viitorul Europei e al oraşelor. De ce? Europa este continentul cu cele mai multe oraşe, cele mai dezvoltate, cu cea mai mare moştenire, dar cu patrimoniul cel mai mare, că de-aia a fost

    transformată Europa într-un muzeu acuma şi într-un Versailles nesfârşit şi într-o Italie nesfârşită, ş.a.m.d. Foarte bine, că face bani. Deci Europa trebuie să se bazeze pe oraşe. Care oraşe, pentru că tot Europa era originea knowledge-ului american şi european, să fie centre de knowledge. Deci Europa să se întoarcă şi să investească în knowledge. (…)

    “După care… sunt un teritoriu micuţ. Ce-mi trebuie mie Orbani, Iohannişi şi alţi Nehammeri. Nu, domnule, ţările europene să fie statele americane. Guvernator ales, parlament ales, toată lumea aleasă, toate funcţiile alese. Şi ce avem? Avem un preşedinte al Europei, care este executivul. Deci nu mai am un Michel, o Ursulă, noi nu mai ştiu care rotative. Am un parlament cu o cameră sau două, aleşi unu câte unu. Mă, dar americanii de ce pot să aleagă 400 de oameni, unu câte unu?

    Am un guvern cu principalele funcţii, adică preşedintele care e executiv ales direct şi am o Europă, care e clară, ca structură, ca funcţiuni, curăţată de această muşiţă a bugetarilor (…) care să muncească, să producă, inclusiv să plătească taxe, nu să fie plătiţi din taxe şi să generăm mai mult decât putem. Pentru că mai avem o situaţie. În ultimii 20 de ani Europa a crescut 3%. America a crescut vreo 40%.”

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Adrian Sârbu: Românii nu vor un lider al Europei pentru că văd ce se întâmplă la Bruxelles, o comicărie în care şefii nu sunt aleşi direct

    “Deci tu zici că 52% sunt împotriva unui lider peste ţările europene. Aşa cum ţi-am spus şi la început, eu cred că ei se gândesc că domnul Iohannis va fi candidat şi (…) pentru că probabl, nu-i mai reprezintă (…) de-aia nu vor lideri la Bruxelles”.

    “De ce crezi că românii nu vor să aibă un conducător al Europei? (…) Nu cumva românul vede, domnule, ce-i Bruxelles-ul ăla? (…) ce se întâmplă în Bruxelles-ul ăla cu mii de birocraţi (…) ce sunt? Nişte ploşniţe, nişte bugetari, că şi ăia-s tot bugetari. Nişte bugetari europeni care trăiesc pe banii noştri, pe miliarde şi miliarde şi care mai spun <băi, mai luaţi şi voi nişte resturi de bani de aici>” (…)

    “Sigur că românul e în ceaţă în relaţia cu cine ia decizii pentru el. Românii astăzi nu ştiu că parte din deciziile economice, parte din legi, sunt legi care nu se mai stabilesc aici şi sunt legi asupra cărora deputaţii noştri, ăştia 33 trimişi, au impact zero şi la crearea lor şi la promovarea lor. Iar când e cazul să fie votate, singurul lucru care ne salvează e unanimitatea” (…)

    “Hai să vedem structura Uniunii Europene, care e o comedie, o comicărie, că ea reprezintă aceeaşi combinaţie nereuşită în care avem avem Consiliul Uniunii Europene (…) un fel de autoritate legislativă (…) în care anul ăsta, şase luni e şeful din Belgia. (…)

    Lângă el, ai pe şeful Consiliului European. Da, Michel, Charles Michel. Ăştia toţi sunt nealeşi. Adică nevotaţi. (…)

    Consiliul European e o adunătură de şmecheri (…) ia decizii:< domnule, ţi-am tăiat banii, gata, nu-ţi mai dau banii Orban, ai vorbit urât, nu-ţi mai dau bani>.(…) Ai iarăşi în Parlamentul European o instituţie care… Habar n-avem ce legi fac ăia, dar ştim că trebuie să le respectăm (…) Parlamentul, ăştia n-au nicio putere, vorbesc degeaba toată ziua şi îi votăm acum (…)”

    “Vor să aibe un conducător al României. (…) Ne-au spus şi şi aici a fost o alunecare <domnule, nu vrem să fie şi prim ministru, să fie un arbitru>.Nu vă ajunge, mă, arbitru Iohannis, ce mai vreţi? Şi eu spun de ce. Pentru că românii nu au imaginea unui conducător puternic al Europei.Nu conducător gen Putin, nu, un conducător, un tip pe regulile democratice, pe instituţiile democratice, dar un om puternic” (…)

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

     

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

     

    DA- 52%

    NU- 48%

     

     

     

    “Dacă nu vede liderul, normal să spună domnule, nu-mi ajunge cât mă chinui cu ăştia, cu impostorii ăştia (…) Cum să mai îmi dai şi un impostor de la Bruxelles, că pe ăla nici nu pot să-l înjur, că dacă-l înjur nu se aude până la Bruxelles. Asta e situaţia mea şi atunci sigur că spune românul, votantul nostru, tu, 52% <domnule nu vreau să am preşedinte la Bruxelles>” (…)

     

    “Vor să aibe un conducător al României. (…) Ne-au spus şi şi aici a fost o alunecare <domnule, nu vrem să fie şi prim ministru, să fie un arbitru>.

     

  • România ia în considerare trimiterea unuia dintre sistemele sale de apărare Patriot în Ucraina, după ce Klaus Iohannis s-a întâlnit la Washington cu preşedintele american Joe Biden

    România ar putea fi pregătită să trimită o parte dintre sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, a declarat preşedintele Klaus Iohannis pe 7 mai, după ce s-a întâlnit la Washington cu preşedintele american Joe Biden, relatează Reuters.

    „Au existat mai multe discuţii în ultimele săptămâni referitoare la ţara care ar putea trimite aceste sisteme Patriot în Ucraina”, a declarat Iohannis reporterilor.

    „Preşedintele Biden a adus în discuţie această problemă în cadrul întâlnirii noastre, iar eu am răspuns că sunt deschis privitor la posibilitatea de a ajuta Ucraina. Cu toate acestea, chestiunea în cauză trebuie dezbătută în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, deoarece este inacceptabil să lăsăm România fără apărare aeriană”., a declarat preşedintele ţării.

    Partenerii occidentali nu vor să ofere Ucrainei nici măcar „cinci” sisteme Patriot, deşi ei au peste 100, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba la 3 aprilie.

    Este nevoie de 25 de sisteme Patriot sau echivalentul lor pentru a proteja complet spaţiul aerian al Ucrainei de atacurile ruseşti, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la 6 aprilie.

    Ucraina se află în negocieri active cu aliaţii săi pentru a furniza două baterii Patriot şi un SAMP-T, a declarat Kuleba la 12 aprilie.

    Ţările UE ar trebui să trimită o parte dintre sistemele lor de apărare aeriană pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei, a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, la o reuniune a miniştrilor de externe din cadrul G7 din 18 aprilie.

    Potrivit Bloomberg, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut membrilor alianţei să sporească sprijinul pentru apărarea aeriană a Kievului într-un moment cheie al conflictului, în condiţiile în care Rusia şi-a intensificat bombardamentele împotriva infrastructurii energetice şi a oraşelor ucrainene.

    Stoltenberg a declarat luna trecută că aliaţii au identificat echipamente suplimentare de apărare aeriană pentru Ucraina, inclusiv sisteme Patriot şi SAMP/T.

  • Cum poate creşte mai mult piaţa de artă contemporană din România? Urmăriţi ZF Live miercuri, 8 mai, ora 12:30, o discuţie cu Catinca Tabacaru, director artistic al Târgului de artă contemporană RAD ART FAIR 2024

    Cum poate creşte mai mult piaţa de artă contemporană din România? Urmăriţi ZF Live miercuri, 8 mai, ora 12:30, o discuţie cu Catinca Tabacaru, director artistic al Târgului de artă contemporană RAD ART FAIR 2024

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Putin s-a investit pentru un nou mandat de preşedinte al Rusiei. ”Vrem o nouă ordine mondială, în care Rusia trebuie să fie o mare putere. Suntem deschişi la dialog cu Occidentul, dar numai pe picior de egalitate şi în condiţiile puse de noi”

    Vladimir Putin a depus marţi jurământul în funcţia de preşedinte al Rusiei pentru a cincea oară în cariera sa politică, raportează CNBC.

    Aliaţii lui Putin l-au lăudat pe liderul rus înaintea ceremoniei de învestire de la Kremlin, spunând că societatea este consolidată în jurul preşedintelui, care a preluat funcţia pentru prima dată în urmă cu 24 de ani.

    Guvernul rus va demisiona după ceremonie, urmând ca în următoarele săptămâni să aibă loc o remaniere. Cei care urmăresc îndeaproape politica rusă sunt curioşi în prezent care dintre aliaţii lui Putin – dintre care cei mai mulţi ocupă posturi ministeriale de foarte mulţi ani – vor fi păstraţi alături de liderul rus şi care dintre aceştia vor fi retrogradaţi.

    Naţiunile occidentale au boicotat ceremonia, având în vedere invazia în curs a Rusiei în Ucraina, SUA şi Marea Britanie fiind printre ţările care au refuzat să trimită diplomaţi la inaugurare.

    Cu toate acestea, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi, în timp ce depunea jurământul pentru un nou mandat de şase ani, că Rusia nu exclude dialogul cu Occidentul, dar că acesta trebuie să se desfăşoare pe picior de egalitate şi în condiţiile impuse de Moscova, potrivit Reuters.

    Putin a mai declarat că Rusia este deschisă la dezvoltarea relaţiilor cu alte ţări spre o bună cooperare la nivel internaţional. Liderul de la Kremlin a declarat că Rusia doreşte o nouă ordine mondială, în mijlocul căreia aceasta să joace rolul unei superputeri de neignorat.