Tag: petrol

  • Petrolul se îndreaptă spre 50 dolari barilul după ce OPEC+ a ajuns la un compromis

    Brent a crescut cu 27 de cenţi, la 48,98 dolari pe baril până la 14:34 GMT, după ce a atins cea mai mare valoare de la începutul lunii martie, la 49,92 dolari. West Texas Intermediate a crescut cu 14 cenţi la 45,78 dolari pe baril. Ambele repere încheie a cincea săptămână consecutivă de câştiguri.

    OPEC şi Rusia au convenit joi să crească livrările cu 500.000 de barili pe zi, din ianuarie, cu creşteri lunare încă nedefinite, nereuşind să ajungă la un compromis cu privire la o strategie comună pentru restul anului 2021.

  • Ţara unde bogaţii sunt EXAGERAT DE BOGAŢI iar săracii sunt EXAGERAT DE SĂRACI. Aici jumătate din populaţie nu are apă curentă iar un sfert dintre copii mor înainte de a împlini 5 ani

    Autostrada cu şase benzi, care se întinde de la aeroportul din Guineea Ecuatorială până la complexul de milioane de dolari din Sipopo, deţinut de preşedintele Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, este mărginită de zgârie-nori, un spital condus de statul israelian şi de case de lux înconjurate de grădini îngrijite.  Călătoria de 25 de kilometri sugerează că rezervele de petrol ale ţării au îmbogăţit această ţară din Africa de Vest, întinsă pe 11.000 de metri pătraţi, condusă de aproape patru decenii de acelaşi preşedinte, pe care mass-media îl compara cândva cu Dumnezeu, relatează Bloomberg.

    Însă dacă te abaţi de la traseu imaginea devine mai puţin idilică. În oraşul Fishtown, sute de oameni trăiesc în colibe de lemn. Copiii se învârt în apropierea apelor murdare care curg pe drumurile pline de gunoi. Ţara are câţiva dintre cei mai slabi indicatori sociali din lume: mai puţin de jumătate din populaţia de circa 1,3 milioane de persoane are acces la apă curată şi 20% dintre copii mor înainte de a ajunge la vârsta de 5 ani, arată datele Organizaţiei Naţiunilor Unite. Mai mult de jumătate din toţi copiii de vârstă primară nu merg la şcoală. Sărăcia se vede cu ochiul liber, spune Gabriel Mbaga Obiang Lima, unul dintre fiii preşedintelui şi ministrul minelor şi hidrocarburilor. El îi acuză însă pe săraci că fac prea mulţi copii şi că nu economisesc suficienţi bani.

    Tatăl său, preşedintele, conduce ţara din Malabo, localitate aşezată pe o insulă vulcanică la aproximativ 150 de mile de restul ţării situate pe continent. Parcursul politic al lui Obiang a început în Spania – ca fost conducător al Guineei Ecuatoriale – unde a făcut pregătire militară la o academie de elită în timpul dictaturii lui Francisco Franco. Atunci când ţara africană a obţinut independenţa în 1968, Francisco Macias Nguema a fost ales preşedinte – iar nepotul său, Obiang, a fost numit şeful gărzii naţionale. Macias a ordonat uciderea unei treimi din populaţie deoarece ura intelectualii. Obiang a preluat puterea cu forţa în 1979, ordonând ca Macias să fie judecat şi executat.

    Până în anul 1990, principala sursă de venit a Guineei Ecuatoriale a fost producţia de cacao şi cafea. Apoi, a fost descoperit petrolul. De atunci, familia lui Obiang şi aliaţii săi s-au îmbogăţit. Cel mai mare fiu al preşedintelui şi vicepreşedintele ţării, Teodoro Nguema Obiang Mangue, organizează excursii cu skijet-ul privat şi organizează petreceri pe iahturi luxoase. Teodoro a fost condamnat în absenţă de către un tribunal francez în 2017 pentru delapidarea a mai peste 100 de milioane de dolari din banii publici din Equatoguinean pentru a cumpăra o flotă de maşini de lux şi un conac lângă Champs-Élysées. El a cheltuit mai mult de 300 de milioane de dolari din 2004 până în 2011 pe articole de lux, a declarat un avocat al Departamentului de Justiţie al SUA. Această sumă s-a ridicat la aproape 10% din veniturile anuale ale industriei petrolului din Guineea Ecuatorială, şi ar fi fost mai mult decât suficientă pentru a eradica sărăcia ţării. Teodoro nu a comentat, dar apărarea sa a făcut apel la decizia instanţei franceze, declarând că a acumulat averea în mod legal şi că are imunitate în calitate de vicepreşedinte.

    Teodoro este responsabil de securitatea naţională. Sub supravegherea sa, detenţia arbitrară, tortura şi uciderea disidenţilor a transformat regimul într-unul uşor comparabilă cu cel al Siriei şi al Coreei de Nord. Orice disidenţă locală este dezactivată. Doar 10 proteste publice au fost înregistrate în Guineea Ecuatorială din 1997 până în luna aprilie a acestui an. Puterea activiştilor de a se mobiliza este limitată de costul accesului la internet mobil în ţară, care este cel mai mare din lume: 1 GB de date lunare pe bandă largă costă 34,80 dolari, cu mult peste nivelul de 6,96 dolari perceput în Gabon şi sau cel din India. „Teroarea şi teama i-au învăţat pe oamenii noştri să-şi înghită furia”, spune Moises Enguru, pastor şi activist pentru drepturile omului. „Generaţia noastră a moştenit o ţară inutilă. Regimul a ucis cultura noastră de lucru, educaţia şi moralul”, adaugă el. Un grup de tineri scriitori şi artişti se luptă în secret pentru a ridica o generaţie de activişti care pot lupta mai eficient regimul, indiferent de cât de mult timp le va lua să aducă o schimbare.

    Unul dintre puţini oameni care critică în mod deschis regimul este Mariano Ebana Edu, un rapper care printr-un hit din 2013, ce se voia o scrisoare adresată preşedintelui, a solicitat drepturi egale şi apă potabilă.

    Între timp, la 77 de ani, Teodoro Obiang nu-şi pierde puterea, în ciuda zvonurilor privind sănătatea şi presupusele încercări de lovituri de stat. Când au apărut, recent, proteste în Sudan şi Zimbabwe, Obiang a rămas neclintit. Acum este preşedintele cu cel mai lung mandate din lume.  Iar familia sa pare că va încerca să îşi extindă puterea până rezerva de petrol va seca.

  • Petrolul pierde teren pe fondul temerilor legate de noi blocaje

    Preţul futures pentru ţiţeiul Brent a scăzut cu 1,28 dolari, sau cu 3,3%, la 37,84 dolari la 09:54 GMT, cel mai scăzut nivel de la mijlocul lunii iunie.

    Preţul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,27 dolari, sau 3,4%, până la minimul a şapte săptămâni, de 36,12 dolari.

    Ambele contracte au scăzut miercuri cu peste 5%.

    Cu cazurile COVID-19 în creştere în toată Europa, Franţa va cere oamenilor să rămână acasă pentru toate activităţile, cu excepţia celor esenţiale, de vineri, în timp ce Germania va închide baruri, restaurante şi teatre din 2 noiembrie până la sfârşitul lunii.

    Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) şi aliaţii săi vor monitoriza îndeaproape perspectiva deteriorării cererii.

    OPEC şi aliaţii săi, împreună cunoscuţi sub numele de OPEC +, planifică reducerea reducerii producţiei în ianuarie 2021 de la 7,7 milioane de barili pe zi (bpd) la aproximativ 5,7 milioane bpd.

    OPEC + este programat să se întâlnească pe 30 noiembrie şi pe 1 decembrie pentru a-şi stabili strategia.

  • Motivul ascuns pentru care China construieşte mega rafinării de petrol chiar în momentul în care preţul petrolului scade şi maşinile electrice se vând tot mai bine

    China investeşte zeci de miliarde de dolari în noi mega-rafinării, aşteptându-se ca cererea de combustibil să atingă vârful în cinci ani, crescând riscul de a inunda regiunea cu petrol ieftin, punând în pericol operaţiunile rafinăriilor din Coreea de Sud în Australia în Europa, scriu cei de la Bloomberg.

    Cel puţin patru proiecte care vizează procesarea a circa 1,4 milioane de barili de petrol brut pe zi, mai mult decât toate rafinăriile din Marea Britanie la un loc, sunt în curs de proiectare. Asta după ce, de la începutul anului 2019, China a adăugat deja 1 milion de barili la producţia proprie.

    Decizia de a mări producţia vine în ciuda creşterii cererii locale pentru vehicule electrice şi a interesului tot mai scăzut pentru automobile care folosesc diesel sau benzină.

  • Preţurile petrolului au crescut cu aproape 10% într-o săptămână, în cel mai mare avans săptămânal din ultimele luni

    Preţurile petrolului au scăzut vineri, dar ambele valori de referinţă se îndreaptă spre cele mai mari câştiguri săptămânale de la începutul lunii iunie, în urma reducerii livrărilor cauzate de o furtună în Golful Mexic şi o grevă a lucrătorilor în Norvegia, anunţă Reuters.

    Petrolul Brent a scăzut cu 27 de cenţi la 43,07 dolari pe baril ăn cursul dimineţii, iar West Texas Intermediate (WTI), referinţa din SUA a scăzut cu 28 de cenţi la 40,91 dolari barilul.

    Ambele valori se îndreaptă spre câştiguri de aproximativ 10% în această săptămână, prima creştere în ultimele trei săptămâni.

    Compania petrolieră norvegiană şi sindicatele au declarat că se vor întâlni vineri cu un mediator numit de stat, în încercarea de a pune capăt unei greve. O escaladare ar putea tripla scăderea în livrări, dacă nu se ajunge la o soluţie până pe 14 octombrie, la aproximativ 934.000 de barili pe zi.

    În Golful Mexic, urgaganul Delta a dus la reducerea livrărilor cu 1,67 milioane de barili pe zi, sau 92% din producţia de petrol a zonei, cea mai mare cantitate din 2005, din timpul uraganului Katrina. De asemenea, producătorii au oprit aproape 62% din producţia de gaze naturale din regiune, adică 1,675 miliarde de metri cubi pe zi.

  • Preţul petrolului scade pe fondul creşterii cazurilor COVID-19

    Preţul petrolului a scăzut din nou miercuri după declinul accentuat din sesiunea precedentă, pe fondul creşterii cazurilor COVID-19 în unele ţări precum SUA, India, Marea Britanie şi Spania, care a subminat speranţele unei redresări constante a cererii globale, relatează Reuters.

    Cotaţia futures a barilului de petrol „light sweet crude” a scăzut miercuri cu 0,28 dolari, la 36,48 dolari, în timp ce cotaţia futures a barilului de petrol Brent din Marea Nordului a coborat cu 0,25 dolari, până la 39,53 dolari. Ambii indici importanţi se tranzacţionează la aproximativ cel mai redus nivel din ultimele trei luni.

    La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” cu livrare în luna octombrie a scăzut marţi cu 3,01 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 36,76 dolari.

    Focarele ameninţă încetinirea redresării economiei globale şi reducerea cererii de combustibili de la gazul de aviaţie la motorină.

    Reducerea record a producţiei de către Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi de alţi producători din afara cartelului, regrupaţi în alianţa OPEC+, a ajutat la sprijinirea preţului, dar datele economice sumbre raportate aproape zilnic reduc perspectivele privind cererea de ţiţei.

    O prognoză a firmei de consultanţă Rystad Energy arată că barilul de petrol Brent se va stabiliza în jurul valorii de 60 de dolari în 2025, comparativ cu aproximativ 40 de dolari în prezent.

  • Companiile petroliere se întreabă dacă mai merită să caute ţiţei

    „Mai mulţi producători de petrol europeni spun că resurse de energie de miliarde de dolari ar putea să rămână pe vecie în pământ, deşi ar putea fi scoase la suprafaţă“, scrie Bloomberg.

    Doar nişte puncte pe harta Atlanticului de sud, Insulele Falkland erau cândva pământul făgăduinţei pentru o industrie petrolieră în care companiile căutau neobosite noi resurse de-a lungul şi de-a latul planetei.

    Însă după un deceniu de la descoperirea a miliarde de barili de ţeiţei în apele înconjurătoare, teritoriul britanic pare mai îndepărtat ca niciodată.

    În loc să devină următoarea frontieră a exploatării de petrol, proiectele de extracţie de acolo riscă să fie adăugate unei liste cu „active eşuate“ a căror punere în conservare ar putea costa companiile sume uriaşe.

    În condiţiile în care pandemia distruge economii şi paralizează cererea, marile companii de energie europene au recunoscut un adevăr dureros în ultimele luni: petrol şi gaze de miliarde de euro ar putea să rămâna în pământ.

    Cum criza grăbeşte tranziţia energie nepoluantă, combustibilii fosili vor deveni probabil mai ieftini decât s-a anticipat în următoarele decenii, în timp ce eliberarea carbonului pe care aceştia îl conţin va deveni mai scumpă.

    Aceste două presupuneri fac ca exploatarea anumitor câmpuri de petrol şi gaze să nu mai aibă sens economic.

    Spre exemplu, BP a anunţat luna aceasta că nu va mai face explorări în state noi.

     

  • Preţul petrolului creşte la maximul a cinci luni în urma scăderii stocurilor americane

    Preţurile petrolului au crescut miercuri la cea mai mare valoare de la începutul lunii martie, după apariţia datelor privind scăderea stocurilor din SUA, cu toate că numărul în creştetere de infecţii cu coronavirus ar duce la ideea  scăderii cererii de combustibili, relatează Reuters.

    Petrolul Brent a crescut cu 1,03 dolari sau 2,3%, la 45,46 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a crescut 1,03 cenţi dolari, sau 2,5%, la 42,73 dolari pe baril.

    Stocurile brute din SUA au scăzut cu 8,6 milioane de barili în săptămâna până la 1 august, la 520 de milioane de barili, în comparaţie cu aşteptările analiştilor privind o scădere de 3 milioane de barili.

    Cifrele oficiale urmează să vină mai târziu miercuri.

  • Criza coronavirusului pare să declanşeze sfârşitul erei petrolului

    Pandemia a a dus la scăderea consumului zilnic de petrol cu până la o treime în prima parte a anului

    Creşterea vânzărilor de vehicule electrice şi trecerea la surse regenerabile de energie au generat deja prognoze de scădere pentru cererea de petrol pe termen lung
    Criza coronavirusului pare să fi determinat depăşirea vârfului de consum al petrolului şi intrarea pe o pantă descendentă, determinând OPEC să caute cele mai bune modalităţi de a gestiona situaţia, relatează Reuters.

    Pandemia a a dus la scăderea consumului zilnic de petrol cu până la o treime în prima parte a anului, într-un moment în care creşterea vânzărilor de vehicule electrice şi trecerea la surse regenerabile de energie au generat deja prognoze de scădere pentru cererea de petrol pe termen lung.

    Situaţia a determinat unii oficiali din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, înfiinţată în urmă cu 60 de ani, să se întrebe dacă scăderea dramatică a cererii din acest an este o schimbare permanentă şi cum să gestioneze cel mai bine livrările, dacă epoca petrolului a trecut.

    Reuters a intervievat şapte actuali şi foşti oficiali ai OPEC, dintre care majoritatea au cerut să nu fie numiţi, şi care au declarat că situaţia din acest an, care a trimis petrol sub 16 dolari pe baril, a determinat OPEC şi cei 13 membri ai săi să pună la îndoială opniile pe termen lung care anticipau o creştere a cererii.

    În urmă cu doar 12 ani, statele OPEC erau inundate de numerar, atunci când petrolul a atins peste 145 de dolari barilul, pe fondul creşterii cererii.

    Acum se confruntă cu o ajustare dramatică, iar grupul va trebui să-şi gestioneze şi mai bine cooperarea cu alţi producători, precum Rusia, pentru a-şi maximiza veniturile în scădere şi va trebui să lucreze pentru ca relaţiile din interiorul grupului să nu aibă de suferit, pentru a-şi menţine cota de piaţă într-o afacere în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza coronavirusului pare să declanşeze sfârşitul erei petrolului

    Pandemia a a dus la scăderea consumului zilnic de petrol cu până la o treime în prima parte a anului

    Creşterea vânzărilor de vehicule electrice şi trecerea la surse regenerabile de energie au generat deja prognoze de scădere pentru cererea de petrol pe termen lung
    Criza coronavirusului pare să fi determinat depăşirea vârfului de consum al petrolului şi intrarea pe o pantă descendentă, determinând OPEC să caute cele mai bune modalităţi de a gestiona situaţia, relatează Reuters.

    Pandemia a a dus la scăderea consumului zilnic de petrol cu până la o treime în prima parte a anului, într-un moment în care creşterea vânzărilor de vehicule electrice şi trecerea la surse regenerabile de energie au generat deja prognoze de scădere pentru cererea de petrol pe termen lung.

    Situaţia a determinat unii oficiali din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, înfiinţată în urmă cu 60 de ani, să se întrebe dacă scăderea dramatică a cererii din acest an este o schimbare permanentă şi cum să gestioneze cel mai bine livrările, dacă epoca petrolului a trecut.

    Reuters a intervievat şapte actuali şi foşti oficiali ai OPEC, dintre care majoritatea au cerut să nu fie numiţi, şi care au declarat că situaţia din acest an, care a trimis petrol sub 16 dolari pe baril, a determinat OPEC şi cei 13 membri ai săi să pună la îndoială opniile pe termen lung care anticipau o creştere a cererii.

    În urmă cu doar 12 ani, statele OPEC erau inundate de numerar, atunci când petrolul a atins peste 145 de dolari barilul, pe fondul creşterii cererii.

    Acum se confruntă cu o ajustare dramatică, iar grupul va trebui să-şi gestioneze şi mai bine cooperarea cu alţi producători, precum Rusia, pentru a-şi maximiza veniturile în scădere şi va trebui să lucreze pentru ca relaţiile din interiorul grupului să nu aibă de suferit, pentru a-şi menţine cota de piaţă într-o afacere în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro