BusinessMagazin

Tag: premier

  • Premierul Pedro Sánchez a declarat stare de urgenţă în Spania

    Spania intră din nou în stare de urgenţă, cu măsuri adaptate la al doilea val al pandemiei. Se impune lockdown-ul nocturn şi se oferă acoperire legală administraţiilor regionale, pentru a ajusta restricţiile. În Insulele Canare nu se vor aplica noile reguli.

    Premierul socialist al Spaniei a anunţat că se restrânge circulaţia persoanelor pe timpul nopţii şi lasă libertate liderilor regionali, pentru a reduce grupurile sociale la maximum 6 persoane sau să impună carantina pe localităţi sau pe provincii.

    Obiectivul guvernului spaniol este să menţină aceste reguli până pe 9 mai, cu ajutorul Parlamentului.

    În prezent, Spania a declarat 1.046.132 de cazuri şi o rată a îmbolnăvirii de 361 la 100 de mii de persoane.

    „Se va putea circula în intervalul de timp stabilit doar pentru cumpărarea medicamentelor, deplasarea la locul de muncă, întoarcerea acasă sau îngrijirea bătrânilor şi copiilor. Această restricţionare a circulaţiei de la 11 noaptea la 6 dimineaţa va fi aplicată în toată ţara, cu excepţia Insulelor Canare, care prezintă o situaţie epidemiologică foarte bună”, a spus Pedro Sánchez, premierul Spaniei.

  • Scandal în Cehia: Premierul Andrej Babis cere demisia ministrului Sănătăţii după ce Roman Prymula a avut o întâlnire într-un restaurant care trebuia să fie închis

    Premierul ceh Andrej Babis a anunţat că îl va concedia pe ministrul Sănătăţii, Roman Prymula, dacă acesta nu demisionează pe cont propriu, după ce oficialul ar fi avut o întâlnire într-un restaurant, în contextul în care restaurantele sunt închise prin decizia guvernului, ca parte din restricţiile implementate pentru a limita răspândirea virusului în ţară, potrivit FT.

    „Guvernul nostru nu îşi permite să piardă şi mai mult încrederea oamenilor. (…) El este fără îndoială un expert şi îi mulţumesc pentru munca lui, dar asta nu trebuia să se întâmple”, a spus Babis, citat de site-ul polonez Hospodarske Noviny.

    Roman Prymula a fost fotografiat în momentul în care ieşea din restaurant şi intra într-o maşină, fără să îşi pus masca. El a spus într-un interviu pentru revista Rezpekt că restaurantul era închis şi că el nu s-a dus acolo să mănânce.

    Acesta a explicat că a primit doar o adresa pentru întâlnirea respectivă, fără a şti că locaţia este un restaurant. Mai mult, el a zis că şi-a pus masca de protecţie odată ce a intrat în maşină. Cu toate acestea, Roman Prymula a declarat că va demisiona dacă asta vrea populaţia, însă declaraţiile pentru revista Rezpekt au fost făcute înainte de ieşirea premierului Andrej Babis.

    Subiectul generează cu atât mai multă nemulţumire în Polonia cu cât ţara înregistrează o creştere accelerată a numărului de infectări, iar sistemul de sănătate este supus unei presiuni fără precedent.

    Roman Prymula a preluat funcţia de ministru al Sănătăţii luna trecută, după ce Adam Vojtech şi-a dat demisia pe fondul înrăutăţirii situaţiei epidemiologice la începutul sezonului de toamnă.

    Cehia a înregistrat 14.151 de cazuri noi vineri, puţin sub recordul de 14.968 de cazuri înregistrat joi. În total, ţara cu o populaţie de 10,7 milioane locuitori a înregistrat până acum 223.065 de cazuri de infectare cu Covid-19 şi 1.845 de decese.

  • Orban, despre mitingul anti-mască: Un protest la adresa propriei sănătăţi, un gest lipsit de noimă

    Premierul Ludovic Orban a declarat că persoanele care protestează în Bucureşti faţă de purtarea măştilor de protecţie, sunt, de fapt, împotriva propriei sănătăţi. Şeful Guvernului a catalogat demersul ca fiind „lipsit de noimă”. 

    Premierul Ludovic Orban a fost întrebat de ziarişti ce părere are despre protestul de sâmbătă, din Piaţa Universităţii, unde aproximativ 200 de oameni solicită renunţarea la măsura privind obligativitatea purtătii măştii de protecţie.

    „Mai bine porţi mască din asta decât să ajungi să ai nevoie de mască de oxigen sau, Doamne fereşte, să intri pe ventilaţie mecanică”, a răspuns Orban.

    Premierul a mai declarat că persoanele care nu poartă mască trebuie să fie amendate conform legii şi a eargumentat cu faptul că oamenii de ştiinţă au demonstrat că măştile îi protejează pe cei care le poartă

    „Sunt convins că cei care nu respectă regulile vor fi amendaţi în conformitate cu legea. (…) Noi ne-am ferit să avem intervenţii, mai ales că au fost mai multe manifestaţii care nu au avut amploare şi nici nu au avut o temă, asta mi se pare o temă absurdă, să demonstrezi împotriva măştii. Chiar mi se pare ceva… în condiţiile în care e un lucru demonstrat ştiinţific de toţi specialiştii că masca este, de fapt, un mijloc de protecţie care te ajută să nu te îmbolnăveşti. Acesta e ca un protest împotriva sănătăţii publice, inclusiv un protest împotriva propriei sănătăţi. Adică, mi se pare un gest complet lipsit de noimă”, a declarat, sâmbătă, premierul Ludovic Orban.

    Prim-ministrul Ludovic Orban a mai spus că, în cazul în care va creşte numărul de infectări cu COVID 19, este posibilă introducerea obligativităţii purtării măştii în toate spaţiile publice.

  • De la fiul unui fermier la funcţia de premier. Cine este Yoshihide Suga, viitorul prim-ministru al Japoniei

    În timp ce majoritatea parlamentarilor japonezi de seamă provin din familii politice de elită, Suga este fiul unui fermier de căpşuni

    La 71 de ani, este chiar mai în vârstă decât Shinzo Abe, care a anunţat brusc la sfârşitul lunii august că demisionează din funcţia de prim-ministru din motive ce privesc sănătatea sa, relatează New York Times.

    Călătoria sa politică a început când a lucrat la o campanie electorală parlamentară la scurt timp după ce a absolvit Universitatea Hosei din Tokyo.

    Ulterior a lucrat ca secretar la un parlamentar al Partidului Liberal Democrat (PLD), înainte de a-şi începe propria carieră politică. A fost ales în Consiliul municipal Yokohama în 1987, iar în 1996 a fost ales în parlamentul japonez pentru prima dată, relatează BBC.

    În 2005, prim-ministrul Junichiro Koizumi l-a numit vice-ministru pentru afaceri interne şi comunicare. În anul următor, succesorul lui Koizumi, Shinzo Abe, la promovat la funcţia de ministru cu trei posturi în cabinet, pe care le-a deţinut până în 2007. Relaţia sa cu domnul Abe a continuat când acesta din urmă s-a întors ca prim-ministru în 2012.
    În ultimii opt ani, „mâna dreaptă” a domnului Abe a rămas în centrul atenţiei cu briefinguri media de două ori pe zi şi cu reputaţia de a gestiona birocraţia complexă a Japoniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicio săptămână fără suspans pentru Drumul Taberei. Se deschide sau nu se deschide?

    Trebuia „să se deschidă“ vineri. Şampania era la rece. Nici de data asta n-a fost să fie. Premierul Ludovic Orban a arătat vineri că metroul Drumul Taberei  – Eroilor se va deschide când va fi semnat procesul-verbal de recepţie. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a avut ceva obiecţii, dar nu va dura, spune premierul, aflat la câteva sute de kilometri de metrou.

    „Metroul Drumul Taberei se va deschide după semnarea procesului- verbal de recepţie. Iar semnarea procesului-verbal de recepţie, în momentul de faţă, mai depinde de doar câteva obiecţii din partea ISU pe care le-am discutat şi cu domnul ministru şi cu conducerea Metrorex, pentru care se lucrează. Rezolvarea acestor obiecţii se va face într-un timp relativ scurt, de ordinul zilelor, nu de ordinul săptămânilor sau lunilor, aşa cum am văzut în tot felul de speculaţii pe această temă“, a afirmat Orban, la Orşova, în campanie electorală fiind.

    Lucrările la magistrala 5 de metrou Râul Doamnei – Eroilor  au început acum nouă ani. Povestea trebuia încheiată acum şase ani. Ani de zile statul nu a dat însă niciun ban pentru lucrări, aşa că metroul a ajuns mai bătrân decât copiii din Drumul Taberei, înainte chiar de deschiderea primei staţii. Vineri, toată lumea politică promitea deschiderea liniei. Dar  deschiderea a fost din nou amânată. Pentru doar câteva zile, promite premierul.

  • Shinzo Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, demisionează subit din cauza unor probleme de sănătate. Pieţele reacţionează dur, iar bursa din Tokyo scade cu peste 1,4%

    Shinzo Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, a anunţat că va demisiona din cauza problemelor de sănătate, scrie Bloomberg.

    ”Chiar dacă mai am un an în mandat şi sunt provocări de trecut, am decis să mă retrag din funcţia de premier”, a spus Abe într-o conferinţă de presă din Tokyo, adăugând că îşi cere scuze oamenilor din Japonia că nu îşi poate îndeplini atribuţiile în timpul pandemiei de COVID.

    Abe suferă de o boală fără tratament care îi afectează intestinele, care a dus la demisia lui bruscă şi în 2007. Luni dimineaţă, premierul a vizitat spitalul Keio University din tokyo pentru a doua oară în decursul unei săptămâni. 

    ”Timp de aproape opt ani am ţinut sub control boala cronică, dar, în acest an în iunie, am avut un control de rutină care a arătat că boala a revenit. Am luat atunci decizia că nu voi continua din poziţia de premier. Am nevoie să mă lupt cu boala şi trebuie să fiu tratat”, a spus Shinzo Abe.

    Pieţele au reacţionat imediat la anunţ, indicelei Nikkei al bursei din Tokyo înregistrând un declin de 1,4%. 

  • Fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko, în stare gravă din cauza COVID-19

    Starea de sănătate a fostului premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko, infectată cu noul coronavirus, s-a agravat. Ea este la terapie intensivă, ventilată mecanic.

    Iulia Timoşenko este pe lista bolnavilor care au COVID-19.

    Potrivit RBC – Ucraina starea ei de sănătate a fostului premier al Ucrainei s-a înrăutăţit şi este la terapie intensivă, conectată la un aparat de ventilare mecanică a plâmânilor.

    Medicii spun că starea fostului premier ucrainean ei este gravă. Temperatura nu îi scade sub 39 de grade.

    Fiica şi ginerele Iuliei Timoşenko au fost şi ei infectaţi cu coronavirus, dar au o formă uşoară a bolii.

    Iulia Timoşenko, în vârstă de 59 de ani, care a fost de două ori premier al Ucrainei, este primul politician ucrainean de top care s-a îmbolnăvit de COVID-19. Supranumită „Doamna de Fier”, ea a devenit cunoscută ca unul din liderii Revoluţiei Portocalii din 2004 din Ucraina.

  • Mark Rutte, olandezul biciclist care a ţinut întreaga Europă captivă

    „Marele rău” – aşa este descris premierul olandez de ziariştii italieni pentru că a ţinut pe loc negocierile pentru pachetul de reconstrucţie economică a UE, cu refuzul de a oferi gratuităţi unor state ca Italia.

    Să fie acest olandez biciclist noul ticălos al Europei sau vocea raţiunii? Până la urmă, în negocierile maraton pentru bugetul pe termen lung al UE şi pentru planul de relansare economică postpandemie, ambele instrumente financiare însumând suma astronomică de 1.820 de miliarde de euro, Rutte a obţinut promisiunile Italiei şi Greciei că banii nu vor fi risipiţi şi că noile fonduri UE vor fi însoţite de reforme. Italia este o ţară notorie pentru rezistenţa la reformă, cauză din care s-a şi aflat în centrul ultimelor crize.

    Apoi, după cum scrie France 24, este preţuit pentru că îi ţine sub control pe euroscepticii de acasă. Iar UE numai de un nou val de populism, pornit din nordul bogat, nu are nevoie.

    Rutte este înainte de toate un politician versat şi un negociator de temut. Interlocutor formidabil, olandezul îşi pierde rar cumpătul şi stăpâneşte tot ce înseamnă arta comunicării, scrie Le Figaro. Glumeşte şi zâmbeşte pentru a detensiona situaţia şi pentru a fi văzut în rolul de personaj pozitiv. Foloseşte calmul şi lasă să se vadă doar puţin din intenţiile sale reale pentru a-şi deruta adversarul şi a obţine mai multe concesii. Şi joacă pe mize mari.  

    Când preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a câştigat pe  cancelarul Germaniei, Angela Merkel, cu ideea de împrumuturi colective ale statelor UE pentru finanţarea unui amplu pachet de relansare economică de 750 de miliarde de euro, punând astfel capăt deceniilor de ortodoxie economică germană, avocaţii unei solidarităţi mai mari în întregul bloc european s-au simţit de parcă ar fi cucerit în sfârşit Muntele Everest. Nu se aşteptau ca Olanda să reprezinte un obstacol în persoana lui Mark Rutte, premierul deşirat şi cumpătat al ţării.

    La discuţiile liderilor UE privind pachetul de reconstrucţie, întinse pe patru zile şi adânc în noapte, Rutte a fost indicat ca fiind responsabil pentru impas. A fost imediat poreclit „Domnul Nu. Nu. Nu“. Negocierile i-au adus la disperare pe unii lideri europeni. În a treia zi de discuţii, un Viktor Orban furios l-a atacat pe Rutte prin intermediul unei coferinţe de presă, acuzându-l că „este responsabilul pentru haosul de aici. Vrea să creeze un mecanism care să-i permită să influenţeze şi să controleze pe ce cheltuiesc banii ţările europene”.

    Premierul maghiar a mers mai departe spunând că olandezul are „un stil comunist”. Nici premierul bulgar, Boiko Borisov, nu şi-a putut păstra calmul, declarând că Mark Rutte „se comportă ca un poliţist”. Premierul Portugaliei, Antonio Costa, a declarat că „opoziţia din partea «the frugal four» nu mai este tolerabilă”, aminteşte publicaţia italiana Corriere della Sera. Olanda face parte din grupul de state cunoscut ca „the frugal four”, alături de Austria, Danemarca şi Suedia, economii excedentare care pun mare preţ pe cumpătarea fiscală. Lor li s-a alăturat Finlanda. 

    Descris de către The Economist ca purtându-se asemenea unui preot catolic care a luat o supradoză de cafeină, Rutte dă impresia unei deschideri energice, însă îşi păzeşte cu străşnicie viaţa privată. Se autodescrie ca fiind „un om al obiceiului şi tradiţiei”. Şi-a trăit întreaga viaţă la Haga, unde era cel mai mic dintr-o familie cu şapte copii. Tatăl său, Izaak, a fost comerciant, în timp ce mama sa, Mieke, a fost sora primei soţii a lui Izaak. Aceasta a murit într-un lagăr japonez în al Doilea Război Mondial.

    Rutte a dorit iniţial să fie pianist de concerte, dar a absolvit facultatea de istorie, după care a lucrat pentru gigantul anglo-olandez de bunuri de larg consum Unilever ca manager de resurse umane, o vreme pentru divizia de unt de arahide. Acest lucru i-a adus experienţa şi relaţiile necesare pentru a intra în partidul liberal probusiness VVD pe care îl conduce din 2006 şi cu care a devenit premier în 2010. De atunci, Rutte a condus ca premier trei coaliţii de guvernare, personalitatea sa cordială ascunzând instincte de prădător politic. A fost criticat că este vânător de voturi, cum a fost atunci când a pariat pe o poziţie puternic antiimigraţie pentru a-i fura electoratul liderului de extremă dreaptă Geert Wilders în campania pentru alegerile din 2017.  Mai recent a câştigat admiratori în timpul pandemiei pentru „blocajele sale inteligente”.

    „Ceea ce a avut dintotdeauna a fost acea percepţie din partea altora de a fi un personaj competent la guvernare“, spune Bergsen, fost consilier de politică economică al guvernului olandez. Aşa-numitul „premier de teflon” s-a priceput şi la gestionarea imaginii sale personale.

    A devenit o figură de cult prin videoclipuri virale cu el mergând cu bicicleta la muncă, chiar şi pentru a se întâlni cu lideri străini.Faptul că nu este însurat a stârnit speculaţii cu privire la sexualitatea sa în urmă cu câţiva ani, dar el s-a strecurat printre întrebările indiscrete, spunând doar că este „fericit” de viaţa sa.

    În timpul carantinei s-a aflat că Rutte a urmat regulile impuse de guvern pentru toată lumea şi a evitat să-şi viziteze mama într-un azil de bătrâni până cu câteva ore înainte ca aceasta să moară. De la Rutte lumea a aflat că a plâns la moartea tatălui său, a unui frate bolnav de SIDA în 1989 şi a unei surori. Pe plan internaţional, Rutte ţine strâns de imaginea omului care vorbeşte direct, fără ascunzişuri, dar acest lucru nu i-a adus întotdeauna prieteni.

    Spre exemplu, l-a întrerupt pe Donald Trump, chiar în timpul unei vizite la Washington în 2018, cu un „Nu” brusc, când preşedintele Americii a făcut un comentariu despre un acord comercial cu UE.
    Atitudinea dură a lui Rutte în ceea ce priveşte Grecia în plină criză a datoriilor şi criza migraţiei din UE din anii 2010 i-a înfuriat pe mulţi europeni.
    Şi acum este văzut ca „marele rău”, după cum îl descrie cotidianul italian Corriere della Sera, liderul neoficial şi de neînduplecat al „the frugal four”, acum cinci.  

    „Nu cred că se simte bine“ în rolul de ticălos, a spus un diplomat olandez. „El ar prefera să fie perceput ca o persoană care îmbunătăţeşte lucrurile, stând la înălţime pentru contribuabilii săi”, a explicat diplomatul. Rutte, înalt de 1,93 m, are o statură impunătoare chiar şi pentru naţiunea cu cei mai înalţi oameni din lume.

    În vârstă de 53 de ani şi aflat de un deceniu la guvernare, politicianul locuieşte în acelaşi apartament pe care l-a cumpărat după absorvirea facultăţii, conduce un Saab second-hand (când nu circulă cu bicicleta) şi lucrează voluntar ca profesor de studii sociale la un liceu. O fire veselă (dă sfaturi statelor sudice cu zâmbetul pe buze), Rutte a reuşit să-şi facă prieteni şi să construiască alianţe în peisajul politic olandez destul de fragmentat. „Poate fi oarecum ca un cameleon”, îl descrie Pepijn Bergsen, analist la Chatham House din Londra. „Se spune că îşi poate modela opiniile pentru a le mula pe consensul din camera de negocieri.”

    Diverşi lideri europeni, inclusiv preşedintele Franţei, Macron, şi premierii Italiei şi Spaniei au călătorit la Haga în ultimele săptămâni pentru a încerca să-l facă pe olandez să se răzgândească.
    Totuşi, Rutte a încercat la rândul său să-i convingă pe toţi că nu se va topi sub presiune, spunând că „nu este făcut din marţipan”

    Având în vedere că virusul i-a tăiat accesul la o funcţie de top în UE, Rutte se va mulţumi probabil să vâneze un al patrulea mandat ca premier în alegerile din martie 2021.
    „Bănuiesc că o va face din nou. Nu se poate întoarce la fabrica sa de unt de arahide, aşa cum obişnuia să spună“, a spus Bergsen.

    Astfel, politica internă joacă cu siguranţă un rol în atitudinea lui Rutte. În martie 2021 vor fi alegeri generale, iar partidul conservator VVD trebuie să jongleze cu partidele de extremă dreapta pentru voturile unor oameni care sunt probabil eurosceptici. În plus, actuala sa coaliţie de centru dreapta nu are majoritate în parlament. Orice compromis la Bruxelles care ar merge prea departe în ochii olandezilor s-ar putea să nu fie ratificat în parlamentul de la Haga. Lui Rutte i s-a mai întâmplat aşa în 2005 şi în 2016.

    Olandezii, care susţin apartenenţa la UE cu o majoritate de două treimi, se mândresc atât cu istoria lor ca naţiune de comercianţi, cât şi cu cumpătarea lor tradiţională calvinistă.

    Alegătorii olandezi sunt conştienţi că sunt printre cei care contribuie cel mai mult la bugetul UE, iar ideea de a dărui sau de a împrumuta mai mult este nepopulară printre ei. Criticii spun că reticenţa olandezilor de a cheltui este acum deplasată, având în vedere surplusul comercial uriaş al ţării lor cu restul UE. Erik Nielsen, economist la UniCredit, spune că contribuţiile Olandei la bugetul european din 2018 de 4,8 miliarde de euro „spun doar o mică parte din povestea financiară reală”. „Potrivit Tax Justice Network, în acelaşi an structurile de tip paradis fiscal din Olanda i-au ajutat pe olandezi să pună mâna pe 6,7 miliarde de euro în venituri fiscale de la Germania, Franţa, Italia şi Spania”, a explicat  Nielsen.
    Porecla de „Domnul Nu” i se trage de la un videoclip din aprilie, reluat frecvent pe social media, care arată cum un colector de deşeuri din Olanda strigă la Rutte cerându-i să nu dea bani „acelor italieni şi francezi”. „Oh, Nu. Nu. Nu”, a răspuns premierul. „Voi ţine minte acest lucru.”
    Această ameninţare, de a spune „nu” generozităţii franco-germane, a fost poate cea mai bună carte a lui Rutte de la masa de negocieri de la Bruxelles, unde oficialii UE îi sunt recunoscători liderului olandez pentru că reuşeşte să ţină la distanţă partidele ostile Europei unite.
    Deşi a jucat cartea eurosceptică în anumite momente când s-a adresat publicului olandez, Rutte a fost îndrăgit la Bruxelles de când l-a depăşit pe extremistul de dreapta Geert Wilders în alegerile din 2017. Realegerea sa greu câştigată, urmată la puţin timp de înfrângerea extremistei franceze Marine Le Pen de către Macron în Franţa, a ajutat la stabilizarea navei UE după şocul votului pentru Brexit. Marea Britanie a arătat întregii Europe ce poate face populismul.
    Realizările sale din trecut i-au „permis liderului olandez să joace un rol important în politica UE”, a scris cotidianul italian La Repubblica. Aceste realizări explică de ce colegii olandezului l-au acceptat în trecut ca partener, deşi acest lucru este atât de solicitant, şi de ce o vor face din nou.
    Diplomaţii UE au apucat să-i cunoască cu vârf şi îndesat talentele la discuţiile din Bruxelles. „Nu-l mai suportam pe Rutte”, povesteşte un diplomat prezent la discuţii. „Când credeai că ai obţinut un acord, ceva care să ne conducă spre finalul negocierilor, el îţi cere mai mult din altceva, şi tot aşa.”
    În cele din urmă, liderii UE s-au înţeles asupra unui plan de 1.820 de miliarde de euro reprezentând bugetul pe şapte ani al UE şi un pachet de reconstrucţie economică de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro sunt granturi, iar restul împrumuturi cu dobândă foarte mică, finanţate prin obligaţiuni emise la comun de ţările UE. Planul iniţial, aşa cum a fost prezentat el de Franţa şi Germania, prevedea ca 500 de miliarde de euro să fie acordate ca granturi ţărilor afectate sever de criză şi 250 de miliarde de euro să fie distribuite ca împrumuturi.

  • Ţara care înregistrează primele cazuri de COVID din ultimele 100 de zile. Capitala a fost pusă sub carantină

    Noua Zeelandă a înregistrat patru cazuri noi de COVID după 102 zile fără nicio transmisie în rândul comunităţii, a declarat prim-ministrul Jacinda Ardern, potrivit The Guardian.

    Auckland a fost pus sub trei zile de carantină după depistarea celor patru cazuri în rândul unei familii care locuieşte în capitala neozeelandeză. Membrii familiei nu au călătorit peste hotare, aşa că sursa infecţiei este neclară în acest moment.

    Ţara nu a mai raportat nicio transmisie de peste trei luni, iar viaţa şi-a revenit la normal în ciuda controalelor stricte de la vamă.

    Toate cele 22 de cazuri înregistrate înainte de anunţul de marţi sunt ale unor pasageri care s-au întors recent de peste hotare, călătorii fiind izolaţi la scurt timp după aflarea diagnosticului.

    „Cerem oamenilor din Auckland să rămână acasă pentru a opri răspândirea”, a declarat Jacinda Ardern.

    Restul ţării intră automat în nivelul 2 al stării de alertă, fapt ce presupune ca oamenii să poarte măşti de protecţie în zonele aglomerate, iar adunările publice vor fi limitate la 100 de persoane.

     

  • În timp ce OMS-ul anunţă că virusul SARS-CoV-2 nu este sezonier, premierul britanic Boris Johnson avertizează că Regatul Unit poate fi lovit în doar două săptămâni de un al doilea val de infecţii

    În timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) anunţă că virusul SARS-CoV-2 nu este unul sezonier, premierul britanic Boris Johnson avertizează că Regatul Unit poate fi lovit de al doilea val de infecţii în numai două săptămâni, pe măsură ce guvernul pe care îl conduce se pregăteşte să reimpună măsuri de carantină asupra cetăţenilor din mai multe ţări europene, potrivit Business Insider.

    O sursă anonimă din cadrul guvernului a declarat pentru cotidianul The Daily Mail că prim-ministrul, care a spus că unele ţări europene se confruntă deja cu al doilea val, crede că Marea Britanie se poate confrunta cu un scenariu asemănător în doar două săptămâni.

    După ce a reinstituit carantina obligatorie pentru cetăţenii care se întorc acasă din Spania, guvernul britanic va reimpune, cel mai probabil, o serie asemănătoare de restricţii pentru cei care vin din Luxemburg şi Belgia, notează The Times of London.

    Media săptămânală de cazuri de coronavirus în Marea Britanie a crescut cu 30% în ultimele trei săptămâni. Până acum, ţara a înregistrat puţin peste 300.000 de infecţii şi aproximativ 46.000 de decese, fiind întrecută la acest capitol doar de Brazilia, cu aproape 89.000 de morţi, şi Statele Unite, cu aproximativ 153.000.

    Economia Marii Britanii nu îşi va reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemie până în 2024, potrivit firmei de analiză financiară EY Item Club. Analiştii, care folosesc un model economic asemănător cu cel al Trezoreriei Marii Britanii, sugerează că rata britanică a şomajului va creşte de la 3,9% la 9%, iar economia ţării va scădea cu 11,5% anul acesta.