BusinessMagazin

Tag: piata

  • Sorin Mititelu, vicepreşedinte, ASF: Anul 2024 a fost uşor peste estimările pe care le aveam atunci când am bugetat obiectivele financiare. Estimările noastre sunt că în 5 ani de zile vom avea o dublare a pieţei

    Anul 2024 a fost uşor peste estimările pe care le aveam atunci când am bugetat obiectivele financiare. Estimările noastre sunt că în 5 ani de zile vom  avea o dublare a pieţei, a spus Sorin Mititelu, vicepreşedintele ASF, în cadrul ZF Insurance Summit 2025

    “Anul 2024, din cifrele pe care la avem ne arată că am ajuns la un nivel de normalitate chiar şi ca profitabilitate la nivel de piaţă. Anul trecut a fost uşor peste estimările pe care le aveam atunci când am bugetat obiectivele financiare”, a spus Sorin Mititelu.

    Ce a mai spus Sorin Mititelu, vicepreşedintele ASF:

    Ne-am propus să îndeplinim misiunea dată de legea de funcţionare a ASF, obţinerea unui nivel de stabilizare a pieţei. Atenţia a fost mare în zona de supraveghere prudenţială.

    Am întărit capacităţile interne de a gestiona un asemenea subiect, de a avea intervenţii sub forma unor reglementări secundare pentru a crea cât mai clare regulile jocului în această piaţă şi să influenţăm în direcţia modificării comportamentului în piaţă.

    Avem un cadru de regelemntare privind tarifele RCA, cu sistem controlat al preţului la acest produs. În fond ceea ce am reuşit a fost să obţinem stabilizarea acestei pieţe să menţinem ritmul de creştere şi să creăm cadrul necesar pentru un sistem care are un rol important în viaţa noastră de zi cu zi şi încă nu şi-a îndeplinit rolul.

     

  • Cine va prelua companiile antreprenoriale româneşti când fondatorii vor ieşi din business? Cum pot duse mai departe aceste companii dacă urmaşii nu vor să intre în business? Cum se fac planurile de succesiune? Urmăriţi ZF Live miercuri, 4 iunie, ora 12.00, o discuţie cu Mona Neagoe, partner Pedersen & Partners

    Cine va prelua companiile antreprenoriale româneşti când fondatorii vor ieşi din business? Cum pot duse mai departe aceste companii dacă urmaşii nu vor să intre în business? Cum se fac planurile de succesiune? Urmăriţi ZF Live miercuri, 4 iunie, ora 12.00, o discuţie cu Mona Neagoe, partner Pedersen & Partners

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Comisia Europeană: Delivery Hero şi Glovo au format un cartel împărţindu-şi pieţele din UE, făcând schimb de date comerciale sensibile şi stabilind să nu-şi “fure” unii altora angajaţii pentru ani de zile. Amendă de 329 de milioane de euro. Companiile au recunoscut că au încălcat legea

    Jucătorii din noua economie Delivery Hero şi Glovo au apelat la una dintre cele mai vechi tactici din lume pentru a-şi mări profiturile şi a reduce concurenţa: au format un cartel pentru a schimba pe ascuns date comerciale sensibile şi a stabili pe ce pieţe din UE să acţioneze fiecare, stabilind – în plus – şi că angajaţii lor nu se pot muta liber între cele două companii prin agreerea ca niciuna dintre firme să nu ia oameni de la cealaltă, conform datelor dintr-o investigaţie a Comisiei Europene care s-a soldat cu o amendă de 329 de milioane de euro.

    “Comisia a amendat Delivery Hero şi Glovo, două companii importante de livrare de mâncare, cu un total de 329 de milioane de euro pentru participarea la un cartel în sectorul livrărilor online de mâncare. Mai exact, cele două companii (i) au convenit să nu îşi “vâneze” reciproc angajaţii; (ii) au făcut schimb de informaţii comerciale sensibile; şi (iii) şi-au alocat pieţe geografice. Încălcarea a acoperit Spaţiul Economic European (“SEE”) şi a durat patru ani. Cartelurile de acest gen reduc opţiunile pentru consumatori şi parteneri de afaceri, reduc oportunităţile pentru angajaţi şi reduc stimulentele pentru a concura şi a inova.

    Ambele companii şi-au recunoscut implicarea în cartel şi au fost de acord să soluţioneze cazul. Aceasta este prima decizie prin care Comisia constată existenţa unui cartel pe piaţa muncii şi prima dată când sancţionează utilizarea anticoncurenţială a unei participaţii minoritare într-o afacere concurentă”, conform anunţului Comisiei Europene.

    Aceste practici au fost agreate înainte ca Delivery Hero să achiziţioneze Glovo în 2022. Delivery Hero a deţinut o participaţie minoritară la Glovo din iulie 2018 şi a preluat controlul total al companiei în iulie 2022.

    Delivery Hero a primit cea mai mare penalizare, o amendă de 223,29 milioane de euro. Glovo a fost amendată cu 105,73 milioane de euro.

    Executivul UE a început investigarea companiilor în iulie anul trecut.

    Ambele companii şi-au recunoscut implicarea în cartel şi au fost de acord să soluţioneze cazul, a precizat Comisia, ceea ce a dus în cele din urmă la o amendă redusă.
    “Acest caz este important deoarece aceste practici au fost facilitate printr-o utilizare anticoncurenţială a participaţiei minoritare a Delivery Hero la Glovo”, a declarat Teresa Ribera, principalul responsabil al UE în domeniul concurenţei.

    Delivery Hero a declarat într-un comunicat că a cooperat pe deplin cu investigaţia Comisiei şi că anterior a constituit un provizion de 400 de milioane de euro pentru rezultatul anchetei.
     

  • Cum a arătat piaţa muncii în cea mai tensionată luna a anului: angajatorii au scos în piaţă 22.000 de joburi în mai, un plus de 11% faţă de aprilie, dar în scădere cu 10% an/an; Angajatorii încep să ceară prezenţa fizică la birou 5 zile pe săptămână

    Un număr de 22.000 de joburi noi au fost postate în luna mai a acestui an de către angajatori, cu 11% mai mult decât în luna aprilie, şi cu aproximativ 10% mai puţin decât în luna mai din 2024, potrivit  eJobs, principala platformă de recrutare online din România.

    „Luna aceasta a fost una marcată de tensiuni inclusiv pe piaţa muncii, ceea ce s-a tradus într-o reacţie de expectativă pentru o parte dintre angajatori. În ultimele aproape două săptămâni însă, lucrurile reîncep să intre în logica deja cunoscută de recrutare. Vedem o revenire a numărului de joburi noi scoase în piaţă şi planuri concrete de extinderi ale echipelor şi de atragere de candidaţi”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.

    Potrivit analizei eJobs, luna mai se plasează la acelaşi nivel sau chiar depăşeşte uşor numărul de joburi postate în ianuarie, februarie şi martie. În plus, există domenii precum retail, call-center / BPO sau servicii care au continuat să angajeze indiferent de contextul economic, social şi politic.

    O tendinţă puternică remarcată în piaţă arată o revenire către angajările tradiţionale, care cer prezenţa fizică la birou 5 zile pe săptămână, în defavoarea joburilor remote.

    „Este pentru prima oară anul acesta şi, de altfel, în ultimii ani, când numărul joburilor care cer prezenţa la birou depăşeşte pragul de 90% (93,9%). Numărul de joburi remote a ajuns la 3,4%, iar cele pentru străinătate la 2,7%. Piaţa începe să îşi revină, dar acest lucru se întâmplă în termeni ceva mai riguroşi decât până acum”, explică Bogdan Badea.

    Domeniile care au avut cele mai multe joburi disponibile luna aceasta au fost retail, call-center / BPO, servicii, industria alimentară, turism şi producţie. De cealaltă parte, cele mai puţine anunţuri postate au fost pentru media, energie, educaţie / training, arte / entertainment, imobiliare sau sectorul farmaceutic. 60% dintre locurile de muncă scoase în piaţă luna aceasta au vizat candidaţii entry level (0 – 2 ani de experienţă). Următorii cei mai căutaţi au fost cei din segmentul mid – level (2 – 5 ani de experienţă), în timp ce managerii şi specialiştii cu mai mult de 5 ani de experienţă au reprezentat categoriile cu un număr mai scăzut de oportunităţi.

    De altfel, tot ei sunt şi candidaţii cu cel mai mic număr de aplicări – din cele 740.000 de aplicări aferente lunii mai, 160.000 aparţin seniorilor cu mai multe de 5 ani de experienţă şi aproape 40.000 managerilor. Candidaţii entry level şi mid-level continuă să aplice cel mai mult.

    „Inclusiv candidaţii au simţit tensiunea din piaţă în luna mai, lucru care i-a determinat să fie mai precauţi în ceea ce priveşte ideea de a-şi schimba jobul. Am văzut candidaţi care au continuat să aplice pentru că nu lucrează în acest moment, însă cei care voiau să schimbe angajatorul au preferat să amâne momentul unei schimbări până când la nivel general, urma să se creioneze o imagine mai clară asupra modului în care aveau să se deruleze lucrurile din a doua jumătate a anului. Aşa cum s-a întâmplat în cazul angajatorilor, şi în ceea ce-i priveşte pe candidaţi ultimele aproape două săptămâni au readus o creştere a numărului de aplicări”, mai spune Bogdan Badea.

    Deşi numărul de joburi remote este în scădere, numărul de aplicări pentru acestea rămâne ridicat. 12% din aplicările acestei luni au fost pentru joburile remote, 1,1% pentru străinătate şi 86,8% pentru joburile din România care cer prezenţă la birou. Cele mai multe aplicări le-au primit angajatorii din retail, servicii, call-center / BPO, financiar / bancar. IT-ul continuă să suscite interesul candidaţilor, cu toate, că, din punctul de vedere al joburilor postate, se află doar pe locul al10-lea. Alte domenii care au primit peste 55.000 de aplicări în luna mai au fost turism, transport / logistică, construcţii şi industria alimentară.

    În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă.


     

     

  • România consumă aproape toată berea pe care o produce. Constantin Bratu, Berarii României: Vorbim de un procent de 97-98% dintr-o producţie de 15 milioane de hectolitri

    România consumă aproape toată berea produsă pe plan intern, un indicator al unei industrii solide, aproape complet integrată, care se sprijină pe resurse locale şi pe o infrastructură bine dezvoltată, susţine Constantin Bratu, director general al organizaţiei Berarii României, care adună cei mai reprezentativi jucători din piaţa locală a berii.

    Un alt semn al maturizării pieţei este şi creşterea constantă a numărului de producători – de la marile companii internaţionale la microberăriile locale, fiecare contribuind la diversificarea şi dinamismul sectorului.

    “România produce aproape toată berea pe care o consumă – vorbim de o rată de integrare internă de circa 97-98% dintr-o producţie de 15 milioane de hectolitri. Această performanţă este rezultatul prezenţei în piaţă atât a marilor jucători internaţionali, cât şi a producătorilor locali. La finalul anului trecut, în România erau înregistrate 89 de fabrici de bere, dintre care 77 microberării, un indicator care arată că micii producători pasionaţi de bere contribuie activ la diversificarea pieţei”, a spus Constantin Bratu în cadrul evenimentului Reindustrializarea României organizat în luna mai de Ziarul Financiar.  

    Raportat la acoperirea geografică, Constantin Bratu a menţionat că în 31 din cele 41 de judeţe ale României există cel puţin o unitate de producţie mare sau mică.

    De unde vine materia primă

    În prezent, aproximativ 90-95%, uneori chiar 100% din hameiul cultivat în România este absorbit de industria locală de bere.

    “Hameiul este o cultură specială – asemănătoare cu viţa-de-vie – care necesită 3-4 ani pentru a ajunge la maturitate. Avem aproximativ 240 de hectare cultivate în Transilvania, o zonă foarte potrivită pentru acest tip de cultură. Există şi proiecte în derulare pentru extinderea suprafeţelor, însă căldura excesivă din ultimii ani a afectat randamentele. În ansamblu, estimez că între 50% şi 80% din ingredientele utilizate în producţia berii provin din România – de la orz şi malţ, până la porumb şi hamei”, a mai spus Constantin Bratu.

    El a remarcat că şi în zona ambalajelor s-au făcut progrese notabile. Producătorii de PET-uri şi sticle au cunoscut o dezvoltare semnificativă, inclusiv prin deschiderea unor fabrici în apropierea Capitalei. Totuşi, în cazul sticlelor de sticlă, situaţia rămâne mai complexă în sensul că o parte dintre ambalaje continuă să fie importate.

    Totuşi, în contextul implementării sistemului de garanţie-returnare, unde industria berii, alături de alte două sectoare, a jucat un rol esenţial, Bratu speră că odată cu colectarea curată şi transparentă a ambalajelor vor apare şi fabrici capabile să reutilizeze aceste sticle în producţia locală.

    “Cu toate acestea, investiţiile în tehnologie presupun timpi de aşteptare considerabili, mai ales în contextul în care România depinde în mare măsură de echipamente din import, iar achiziţionarea şi instalarea completă a unei linii de producţie poate dura între 12 şi 24 de luni”,a mai spus el.

    Poate „bere românească” să devină un brand regional?

    Berea românească începe deja să se contureze ca un brand regional, apreciat de turişti şi căutat de românii din diaspora. Cu aproximativ 500.000 de hectolitri exportaţi anual, produsul ajunge în ţări cu comunităţi româneşti numeroase, devenind un simbol al gustului de acasă. „Este o satisfacţie şi o dovadă a valorii acestui produs”, spune Constantin Bratu. Mai mult decât atât, berea românească este un produs aproape complet integrat local – de la materii prime până la distribuţie –, motiv pentru care, afirmă Bratu, „ar trebui să fim mândri de asta”.

    Cum arată viitorul industriei

    Deşi piaţa berii din România este extrem de competitivă, cu investiţii care au depăşit deja 2 miliarde de euro, există încă loc pentru proiecte majore.

    “Este o piaţă extrem de competitivă. Avem 4 mari jucători globali, 2-3 cu acoperire naţională, dar şi alţi 3 jucători activi regional, în judeţe mai puţin dezvoltate industrial, cum ar fi Oneşti sau Suceava. Cu siguranţă vor mai apărea fabrici mici de bere – sub 5.000-7.000 de hectolitri – din care avem deja 77 în funcţiune. Nu ştiu dacă vom mai avea o investiţie mare într-o fabrică nouă, dar cu siguranţă vom vedea investiţii în cultura de hamei”, a apreciat Bratu.

    În prezent, legislaţia permite diferenţierea subvenţiilor între cultura de viţă-de-vie şi cea de hamei – un pas important.

    “Sperăm să apară cât mai mulţi cultivatori de hamei. În funcţie de anul agricol, între 50% şi 80% din orzul utilizat pentru bere provine din România. Ideal ar fi să ajungem la o autosuficienţă cât mai mare – potenţialul este acolo: vorbim de circa 300.000 de tone anual, într-o piaţă stabilă”, a mai spus Constantin Bratu.

    Membrii Berarii României sunt cei mai mari producători de bere din România – URSUS BREWERIES, Bergenbier S.A., HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD – şi microberăriile Berăria Artizanală Sibiu, CLINICA DE BERE, Scorilo şi Zăganu. Împreună, cei opt producători furnizează 90% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA şi  ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÅNIA.

     


     

     

  • Explozia bitcoin face companiile să revină pe piaţa crypto: Tot mai multe corporaţii merg spre piaţa de capital pentru a obţine finanţare cu care să cumpere bitcoin

    Un raliu masiv al preţului bitcoin încurajează companiile din domeniul activelor digitale să apeleze la pieţele de capital pentru a obţine fonduri necesare achiziţionării de criptomonede, profitând de cererea ridicată din partea investitorilor, scrie FT. 

    Creşterea cu 50% a bitcoinului, de la minimele înregistrate la începutul lunii aprilie până la un maxim istoric de 111.965 de dolari săptămâna trecută, a declanşat o avalanşă de listări ale unor entităţi care vând acţiuni şi obligaţiuni, promiţând în acelaşi timp că vor constitui rezerve mari de criptomonede. Marţi, compania media controlată de familia lui Donald Trump a confirmat planurile de a strânge 2,5 miliarde de dolari pentru a cumpăra criptomonede.

    Numărul companiilor listate care deţin bitcoin a crescut de la 89 la începutul lunii aprilie la 113, potrivit BitcoinTreasuries.net, care estimează că acestea deţin în total peste 800.000 de bitcoin, în valoare de aproximativ 88 de miliarde de dolari.

    Multe firme încearcă să replice succesul companiei software Strategy (fosta MicroStrategy), devenită un adevărat colecţionar de bitcoin, care a acumulat 580.000 de monede şi are în prezent o capitalizare bursieră de peste 100 de miliarde de dolari.

    Condiţiile de piaţă favorabile – cum ar fi o dezescaladare a conflictului comercial SUA-China şi o volatilitate mai scăzută – susţin emisiunile de titluri, a declarat Aaron Chan, strateg în domeniul activelor digitale la Flow Traders, un formator de piaţă olandez.

    „Atâta timp cât această situaţie persistă, vedem investitori care revin în piaţă pentru a încerca să prindă începutul viitorului ‘Strategy’.”

    Aceste evoluţii coincid cu reuniunea unora dintre cele mai mari nume din industria cripto, care se adună la Las Vegas pentru conferinţa anuală dedicată bitcoinului. Anul trecut, evenimentul l-a avut printre participanţi pe Donald Trump, aflat în campanie electorală, care a promis că va transforma America în „superputerea globală a bitcoinului” dacă va fi ales preşedinte.

    Printre companiile care accesează pieţele de capital se numără Twenty One Capital, condusă de Jack Mallers – influent în procesul de adoptare a bitcoinului ca mijloc legal de plată în El Salvador. Iniţiativa a fost lansată printr-un parteneriat cu Cantor Equity Partners, condus de Brandon Lutnick, fiul secretarului american al comerţului, Howard Lutnick, şi este susţinută de SoftBank şi operatorul de stablecoin Tether.

  • Marsh la 30 de ani de prezenţă locală. Cristian Fugaciu, CEO, Marsh: Credem că piaţa va creşte pe asigurările facultative. Eu sunt optimist că în anii care urmează o să fie o creştere mai accelerată, iar acest lucru se va întâmpla odată cu gradul de dezvoltare.

    Piaţa asigurărilor a început să crească maim ai mult pe alte linii de business, respectiv zona asigurărilor facultative, iar în anii următori creşterea ar putea fi mai accelerată, iar acest lucru se va întâmpla odată cu gradul de dezvoltare, a spus Cristian Fugaciu, CEO, Marsh România, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    “Asigurările facultative pe alte linii tind să crească. Sperăm  că şi zona aceasta macroeconomică, politică să influenţeze pozitiv, astfel încât populaţia şi companiile să investească mai mult şi după aceea să aloce un buget mai mare asigurărilor şi protecţiei. Eu sunt optimist că în anii care urmează o să fie o creştere mai accelerată. Acest lucru se va întâmpla odată cu gradul de dezvoltare”, a spus Cristian Fugaciu.

    CEO-ul Marsh România a mai explicat că piaţa asigurărilor a crescut în ultimii 30 de ani de 30-40 de ori, iar în prezent intermedierile de prime sunt peste valoarea întregii pieţe a asigurărilor din urmă cu 30 de ani.

    “Mă uitam pe detale disponibile acum 30 pe piata. Conform estiămrilor, piaţa asigurărilor este de 30-40 ori mai mare decât acum 30 de ani. În momentul de faţă noi intermediem prime peste valoarea întreagă a pieţei primelor brute subscrise de acum 30 de ani. Piaţa s-a diversificat şi s-a profesionalizat foarte mult. Piaţa acum 30 de ani era dominată de asigurători din România, foarte puţini la număr. Gradul de diversificare a produselor pe care le ofereau pieţei erau reduse pentru clienţi. Între timp, piaţa este acum ca număr de participantţi mult mai mare, mai diversificată, dominată de asigurători internaţională cu toate avantajele care decurg din acest lucru.”

     

  • Companii americane şi investitori asiatici iau cu asalt pieţele europene pentru a se împrumuta ieftin cu euro. Moneda unică este pe cale de a deveni din nou măreaţă. Dar cât de bine face un euro puternic economiei Europei şi exportatorilor? Lagarde, şefa BCE, crede că este de bine ce se întâmplă

    Timp de decenii puterea financiară a SUA, dată şi de supremaţia do­larului, a făcut ca pieţele financia­re americane, Wall Streetul, să dea tonul pentru restul lumii. Cu rădăcini adânci pe pieţele de bani americane, fonduri de investiţii uriaşe precum BlackRock, BlackStone şi Vanguard şi-au construit partici­paţii la toate companiile importante din toată lumea. Cu bani de acasă, companiile mari americane s-au extins şi au acaparat şi piaţa serviciilor din Europa.

    Însă în ultimele luni ceva s-a schimbat. Companiile mari americane se înghesuia acum să se împrumute în euro din Europa. Manageri de active de top precum Goldman Sachs şi JPMorgan îşi ajută clienţii să-şi mute din bani în Europa. Nomura, o uriaşă companie de servicii financiare din Japonia, a reapărut, după mulţi ani, pe piaţa europeană a dato­riilor. În Europa do­bân­zile sunt mai mici decât în SUA, credi­tele sunt mai ieftine, iar pieţele mai stabile.

    Este oportunitatea mone­dei euro de „a deveni din nou mă­reaţă“, spun unii observatori. Însă cererea mare de euro face ca moneda unică europeană să fie mai scumpă. Pentru exportatorii Europei, aceas­ta poate fi o problemă, iar dacă exportatorii au probleme, şi creşterea economică are de suferit – ceea ce s-ar putea reflecta şi în cursul euro.

    Incertitudinile create de politicile pentru co­merţul extern şi de reformele fiscale ale ad­mi­nistraţiei preşedintelui SUA Donald Trump au făcut ca yieldurile obligaţiunilor de stat ale SUA să crească în ultimele luni. Aceasta înseamnă că SUA, o e­conomie puternic îndatora­tă, se finanţează de pe pieţe mai scump. În acelaşi timp, politicile lui Trump tind să creeze inflaţie şi de aceea Rezerva Federală americană ţine dobânzile de politică monetară sus. O permite şi rezistenţa la dobânzi mari a economiei. Dolarul se depreciază faţă de euro.

    În acest context, companii mari din SUA accesează din ce în ce mai mult pieţele euro­pene ale datoriilor, atrase de costurile de îm­pru­mut mai mici. Cele mai multe au operaţiuni în Europa şi realizează venituri aici. De ase­menea, companiile profită de oportunitatea de a-şi diversifica sursele de finanţare pentru a se feri de turbulenţele de pe pieţe create de taxele vamale ale lui Trump, scrie Bloomberg. Referinţa dobânzilor de politică monetară ale BCE este de 2,25%.

    Sunt voci care spun că din cauza persis­tenţei riscurilor asociate cu războiul comercial banca centrală a zonei euro s-ar putea trezi în situaţia de a duce dobânda şi mai jos, la puţin sub 2%. În SUA, Fed se menţine pe poziţii cu dobânda în intervalul 4,25%-4,5%, deşi Trump îi cere să o micşoreze. Astfel s-a ajuns ca împru­muturile în euro să fie semnificativ mai ieftine decât cele în dolari pentru companiile americane.

    Pentru unele afaceri are sens să se împru­mute în Europa atâta timp cât euro nu se apre­ciază prea mult faţă de dolar. Alphabet, părin­tele Google, a atras finanţare de 6,75 miliarde euro la o zi după ce a strâns 5 miliarde dolari în SUA. Companiile şi investitorii americani au fost încurajaţi să se reorienteze către Europa şi de căderile din aprilie de pe bursele de capital din SUA. Unii investitori au căutat atunci refugiu în active percepute ca sigure, cum ar fi aurul şi acţiunile şi obligaţiunile europene subevaluate.

    Executivi de la JPMorgan Asset Management au spus că au observat un interes mai mare din partea clienţilor pentru Europa, inclusiv pentru investiţii în active private, în ţări precum Germania, unde guvenul a anunţat cheltuieli masive în economie şi pentru reînarmare, notează Reuters. Bernard Mensah, unul dintre executivii de top ai Bank of America, a explicat că Europa este o regiune incredibil de bogată şi cu toate acestea până acum o bună parte din capitalul ei a fost exportat în SUA în loc să fie reinvestit eficient în interiorul UE.

    Dolarul s-a depreciat cu aproximatix 10% faţă de euro de la începutul anului. Pentru companiile europene care exportă în SUA, aceasta este o problemă deoarece le face exporturile mai scumpe, mai necompetitive. Ar fi o presiune în plus pe lângă cele create de taxele vamale ale preşedintelui Trump. Aprecierea euro faţă de dolar este o tendinţă care durează deja de câteva luni. Avertismente asupra efectelor toxice există şi ele de mai mult timp. Însă euro puternic pare să fi intrat de curând în atenţia BCE.

    Preşedinta băncii, Christine Lagarde, a declarat că aprecierea este contraintuitivă, dar justificată, şi o atribuie reducerii încrederii în politicile din SUA în contextul incertitudinilor privind direcţia economiei americane. În opoziţie cu ce se întâmplă cu SUA şi dolarul, Lagarde a evidenţiat, într-un interviu pentru La Tribune Dimanche, stabilitatea Europei, atât economică cât şi instituţională, ca motor principal al întăririi „neaşteptate“ a euro. „Incertitudinea este o constantă în SUA“, a spus ea.

    Analiştii de la Commerzbank au remarcat că este destul de neobişnuit pentru un preşedinte al BCE să comenteze despre cursul de schimb. Ei apreciază şi că interviul lui Lagarde arată că aceasta este încântată de noua sa putere. Şi pentru motive bune, spun analiştii: politicienii preferă adesea o monedă slabă, mai ales în vremuri dificile. Pe de altă parte, un euro puternic reprezintă o contrapondere la politica monetară expansionistă a BCE. Totuşi, comentariile lui Lagarde pot fi interpretate de pieţe ca o invitaţie de a duce euro şi mai sus.

     

     

  • Tendinţe în piaţa de artă din România: Aproape 6 din 10 colecţionari români alocă sub 10% din venitul anual pentru investiţii în artă. Achiziţiile sunt făcute în principal pe criterii estetice şi personale, dar iau în calcul şi beneficiile investiţionale

    Colecţionarii români sunt în primul rând motivaţi de criterii estetice şi personale atunci când achiziţionează lucrări de artă, însă aproape jumătate dintre ei (46%) iau în considerare şi beneficiile financiare şi investiţionale, precum siguranţa plasamentelor, diversificarea portofoliului şi protecţia împotriva riscurilor în perioadele de volatilitate economică.

    Cei mai mulţi dintre aceştia (49%) îşi împart interesul între lucrări ale artiştilor români şi internaţionali, iar puţin peste o treime (36%) rămân fideli creaţiei autohtone, din considerente de accesibilitate şi afinitate culturală, arată studiul – Deloitte Art Market Report 2025 – realizat de Deloitte în colaborare cu Asociaţia RAD, pe baza răspunsurilor a peste 100 de colecţionari.

    „Raportul identifică o serie de tendinţe autohtone ― o piaţă tânără atât din punct de vedere demografic, cât şi al practicii colecţionarilor, o apetenţă crescută pentru pictură şi artă contemporană şi o deschidere tot mai mare către influenţele şi artiştii internaţionali. De asemenea, acesta vine să confirme unele concluzii deja validate de studiile realizate de Deloitte în Luxemburg sau Ungaria, în rândul colecţionarilor din marile pieţe europene şi globale de artă: prioritatea criteriilor artistice în deciziile de cumpărare, necesitatea unui ghidaj mai clar şi a unei transparenţe sporite în evaluarea lucrărilor şi vizibilitatea preţurilor, precum şi rolul colecţiilor de artă în conectarea generaţiilor”, spune Corina Dimitriu, Partener, Deloitte România.    

    Potrivit raportului, pictura rămâne categoria artistică predominantă, fiind prezentă atât în istoricul de achiziţii (89% dintre respondenţi), cât şi în intenţiile de cumpărare (86%). Urmează sculptura (53% în istoric, 60% în intenţii), respectiv fotografie (49% atât în istoric, cât şi în intenţii).

    Instalaţiile şi arta conceptuală sunt mai puţin prezente în colecţii comparativ cu categoriile consacrate ― pictură, sculptură şi fotografie ―, dar interesul de achiziţie există (31%).

    Dat fiind profilul relativ tânăr al colecţionarului român (65% dintre respondenţi au între 35 şi 56 de ani), arta contemporană, cu precădere cea creată după anul 2000, se conturează ca preferinţă clară, opt din zece respondenţi menţionând-o atât în istoric, cât şi în intenţiile de achiziţie.

    Arta atrage în general investiţii moderate din partea colecţionarilor români, fiind văzută ca un instrument de acoperire a riscurilor în perioade volatile economic (26%), dar şi ca un mijloc de diversificare a activelor (24%) sau chiar ca vehicul speculativ (19%), cu potenţial de a genera câştiguri viitoare. În majoritatea portofoliilor, lucrările de artă  reprezintă o categorie complementară de active, şase din zece colecţionari indicând o pondere de până la 10% din totalul activelor pe care le deţin. Doar 5% dintre aceştia afirmă că au mai mult de jumătate din avere investită în artă.

    „Criteriile estetice şi afective, alături de raţiunile financiare şi investiţionale care stau la baza deciziile consumatorilor de artă formează un tandem care generează valoare pe termen lung. Nu întâmplător, cei mai mulţi dintre respondenţi (66%) declară că păstrează lucrările achiziţionate timp de cel puţin zece ani, în general în spaţii de imediată proximitate, acasă sau la birou. Mai mult de 41% dintre aceştia au intenţia clară de a le transmite mai departe, ca moştenire de familie, consolidând ideea de filiaţie a valorilor în egală măsură estetice şi financiare şi contribuind ― de ce nu? ― la practica încă tânără în România a patrimoniului gestionat şi consolidat de generaţii succesive (generational wealth)”, adaugă Andrei Burz-Pînzaru, Partener Deloitte şi lider al programului Deloitte Private în România.

    Peste jumătate dintre respondenţi (59%), investesc în artă sume care nu depăşesc 10% din venitul anual. Cei mai mulţi colecţionari (34%) deţin între 6 şi 24 de lucrări, în timp ce colecţiile mari, de peste 100 sau de peste 300 de piese, care acoperă fiecare câte 11% dintre respondenţi, sunt o tendinţă semnificativă, dar de nişă.

    „Această tranziţie, de la o piaţă orientată aproape exclusiv spre creaţia locală, la una conectată la dialogul internaţional al artei contemporane, este un semn clar al dezvoltării unei scene artistice diverse, dinamice şi orientate către viitor”, explică Catinca Tăbăcaru, galerist, curator, co-fondator Asociaţia RAD şi co-director artistic al RAD Art Fair.

    Deloitte Art Market Report 2025 a fost realizat în premieră în România, în colaborare cu Asociaţia RAD şi cu sprijinul Art Advisory Budapesta şi al Galeriilor Mütargy. Studiul are la bază un chestionar aplicat în martie-aprilie 2025 în rândul a 104 colecţionari locali, care activează în domenii precum artă, financiar, imobiliar, tehnologie, media, juridic ş.a.

     

     

     

     


     

     

  • Grupul german Rewe, prezent în România cu reţeaua de magazine Penny, aduce în 2026 şi brandul de drogherii BIPA. Austriacul Martin Gaber va fi Managing Director BIPA România

    BIPA, brandul de drogherii al Grupului REWE, va intra pe piaţa din România anul viitor, iar Martin Gaber va fi numit Managing Director BIPA România, începând cu 1 iunie 2025.

    “Suntem mândri să ne extindem şi mai mult prezenţa pe piaţă. Acest pas este dovada dezvoltării noastre de succes în Austria şi Croaţia şi a angajamentului nostru de a oferi produse şi servicii la cel mai bun raport calitate-preţ şi în România, în viitor”, a declarat Markus Geyer, Managing Director BIPA.

    Potrivit companiei, România are condiţii economice excelente, care nu numai că promovează o creştere dinamică, dar oferă şi o infrastructură bună, care creează condiţiile ideale pentru investiţii.

    Fondată în urmă cu 45 de ani, BIPA are în ofertă produse de frumuseţe, îngrijire a părului, parfumerie, produse pentru bebeluşi, îngrijire dentară şi sănătate, inclusiv mărcile sale private.  Brandul este liderul sectorului de farmacii austriece, cu aproximativ 3,3 milioane de clienţi. Reţeaua este prezentă în Austria şi Croaţia, modelul urmând să fie replicat în România.

    “Dezvoltarea pieţei româneşti este un pas important în strategia noastră de creştere internaţională. După intrarea pe piaţa croată în 2007, România va urma în 2026. Aşteptăm cu nerăbdare să beneficiem de oportunităţile de afaceri din România, continuând dezvoltarea noastră pozitivă şi suntem convinşi că vom avea succes şi din punct de vedere economic în România.”, a comentat Marcel Haraszti, membru al consiliului de administraţie al REWE International AG.

    Martin Gaber (56 de ani), originar din Mödling (Austria Inferioară), lucrat deja pentru REWE International AG şi a acumulat experienţă internaţională în Italia şi Slovacia înainte de a se muta la Marionnaud Austria (AS Watson Group) ca Director General şi apoi la JosdeVries din München. Cel mai recent, a fost director general al Thomas Philipps Handels GmbH din Viena.

    Reţeaua BIPA va depăşi bariera de 1 miliard de euro cifră de afaceri în Austria şi Croaţia în acest an.   “Extinderea BIPA este un pas important care va avea un impact pozitiv asupra întregii pieţe româneşti pe termen lung”, a mai spus Marcel Haraszti.

    Grupul REWE activează în România cu reţeaua de discount PENNY din 2001. Compania operează pe plan local 418 magazine PENNY cu aproximativ 7.500 de angajaţi.

    În prezent, singurul concurent important de pe piaţa locală de drogherii este dm drogerie markt, care a intrat în Ro­mânia în 2007, în plin boom economic şi a ajuns la circa 150 de magazine în principa­lele oraşe.