BusinessMagazin

Tag: portofoliu

  • Afaceri de 2,5 mil. euro pentru Supercard Solutions & Services în 2012

    Aproximativ 70% din cifra de afaceri a companiei este generată de programele de fidelizare bazate pe card şi de servicii auxiliare precum dezvoltarea de soluţii software, management de proiect, servicii sms/e-mailing sau call center. Creşterea de 12% a profitului net este explicată atât prin extinderea portofoliului de servicii oferite, cât şi prin optimizările de costuri operaţionale, proces demarat în companie încă din 2008. Pentru 2013, Supercard planifică o creştere a profitului cu 20% prin implementarea de soluţii complexe în cadrul programelor de fidelizare dezvoltate şi prin întărirea parteneriatelor strategice cu furnizorii externi care oferă flexibilitate şi preţuri atractive.

    În 2012, Supercard Solutions & Services a produs peste 5.000.000 de carduri de fidelitate, din care peste 25% au fost pentru retailerii de produse alimentare şi de larg consum, 20% pentru retailerii de încălţăminte, iar restul pentru lanţuri de farmacii, producători, retaileri de alte produse. Numărul de clienţi a crescut cu 10% în 2012, ajungând astfel ca ponderea clienţilor noi în portofoliul clienţilor activi ai Supercard să fie de 55%.

    “Anul 2012 a fost un an în care am dezvoltat noi servicii şi soluţii tehnologice pentru clienţii actuali, unii dintre aceştia aflându-se în portofoliul nostru de 7-8 şi chiar de 10 ani. Am lansat cu succes un program de fidelizare pentru lanţul de magazine Leonardo, pentru care am emis în 6 luni 1.000.000 carduri de fidelizare, oferind totodată servicii lunare pentru care am alocat resurse dedicate”, a declarat Mirela Zamfiroiu, director general al Supercard. “Credem că piaţa programelor de fidelizare va creşte în 2013”, a mai declarat Zamfiroiu.

  • Şi-a dublat afacerea pentru că a învăţat o lecţie simplă: Românii sunt prea săraci să cumpere lucruri ieftine

    TOTA DE PIAŢĂ A PROFILELOR SCUMPE DIN PVC A CRESCUT DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI, mai cu seamă în cazul cumpărătorilor persoane fizice. Cumpărătorii îşi dedică zile şi chiar săptămâni întregi pentru a alege un anumit tip de geam termopan şi se întorc în spaţiul de vânzare de mai multe ori pentru a-şi clarifica toate nedumeririle. Până la urmă, cumpărarea ferestrelor nu se face în fiecare an, ci este mai degrabă o achiziţie făcută o dată sau de două ori în viaţă, punctează Alexandru Oancea, director de marketing al Veka România, companie care are în portofoliu, conform reprezentanţilor companiei, doar profile de categorie A, respectiv vârful de gamă din domeniu.

    Or, polarizarea cumpărătorilor către extreme arată că sunt deopotrivă oameni care aleg doar în funcţie de preţ, dar este în creştere numărul celor care aleg produsele cele mai scumpe mai cu seamă pe baza motivelor ce stau în spatele costului mare. Cifrele arată clar cât de inpiraţi au fost managerii companiei: anul trecut vânzările au crescut cu 25%, în condiţiile în care piaţa a stagnat. În mod evident, firma a înghiţit o felie mai consistentă dintr-o piaţă dominată clar de cinci companii, dar pe care mai sunt prezente încă alte 10-15 firme.

    „Practic sunt rezultate în urma investiţiilor permanente. În fiecare an creştem volumul stocurilor cu 5-10-15%, dar nu există o regulă precisă„, declară Oancea. El precizează însă că Veka nu creşte cantităţile de produse, ci gama. Reprezentantul companiei recunoaşte că pe parcursul ultimilor ani „profitabilitatea firmei a avut un pic de pierdut„, dar nu dă niciun reper concret. De ajutor a fost că filiala românească nu are niciun credit bancar şi compania este o afacere de familie, în care nu se resimte presiunea unui fond de investiţii sau schimbarea de management de la an la an. Sunt şi firme româneşti care produc profile de tip PVC, însă importurile deţin cea mai importantă pondere, de peste două treimi din piaţă, fie că produsele vin din Germania, Turcia, Polonia sau din alte ţări.

    FIRMA, ÎNFIINŢATĂ ÎN URMĂ CU 13 ANI, a ajuns să aibă acum în portofoliu aproape 50 de nuanţe, dar şi profile cu design specific. Veka lucrează pe piaţa românească cu 180 de firme producătoare de ferestre de tip termopan care în liniile lor de producţie folosesc profilele fabricate în Germania, iar geamurile şi feroneria le iau de la alţi furnizori.

    „Afacerile noastre au crescut direct proporţional cu cele ale partenerilor„, spune Oancea, care precizează că numărul acestora s-a menţinut constant de-a lungul anilor, el lucrând în cadrul filialei Veka din 2007. Primul lucru pe care l-a făcut în momentul în care a fost angajat de nemţi a fost efectuarea unui training la fabrica din Germania, unde a învăţat să facă el însuşi o fereastră.

    Toţi cei 30 de angajaţi ai Veka România ştiu să evalueze profilele de PVC, iar numărul acestora a fluctuat uşor de la venirea crizei, cu numai 5%, conform lui Oancea. „Reduceri de personal au fost făcute doar în partea operativă, de preluare a comenzilor.„ Firma nemţească are unităţi de producţie în întreaga lume şi de doi ani este liderul mondial în ce priveşte volumele de PVC produse. Pentru că înaintea crizei nivelul vânzărilor ajunsese la un nivel considerat interesant de către nemţi, filiala românească pregătise câteva milioane de euro pentru a-i investi într-o linie de producţie locală.

    „În 2008 am primit primele semnale negative de la colegii din filialele din SUA şi atunci Veka România a hotărât să amâne investiţia într-o unitate de producţie locală, deşi fusese ales un spaţiu anume şi proiectul era gata„, povesteşte Oancea. Pentru centrul logistic operat în preajma Bucureştiului, Veka a cheltuit aproape 2 milioane de euro. De acolo, profilele importate din Germania sunt trimise către fabricile celor 180 de parteneri, 25-30% reprezentând cea mai mare parte a rulajelor, adică 80% din cifra de afaceri a companiei. Aceştia au de regulă peste 50 de angajaţi şi cifre de afaceri care depăşesc 5 milioane de euro pe an.

    La nivelul întregii pieţe, spune Oancea, e greu de estimat câţi producători de ferestre sunt; cele mai recente date ale asociaţiei de profil indicau, în 2008, un număr de circa 5.000 de societăţi cu activităţi în domeniul producţiei de geamuri de tip termopan. Alexandru Oancea estimează că valoarea totală a pieţei geamurilor de tip termopan se plasează în jurul a 350 de milioane de euro pe an, dar sunt blocaje care au afectat grav activitatea producătorilor – cum e cazul firmelor implicate în programele de reabilitare termică.

    IN CE PRIVEŞTE EVOLUŢIA PIEŢEI ÎN 2013 REPREZENTANTUL VEKA SE DECLARĂ REZERVAT, mai cu seamă că anul trecut valoarea s-a menţinut cam la acelaşi nivel ca în 2011. În plus, „primăvara nu se simte încă în domeniul construcţiilor; e încă timpuriu să facem estimări, pentru că piaţa construcţiilor se dezmorţeşte în mai, iar apogeul este în perioada august-octombrie„.

  • Elkotech distribuie softul ATEN pentru accesarea de la distanţâ a centrelor de date

    Softul Control Center Video Session Recorder (CCVSR) înregistreazâ automat mişcârile de pe ecran, ale tastaturii şi click-urile mouse-urilor atunci când serverele sunt accesate prin intermediul porturilor unui switch KVM-Over-IP. Companiile pot astfel folosi CCVSR pentru a urmâri incidentele tehnice şi pentru acţiunile de audit.

    Software-ul înregistreazâ de la nivel de BIOS pânâ la logare, de la instalarea aplicaţiilor pânâ la configurarea oricârei pârţi a sistemului de operare, toate acţiunile fiind înregistrate şi salvate. Astfel, managerii IT pot utiliza software-ul pentru a repara orice incident tehnic şi pentru a evalua mai uşor situaţiile pe baza înregistrârilor. Acest lucru este util pentru organizaţiile care folosesc companii terţe pentru suportul IT.

    Noul software de la ATEN se instaleazâ odatâ cu switch-urile KVM-Over-IP, fârâ a fi nevoie de o instalarea suplimentarâ pentru serverele vizate.

    “Centrele actuale de date sunt din ce în ce mai complexe şi necesitâ un numâr mare de persoane şi companii terţe pentru a asigura o bunâ funcţionare a sistemelor şi aplicaţiilor. în acest context, existâ posibilitatea producerii unor erori tehnologice sau umane. CCVSR le permite managerilor IT sâ le urmâreascâ mai bine şi sâ redea imaginile pe baza înregistrârilor, pentru a identifica problemele. Software-ul este un instrument util pentru acţiunile de audit”, a declarat Kevin Chen, preşedinte al ATEN International.

  • Star Storage extinde portofoliul de servicii cloud StarVault

    Prin portofoliul StarVault Cloud, compania oferâ organizaţiilor, indiferent de domeniul în care activeazâ (public sau privat) sau dimensiunea acestora (companii mici, mijlocii sau de nivel enterprise), pachetul de Servicii Cloud Adevârate, personalizabile şi cu rezultate imediate, cum ar fi reducerea costurilor operaţionale, eficientizarea activitâţii şi creşterea capacitaţii de reacţie la schimbârile pieţei.

    “În contextul economic actual, utilizarea serviciilor cloud este pentru orice organizaţie o decizie obligatorie şi nu o opţiune. Noile servicii se înscriu în conceptul lansat deja de noi, Cloud as Utility, care face posibilâ utilizarea soluţiilor şi serviciilor IT la fel de uşor precum utilitâţile, serviciile cloud StarVault oferind un avantaj cheie deosebit de important clienţilor, şi anume aceştia plâtesc doar cât folosesc şi când au nevoie, cu 0 investiţii iniţiale”, a declarat Câtâlin Pâunescu, managing director Star Storage.

  • Meda Prod lansează mezeluri 1 Mai

    Brieful a ajuns direct pe masa diviziei de branding a agenţiei Propaganda, care a primit provocarea de a crea pentru acest brand nou o identitate puternică şi atractivă. Noul brand se adreseze clasei muncitoare, adică unui segment cu care niciun brand de mezeluri nu a mai vorbit până acum, în mod direct.

    Conceptul creativ propus de echipa Propaganda Brand New a plecat, pe de o parte, de la target – în urma unei analize atente a românului care urma să consume noile produse, a stilului său de viaţă, a preocupărilor de zi cu zi. Pe de altă parte, s-a ţinut cont de însuşirile noului produs – dedicat muncitorilor prin tot ceea ce îl caracterizează: este săţios, ieftin şi gustos.

    ”În România există mulţi oameni simpli care muncesc mult, care adesea trebuie să facă muncă fizică şi care au nevoie de un combustibil pe măsură, care să le dea energie şi forţă pentru efortul zilnic la care sunt supuşi. Am vrut să ne adresăm acestor oameni într-un mod cât mai direct, pentru că produsele au fost gândite special pentru nevoile lor: le dau energie, sunt gustoase şi săţioase, dar şi la buzunare uşoare. Pentru că nu e suficient să fie bune, trebuie să fie şi îndestulătoare.” spune Diana Caracota, planner Propaganda

    “Ce pot spune despre proiect, este că m-a bucurat şi surprins (plăcut) în acelaşi timp faptul că clientul a înţeles că pentru aşa un nume este nevoie şi de un univers vizual pe măsură, univers inspirat evident atât din perioada comunistă (cea mai bogată, dealtfel, din punct de vedere vizual şi clişeistic), cât şi din realităţile zilelor noastre.

    Folosirea elementelor din zona insignelor şi decoraţiilor de dinainte de revoluţie conferă memorabilitate şi, poate, un uşor aer nostalgic, familiar. în ceea ce priveşte etichetele de produs, am optat pentru simplitate, contrast şi culoare puternică pentru vizibilitate la raft.” spune Vlad Bojan, head of design, Propaganda Brand New.

    Mezelurile 1 MAI au fost lansate deja în magazine alături de campania in-store, care are ca obiectiv poziţionarea acestui brand ca mezelurile clasei muncitoare. Sloganul campaniei este ”Mezeluri pentru cei care merg la muncă, nu la birou”, iar vizualurile portretizează universul muncitorilor români din mai multe domenii, la care se adaugă replici şi mesaje care li se adresează în mod direct într-o formă amuzantă şi camaraderească.

    “Pentru noi este primul brand care se adresează unui segment de consumatori la care primează preţul produsului. Însă preţul mic trebuia tradus în universul consumatorilor, în valorile şi atitudinile lor. Ne-a suprins plăcut propunerea, am testat-o în nişte focus grupuri şi sperăm să confirme aşteptările.

    Diferenţierea pe piaţa mezelurilor, unde toţi spun tradiţional sau gustos, e greu de obţinut. Un lucru inedit în timpul şedinţei foto, făcute pe un şantier pentru posterele 1 Mai, a fost să observăm că muncitorii de acolo, în pauza de masă, aveau acelaşi sandwich denumit <submarin> făcut din jumătate de pâine şi salam, ca cel pe care unul dintre personajele noastre îl ţinea în mână, în poster,” spune Mihai Dinculescu, senior brand manager, Meda Prod
     

  • Iohannis despre pierderea Ministerului Justiţiei: PNL nu a vrut să înceapă un “demers de tip troc de piaţă”

     Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre decizia PNL de a renunţa la Ministerul Justiţiei şi a răspuns că a participat la luarea acestei decizii, lucrurile fiind mai complicate decât la prima vedere.

    “Lucrurile sunt puţin mai complicate. Nu am dat şi nu ne-a fost luat. S-a hotărât în USL că, dacă tot a dorit primul ministru să preia interimatul la Ministerul Justiţiei şi dacă tot a dorit să facă nominalizările pentru procurori, atunci ar fi logic să-şi însuşească şi în continuare demersul pe justiţie. Nu ar avea nicio logică, după ce a scos esenţa din actualul ministeriat pentru această perioadă, să se dea ministerul înapoi la liberali, ca să continue ce? Să continue să dea explicaţii de ce a făcut primul ministru numirile pe care le-a făcut? Nu ar avea nicio noimă şi atunci USL, foarte înţelept, a hotărât să îi lase pe primul ministru şi PSD să-şi însuşească în continuare demersurile pe Ministerul Justiţiei”, a spus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen Bank România a cumpărat portofoliul de retail al Citi

     Raiffeisen Bank a anunţat joi semnarea acordului cu Citibank România, tranzacţia urmând să fie finalizată după aprobarea de către Consiliul Concurenţei, cel mai probabil în trimestrul al treilea.

    Termenii financiari ai tranzacţiei nu au fost anunţaţi.

    “Acordul prevede că Raiffeisen Bank va prelua un portofoliu de peste 100.000 de clienţi, cu active de 460 milioane lei (peste 90 de milioane de euro) şi peste 770 milioane de lei (peste 175 milioane euro) în depozite, potrivit datelor de la 31 decembrie 2012, precum şi toţi angajaţii diviziei de retail a Citibank România”, se arată într-un comunicat al Raiffeisen.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România, a declarat că modelul de afaceri al Citi pe toate segmentele de retail este similar cu cel al Raiffeisen şi că tranzacţia a fost stabilită şi luând în calcul calitatea portofoliului de credite preluat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rasvan Radu, UniCredit: “Pentru noi este o prioritate si pentru 2012 creditarea economiei private”

    Creditele pentru segmentul corporate au crescut cu 20%, volumul imprumuturilor pentru IMM-uri a urcat cu 33%, in timp ce avansul pentru creditele ipotecare a fost de 21%, in timp ce creditele de consum au inregistrat o scadere cu 20% fata de 2010, a informat banca.

    “Am avut una dintre cele mai bune rate de crestere a creditarii la nivel de piata. Anul 2011 nu a fost mai usor pentru sectorul serviciilor financiare, avand in vedere ca presiunea asupra lichiditatii din piata a revenit, cerintele de capital s-au inasprit la nivel global, riscurile asociate creditului au crescut iar cresterea economica a fost slaba. Pentru noi este o prioritate si pentru 2012 sa marim volumul creditelor acordate economiei private, ca motor de crestere a veniturilor operationale”, a declarat Rasvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.

    Depozitele clientilor au ajuns la 11,5 miliarde lei la 31 decembrie 2011, in crestere cu 5% fata de finalul lui 2010, un avans mai accentuat inregistrandu-se pe segmentul persoanelor fizice. Raportul intre credite si depozite la finalul anului trecut a fost de 138%.

    UniCredit Tiriac Bank a obtinut un profit net de 159,4 milioane lei (38 milioane euro) in 2011, potrivit standardelor de raportare financiara internationale (IFRS), in scadere cu 6,9% fata de 2010. Dupa standardele de contabilitate locale (RAS), profitul net a fost anul trecut de 103,1 milioane lei, in crestere cu 80,3% fata de 2010. Rentabilitatea anualizata a capitalurilor proprii (ROE) s-a plasat la 6,5%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 0,7%.

    Banca a inregistrat o scadere cu 10,3% a veniturilor operationale, pana la 1,2 miliarde lei, ca urmare a scaderii veniturilor din dobanzi, pe fondul cresterii costului resurselor atrase. In acelasi timp, veniturile din comisioane au crescut cu peste 10%, pe fondul amplificarii volumului tranzactiilor financiare operate de banca.

    Cheltuielile operationale au crescut cu 4,5% in 2011 comparativ cu anul precedent, reflectand in principal efectul cresterii TVA, cresterea ratelor de contributie reglementate pentru Fondul de Garantare a Depozitelor si impactul deschiderilor de noi sucursale. Raportul intre costuri si venituri s-a plasat la 49,9%, un nivel mai bun fata de media sistemului bancar. Rata solvabilitatii a fost de 11,4% potrivit RAS (calculat excluzand profitul inregistrat in 2011), confortabil peste nivelul reglementat. Provizioanele nete pentru activele financiare (preponderent credite ale clientelei) au coborat cu 24% in 2011 fata de anul 2010.

    “Nu ne asteptam la o redresare rapida a economiei Romaniei nici in 2012, avand in vedere incetinirea ritmului economic la nivelul zonei euro si nivelul inca redus al cererii interne”, a precizat Rasvan Radu.

    “Aceste tendinte se vor suprapune probabil cu provocari legate de disponibilitatea lichiditatii, a capitalului, precum si de costul acestora. Cresterea riscurilor asociate creditului si presiunea asupra marjelor, intr-un context lipsit de mari oportunitati de crestere, vor continua sa puna presiune pe veniturile si profitabilitatea bancilor.”

    Cu toate acestea, considera seful UniCredit Tiriac Bank, exista si o serie de arii de activitate cu potential foarte ridicat, precum sectorul IMM-urilor si proiectele finantate din fonduri europene. “UniCredit Tiriac Bank va dezvolta solutii care sa valorifice aceste tendinte pozitive si se va concentra pe sustinerea IMM-urilor si co-finantarii proiectelor care acceseaza fonduri europene. La nivel structural, vom incuraja creditarea in lei si vom gestiona cu atentie situatia surselor noastre de finantare”, a adaugat Rasvan Radu.

    Volumul activelor bancii a ajuns la 22,9 miliarde lei (5,3 miliarde euro) la finalul lui 2011, in crestere cu 9,9% fata de 31 decembrie 2010. Volumul creditelor din bilant a urcat cu 17,2% anul trecut fata de finalul lui 2010, pana la 15,9 miliarde lei (volumul total a urcat la 18,6 miliarde lei daca includem si portofoliul de credite externalizate).

    UniCredit Tiriac Bank, a cincea banca din Romania după valoarea activelor, face parte din reteaua grupului italian UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est si unul dintre cele mai mari din Europa. Banca are circa 544.000 de clienti, pe care ii deserveste prin intermediul a peste 240 de sucursale.

  • Se vinde totul? Ce se va întâmpla cu activele Fondului Proprietatea

    Este vorba despre Enel Distribuţie Banat şi Dobrogea (câte 24% din acţiuni), E.ON Moldova Distribuţie, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Furnizare (câte 22%), E.ON Energie (13%), E.On Gaz Distribuţie, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Energie şi GDF Suez Energy (câte 12%). Valoarea totală a participaţiilor Fondului este de 527,6 mil. euro. Mandatul oferit Citigroup “este în concordanţă cu unul dintre obiectivele noastre cheie, acela de a reduce ponderea companiilor nelistate din portofoliul Fondului”, a explicat Grzegorz Konieczny, managerul de fond al FP.

    Mihai Căruntu, analist al BCR, explica în analiza din ianuarie consacrată Fondului Proprietatea că lichiditatea portofoliului FP este mult mai scăzută decât a unui fond de private equity comparabil, întrucât “FP este ţinut captiv de aceste societăţi nelistate, controlate în principal de stat, ceea ce întreţine un management discreţionar. Acesta este un motiv pentru care e de înţeles că acţiunile se tranzacţionează la un discount mai mare faţă de valoarea unitară a activului net decât pentru cele mai multe fonduri listate de private equity cu expunere la economiile mature”. Prin urmare, afirma Căruntu, elementul esenţial pentru o scădere a discountului îl reprezintă, în opinia lui Căruntu, listarea Romgaz, a Hidroelectrica şi, într-o măsură mai mică, a Nuclearelectrica.

    Acţiunile FP se tranzacţionează în prezent la un preţ de 0,58 lei/titlu, faţă de o valoare unitară a activului net de 1,1290 lei la 31 ianuarie.

    Fondul speculativ american Elliott Associates, cel mai mare acţionar al FP, a propus anterior ca banii rezultaţi din vânzare să fie viraţi acţionarilor, alături de banii din vânzarea de către Templeton a participaţiilor FP la companiile listate sau în curs de listare (Petrom, Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica).

    City of London Investment Management Limited, un alt acţionar semnificativ, a anunţat în această săptămână că e de acord cu Elliott Associates ca mandatul Franklin Templeton să fie schimbat astfel încât administratorul să fie încurajat să vândă activele şi să distribuie banii rezultaţi ca dividende speciale către acţionari. Argumentul ar fi că FP este prea mare raportat la cererea de acţiuni, astfel încât o reducere a portofoliului ar reduce discountul cu care sunt tranzacţionate acţiunile.

    Totuşi, notează analiştii BCR, City of London nu susţine o vânzare agresivă a activelor, astfel încât substanţa Fondului ca principal vehicul de investiţii pe piaţa românească de capital să nu fie sever afectată. Propunerile acţionarilor vor fi dezbătute la AGA din 4 aprilie.

  • Casa de Insolvenţă Transilvania a avut anul trecut afaceri mai mari cu 40%

    Firma a ajutat creditorii să-şi recupereze şi să-şi stingă creanţe de aproximativ 65 milioane de euro în 2011, cu 45% mai mult decât în anul precedent. Astfel, compania a stins din 2007 până în prezent creanţe de peste 250 milioane de euro către creditori. Portofoliul de proiecte al CITR se împarte la începutul anului 2012 în 50% proceduri de reorganizare judiciară şi 50% proceduri de faliment, în timp ce media naţională a procedurilor de reorganizare judiciară se cifrează la 4-8% din cazurile de insolvenţă deschise.

    “Ne-am concentrat în ultimii ani pe creşterea cazurilor de reorganizare judiciară din portofoliul de insolvenţe al CITR. Reorganizarea judiciară, prin aplicarea planului de reorganizare adaptat nevoilor fiecărei societăţi în parte, este un proces ce poate contribui la menţinerea jucătorului economic pe piaţă, menţinerea locurilor de muncă şi achitarea creanţelor către creditori. Vom depune în continuare eforturi pentru a-i face pe manageri să înţeleagă că insolvenţa este un proces normal, la care dacă apelezi din timp şi în cunoştinţă de cauză poate fi un colac de salvare al business-ului, un nou început şi o posibilitate de restructurare din temelii”, a declarat Andrei Cionca, fondatorul CITR.

    Echipa CITR s-a restructurat în 2011. A fost numit un nou board format din Andreea Anghelof, Vasile Godîncă şi Rudolf Vizental. În prezent CITR are 12 echipe de caz, constituite din analişti financiari, avocaţi, jurişti, economişti, specialişti în marketing, experţi contabili şi auditori.

    CITR a lansat în 2011 primul departament de analiză financiară al unei societăţi de practicieni în insolvenţă. “Metodele de lucru în insolvenţă se schimbă odată cu contextul socio-economic. De aceea am căutat tot timpul, şi vom căuta în continuare, să fim cu un pas înainte şi să oferim companiilor din portofoliul nostru procedee şi produse noi. Unele cunoscute şi aplicate mai ales în ţări cu o tradiţie şi experienţă mai mare în soluţionarea cazurilor de insolvenţă, altele reinventate de noi pentru a fi aplicate în procedurile şi situaţiile specifice mediului de afaceri românesc,” a declarat Radu Lotrean Co-fondator CITR.
    Planurile de extindere a CITR au continuat şi în 2011 prin fuziunea cu Solve Insolve SPRL Arad, preluând întregul portofoliu şi echipa acestei societăţi.

    Pentru 2012 compania preconizează extinderea în continuare, prin deschiderea de noi filiale în Moldova, Oltenia şi posibil Constanţa, astfel ca la finalul acestui an să poată gestiona direct din teritoriu proceduri de insolvenţă pe întreg teritoriul ţării.
    Cu o echipă de peste 90 de specialişti, 30 practicieni în insolvenţă şi 12 echipe de lucru, Casa de Insolvenţă Transilvania a gestionat procedura insolvenţei a peste 500 de societăţi comerciale şi este reprezentată la nivel naţional. Casa de Insolvenţă Transilvania este societatea corespondentă a societăţii civile de avocaţi Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.