BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Un business la cald şi la rece: cum poţi să ajungi la venituri de peste 1,1 milioane de euro cu o firmă de sisteme de ventilaţie

    Originar din Republica Moldova, Dorin Şalamac a venit în România în urmă cu mai bine de două decenii. După absolvirea Facultăţii de Transporturi din cadrul Universităţii Politehnică din Capitală, s-a angajat în cadrul grupului Renault ca inginer de testare şi dezvoltare soft, unde a rămas timp de 5 ani. Înainte de a porni filiala locală a companiei cehe Atrea, antreprenorul a mai avut o serie de contacte cu sistemele de încălzire electrice prin pardoseală. Astfel, la o analiză a soluţiilor şi trendurilor pieţei de termice, a ajuns să studieze sisteme de ventilare cu recuperare de căldură de pe site-uri din alte ţări europene.

    „Acum 7 ani România era o piaţă foarte mică şi se vedea în mod clar potenţialul acestor sisteme, ţinând cont că trendurile în construcţii erau spre sistem regenerativ, eficiente din punct de vedere energetic”, îşi aminteşte el. Primul contact cu Atrea l-a avut la începutul lui 2013, odată cu vizita lui Ondrej Kolman, directorul de export din Cehia, la Bucureşti, unde avea o întâlnire cu o societate mare din domeniul instalaţiilor. „Norocul a fost să fie deja aici, în Bucureşti, când i-am contactat eu. Următorul pas a fost stabilirea unei întâlniri. Colegii din Cehia au continuat disucuţiile atât cu mine cât şi cu societatea de instalaţii respectivă, însă în cele din urmă au decis să dezvoltăm împreună acest business, aşa că m-am apucat de treabă. Pe timp de zi îmi făceam treaba la Renault, iar seara şi în weekend lucram la bussinesul propriu”, îşi aminteşte antreprenorul.

    În 2019, Atrea România a înregistrat o cifră de afaceri de 1,1 milioane de euro, iar aşteptările iniţiale pentru anul acesta vizau o creştere de până la 1,5 milioane, în baza proiectelor discutate. „În contextul crizei COVID este însă greu de spus dacă vom reuşi să menţinem aceste ţinte. Aş putea spune că deocamdată, la nivel de cifră de afaceri nu suntem foarte afectaţi, fiindcă în mare parte ne bazăm pe proiectele vechi, aflate deja în derulare, însă mă aştept la o scădere în următoarele 6-7 luni. Cred că la nivel de contracte ne putem aştepta la o anulare sau scădere de 30-40% din cauza pandemiei”, spune Dorin Şalamac. După o lună şi jumătate de când s-a declarat stare de urgenţă, adaugă el, domeniul rezidenţial s-a restrâns destul de mult. „Oamenii preferă să ţină banii la ciorap şi să vadă cum evoluează situaţia. De asemenea, se vede o scădere a cererilor pentru proiecte noi. Marile firme de construcţii se gândesc bine dacă e cazul acum să deschidă un şantier nou sau să aştepte până vom avea o direcţie clară în ceea ce priveşte normalizarea situaţiei.”

    Businessul s-a conturat în piaţa locală două etape. Prima s-a întins pe durata a trei ani, între 2013 şi 2016, antreprenorul pornind la drum cu o investiţie iniţială de aproximativ 2.000 euro, „din ceva economii”, bani necesari pentru realizarea siteului şi promovare pe Google. „Anul 2013 a fost unul de sacrificiu, în care s-a lucrat la site, la pregătirea cataloagelor de produs, în special cele tehnice. Din 2015 au început primele vânzări, iar în 2016 am ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 250.000 de euro”, povesteşte Şalamac. Pentru a ajunge până aici, i-au fost alături soţia sa şi un inginer de proiectare pe HVAC. Etapa a doua a venit odată cu decizia de a-şi uni forţele cu colegii din Cehia pentru a înfiinţa societatea Atrea România, cu capital mixt româno-ceh. În acel moment s-a mărit echipa, au fost făcute angajări atât pe zona comercială cât şi pe cea tehnică şi s-a ajuns la o echipă formată din şapte persoane, cu două birouri: unul în Bucureşti şi altul în Cluj. „Au fost făcute investiţii în spaţii de birouri, maşini, personal, dar fiind deja într-o piaţă în care aveam un istoric oarecum lucrurile au curs firesc. Practic a fost nevoie de o injecţie de capital de aproape 30.000 de euro, după care s-a intrat într-un flux normal de venituri.”

    De-a lungul anilor de activitate, Şalamac spune că provocarea cea mai mare a fost, de departe, aceea de a crea şi de a creşte o echipă de oameni competenţi şi responsabili. În prezent, echipa numără 12 specialişti, inclusiv personalul tehnic. Businessul activează pe trei segmente: rezidenţial (case, blocuri de apartamente), comercial (clădiri de birouri, restaurante, şcoli, grădiniţe şi orice altă clădire publică sau privată unde aerul este viciat de oameni) şi ventilaţii pentru bucătării profesionale. Clienţii companiei sunt în mare parte (70%) firme de instalaţii şi proiectare HVAC, iar restul de 30% provin din zona rezidenţială şi HoReCa. „Pe comercial targetăm oameni tehnici, specialişti în domeniul instalaţiilor. Pe rezidenţial sunt clienţii casnici. Aici am observat că cei care îşi montează astfel de sisteme sunt în general oameni cu un nivel de educaţie crescut, cei care se documentează mult şi care înţeleg beneficiile unui astfel de sistem”, explică Dorin Şalamac. Printre firmele de construcţii şi instalaţii cu care compania colaborează se numără: Strabag, Aplind, TIAB, LSG, Ergocon, iar din rândul beneficarilor Şalamac menţionează: Therme Bucureşti, Grupul Ana Hotels prin clădirea de birouri Ana Tower, Amber Residence, Lidl, spitalul Câmpulung, Hotelul Atlas Timişoara, Aeroportul Suceava, Stadionul Arcul de Triumf sau bucătăria Fru Fru.

    Portofoliul Atrea este alcătuit din circa 150-170 de produse importate din Cehia, dintre care 20-25% sunt orientate către domeniul casnic, 15-20% către HoReCa şi restul către domeniul comercial. Pe zona casnică, preţurile produselor variază între 1.000 şi 3.000 euro, pe sectorul echipamentelor adresate zonei comerciale preţurile pleacă de la 4.000- 5.000 euro şi pot ajunge şi la 30.000 euro în cazul centralelor de tratare a aerului, iar pe zona de HoReCa preţurile pornesc de la 8.000 de euro şi ajung la ordinul zecilor de mii, fiind soluţii complexe: hote, centrale de tratare şi sisteme de filtrare şi curăţare aer prin lămpi UV-C. Anual, compania încheie, în medie, între 130 şi 150 de contracte, perioada cea mai aglomerată fiind a două jumătate a anului. Pentru anul acesta, compania are în plan lansarea unei noi linii de aparate care vor putea funcţiona ca sursă unică de ventilaţie la cald şi rece.

    Pe măsură ce piaţa se va maturiza, nu doar în România, dar şi în ţările din jur, Şalamac crede că se vor putea gândi în mod serios la deschiderea unei linii de producţie şi/sau furnizare de subansambluri pentru unităţile Atrea. „Următorul pas firesc este să ne extindem echipa pentru a putea acoperi cât mai bine ţară. Cred că putem ajunge în 2-3 ani la operaţiuni de 3-3,5 milioane de euro cu o echipă de 30 de specialişti, inclusiv personalul tehnic.”

     

     

  • Ce se întâmplă în perioada izolării cu cel mai mare lanţ românesc de săli de sport. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plină ascensiune când a izbucnit pandemia

    O suprafaţă totală de 9.500 de metri pătraţi şi o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro are reţeaua de centre de fitness Stay Fit Gym, cel mai mare lanţ autohton de profil din România. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plin proces de expansiune la momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19. Cu toate că aceasta a pus momentan „pe hold” industria locală de health & fitness, antrenamentele nu s-au anulat, ci doar s-au mutat în online.

    „Pentru mine, antreprenoriatul a fost întotdeauna scopul, încă de adolescent mă vedeam construindu-mi propria afacere, deşi recunosc că nu ştiam, pe atunci, ce presupune şi de câtă implicare este nevoie. La vârsta de 25 de ani l-am întâlnit pe Marius Preodişteanu, care tocmai deschisese primul său centru de fitness sub brandul Stay Fit Gym. Îmi plăcea încă din liceu ideea unui centru de fitness, iar apariţia lui Marius, care demarase deja un astfel de proiect, m-a făcut să cred că e momentul oportun pentru a-mi pune ideile în acţiune. Am avut o chimie profesională foarte bună, aşa că nu ne-a luat mult să descoperim că avem viziuni asemănătoare şi că dorim să demarăm un proiect comun. Astfel, am pus bazele reţelei de centre de fitness Stay Fit Gym”, povesteşte Alexandru Lascăr, coproprietar al Stay Fit Gym.
    Prima unitate a lanţului de săli de sport, Stay Fit Titulescu, a fost deschisă în 2012, cu o investiţie totală de 110.000 de euro, fiind modernizată complet în urmă cu 2 ani. „Parteneriatul cu Marius Preodişteanu a început în 2013, când am deschis al doilea centru Stay Fit Gym, perioadă care a marcat şi momentul în care am decis să mă dedic total antreprenoriatului şi am renunţat la job. Prima investiţie făcută a fost de aproximativ 40.000 de euro, pe care i-am folosit pentru amenajarea propriu-zisă, aparatele fiind luate în leasing de la furnizor. Contribuţia mea de atunci, în valoare de 20.000 de euro, a fost reprezentată de surse proprii – banii pe care reuşisem să îi strâng în doi ani de muncă, precum şi un ajutor financiar, primit de la fratele meu. De altfel, el s-a întors din Belgia în anul 2017 şi s-a alăturat afacerii, în calitate de acţionar”, spune Lascăr. Pe vremea aceea, erau amândoi la început, atât în zona de wellness, cât şi în antreprenoriat, motiv pentru care a trebuit să muncească mult, pentru a compensa lipsa de cunoştinţe. „Pe de o parte, faptul că am început de la acelaşi nivel ne-a apropiat şi ne-a ajutat să creştem împreună, pe baza, bineînţeles, a unor inevitabile greşeli, pe care le-am făcut fiecare dintre noi. Consider însă că am dezvoltat un model de afaceri puternic, pe care continuăm să îl îmbogăţim încontinuu.”
    A urmat deschiderea unităţilor din Teiul Doamnei şi Pantelimon, modernizate complet în 2018, respectiv 2019 (investiţia totală în deschidere şi modernizare ajungând la 120.000, respectiv 140.000 de euro), Stay Fit City Offices (270.000 de euro, vândută grupului World Class în 2018), Vitan (280.000 de euro), Cocor (310.000 de euro), Liberty (prin achiziţionarea şi modernizarea completă a fostului club Happy Gym, cu o investiţie de 100.000 de euro) şi Stay Fit Iride (330.000 de euro). „Stay Fit Iride va fi cel mai nou centru al nostru, fiind amplasat în complexul Iride Business Center din zona Pipera – Dimitrie Pompeiu. În planul iniţial pe 2020, mai era inclusă cel puţin o deschidere. Momentan am suspendat noi inaugurări, în afară de Stay Fit Iride pentru 2020, până la clarificarea situaţiei.” În prezent, suprafaţa totală a celor şapte săli din reţeaua Stay Fit Gym, incluzând şi centrul Stay Fit Iride, care urmează să fie deschis, însumează aproximativ 9.500 de metri pătraţi. În plus, anul trecut antreprenorii au lansat şi o aplicaţie proprie, care a ajuns în momentul de faţă la peste 3.000 de utilizatori. Dacă în urmă cu şase ani, deschiderea primului centru Stay Fit Gym s-a făcut cu cinci angajaţi, doi dintre ei fiind şi acum în echipa companiei, în momentul acesta reţeaua numără aproximativ 50 de angajaţi proprii şi peste 60 de colaboratori. Odată cu măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei de COVID-19, compania a decis să păstreze integral echipa, toţi angajaţii fiind trimişi în şomaj tehnic. „Una dintre priorităţile noastre este să îi păstrăm şi după deschidere. Ştim că doar cu o echipă dedicată ne vom putea reveni.”
    În 2019, Stay Fit Gym a înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 1,6 milioane de euro, profitul fiind reinvestit constant în achiziţia şi dezvoltarea noilor centre, deoarece busniessul este „într-o perioadă de dezvoltare”. Creşterea pe care reprezentanţii companiei o estimaseră pentru 2020 era de aproximativ 15% în dreptul fiecărui centru, dublată de o cifră consolidată totală de aproximativ 30%, prin deschiderea noului centru Stay Fit Iride. „Situaţia actuală, generată de COVID-19, ne face foarte grea estimarea pentru 2020, nefiind clar când vom putea începe activitatea şi care va fi comportamentul de consum. Astfel, obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului 2020, începutul anului 2021, să revenim la parametri mai buni şi la un nivel de încasări în linie cu perioada anterioară. Succesul va depinde şi de înţelegerea proprietarilor clădirilor în care ne desfăşurăm activitatea.”
    Fiind printre primele afaceri închise de către guvern, activitatea unităţilor Stay Fit Gym a fost sistată încă din perioada incipientă a crizei. „Măsurile pe care le-am luat înainte de închidere au fost predominant legate de procedurile de igienă şi dezinfectare. Ţinând cont, însă, că vorbim despre centre de fitness, în care aceste norme sunt extrem de importante independent de contextul pandemic, noile măsuri nu au avut un impact major în activitatea noastră”, notează Lascăr.
    Ulterior, după închidere, compania a continuat să le ofere clienţilor şi publicului larg opţiunea de a face mişcare. Astfel, pe pagina de Facebook a sălilor sunt transmise zilnic clase online, disponibile gratuit, iar clienţii fideli pasionaţi de spinning şi-au putut lua acasă una dintre bicicletele staţionare Stay Fit Gym, fără niciun cost, în baza unui proces verbal de predare-primire şi a regulei „primul venit, primul servit”.
    „Continuăm aşadar să ne aratăm angajamentul pentru comunitatea noastră şi să încurajăm oamenii să facă sport. Mişcarea este extrem de importantă acum, pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.” În acest moment, antreprenorii studiază toate măsurile propuse de ţările care au repornit timid activitatea şi planurile de redeschidere din ţările membre ale UE. De asemenea, spun ei, împreună cu comunitatea proprietarilor din industrie lucrează activ la un program de măsuri inspirate din  Germania, Belgia, SUA şi încearcă să uniformizeze un set de reguli, pe care să le prezinte guvernului. „Sperăm să venim în sprijinul guvernului în mod proactiv pentru a putea trece mai bine de această perioadă. Primele luni de la restartarea activităţii vor fi foarte mult marcate de pandemie, oamenii fiind obligaţi să poarte măşti, să acorde o atenţie mai mare detaliilor de igienă, atât personală, cât şi a sălilor. Vom reconfigura parţial planul centrelor astfel încât să menţinem o distanţare socială cât mai corectă. Probabil pentru început se va limita şi numărul clienţilor aflaţi în acelaşi timp în centre, pentru a reduce riscurile. În timp, ne vom obişnui cu toţii cu anumite măsuri de igienă sporită şi chiar cu o anumită distanţare socială, făcând parte din normalitatea curentă”, enumeră Lascăr câteva dintre măsurile care vor fi impuse după repornirea businessului. În plus, la sfârşitul lunii martie, reprezentanţii businessului au anunţat că, pe durata stării de urgenţă, cât timp cât sălile rămân închise, în cazul atingerii unui nivel foarte mare al populaţiei infectate pot pune la dispoziţia autorităţilor spaţiile companiei pentru a fi utilizate le diferite necesităţi, de pildă pentru triaj sau carantină, acestea fiind dotate cu utilităţi precum duşuri, vestiare şi mobilier, pentru a contribui în acest fel la limitarea aglomerării altor instituţii.
    În general, media lunară de abonaţi proprii ai companiei este între 4.500 şi 6.500, în funcţie de perioada anului, acestei valori adaugându-i-se persoanele care vin prin parteneri precum 7card, Fitpass, Fitio, şi care reprezintă, lunar, undeva la 1.500-2.000 de clienţi. „Avem o bază de abonaţi destul de variată, care include tipuri diferite de clienţi, uniţi de pasiunea pentru sport. Obiectivul nostru, încă de la început, a fost să transformăm mişcarea fizică, în toate formele ei – indiferent că vorbim de clase cu diferite niveluri de intensitate sau de antrenamentele individuale, cu sau fără greutăţi –, în ceva accesibil şi plăcut, aşa că am creat locuri primitoare, pline de energie, cu o politică de preţ medie.”
    Deoarece, la început, mulţi dintre noi se confruntă cu o formă de anxietate când vine vorba de mersul la sală, „pentru că ni se pare că locul nostru nu e acolo, că nu lucrăm corect, că nu depunem destul de efort”, Lascăr spune că misiunea companiei este ca, prin intermediul echipei sale de antrenori, să îi ajute pe clienţi să depăşească aceste limite autoimpuse şi nesiguranţe şi să devină tot mai buni şi pasionaţi. „Prin urmare, în sălile noastre, veţi vedea atât persoane tinere, la început de drum, care abia descoperă sportul, cât şi persoane mature, care practică o formă de mişcare pentru a se menţine sănătoase, dar şi abonaţi cu experienţă, disciplinaţi, pentru care fitnessul este o parte importantă din activitatea lor zilnică. În acest context, şi profilul socio-profesional al celor ce ne trec pragul diferă – putem vorbi atât despre persoane cu venituri medii, cât şi despre middle şi top management din zona corporate.”
    Pe zona de fitness, cele mai active luni vin odată cu începutul anului, ianuarie-aprilie acoperind aproape 50 – 60% din cifra de afaceri anuală a companiei. În ceea ce priveşte zilele cu cele mai multe check-in-uri, „în centrele noastre de fitness sunt corelate cu ambiţia oamenilor de a începe săptămâna în forţă, aşa că lunea este ziua preferată a clienţilor”. 
    Serviciile oferite de Stay Fit Gym se încadrează în piaţa „value”, preţurile fiind la nivel mediu, spune Lascăr. Un abonament lunar full club costă 190 de lei, iar un abonament full fitness, fără acces la antrenamentele de grup, costă 180 de lei. Clienţii fideli beneficiază de anumite discounturi şi facilităţi. Pachetele Full Fitness reprezintă 65-70% dintre vânzările reţelei. Acestea oferă acces la toate facilităţile cluburilor (vestiare, saună, zonă cardio, zonă fitness, zonă functional training), cu excepţia antrenamentelor de grup. Totuşi, apetitul clienţilor pentru clasele de grup este în creştere în ultimii doi ani, remarcă Alexandru Lascăr, procentul celor care optează pentru ele ajungând de la 15 la 30%. 
    „Provocarea cea mai mare cu care ne confruntăm este aceea de a pune sportul pe agenda consumatorului român”, spune antreprenorul. România s-a confruntat cu cele mai mici procente de populaţie activă din UE, iar în urmă cu şase ani diferenţele dintre ţara noastră şi ţările din vest păreau insurmontabile, adaugă el. „Pe atunci, procentul populaţiei plătitoare de abonamente de fitness în România era sub 1%, faţă de ţări precum Germania, Spania, Suedia sau Danemarca, unde statisticile arătau 8-20%. În timp, lucrurile au evoluat, Bucureştiul a fost oraşul care a crescut disproporţionat faţă de restul ţării. În ultimii ani, oraşe precum Cluj, Timişoara, Oradea, Iaşi, Craiova au simţit de asemenea creşteri.”
    Principalul competitor al companiei este liderul pieţei de fitness, lanţul de centre World Class România, spune Lascăr. „În afară de acesta, mai există centre de fitness cu unul sau două puncte de lucru, care reprezintă concurenţa în anumite zone ale oraşului.”
    În comparaţie cu alte state europene, România încă se situează pe ultimele locuri în UE la numărul persoanelor active şi pe primele locuri atât la obezitate, cât şi la decesele datorate bolilor cardiovasculare, aminteşte Lascăr. „În acest moment, conform cifrelor pieţei, procentul plătitorilor de abonament în România nu depăşeşte 3 – 4% din populaţie, în Bucureşti el fiind, însă, mai mare, spre 6 – 8%, în funcţie de sezon. Suntem încă foarte departe de ţările din vest, precum Belgia, Olanda, Germania, unde media ţării depăşeşte 10%, sau de cele scandinave, unde 20% din populaţie are un abonament la sală.” Încheind totuşi într-o notă optimistă, el spune că facem, însă, progrese constante şi probabil că în următorii cinci ani ne vom apropia de nivelul pieţelor din vest.

  • Feedback-ul cumpărătorilor online s-a triplat în perioada COVID-19

    Clienţii magazinelor online au fost mult mai dornici să ofere feedback la comenzi pe perioada stării de urgenţă concluzionează o analiză făcută de Trusted.ro pe datele publice din sistemul de feedback „Opinii de încredere” pentru perioada martie-aprilie 2019 versus martie-aprilie 2020.

    Rata de răspuns a opiniilor primite s-a dublat şi a ajuns la 14,2 % în aprilie 2020 faţă de datele înregistrate anul trecut. De asemenea numărul opiniilor primite aproape s-a triplat pentru perioada analizată. În martie 2020, s-a înregistrat o dublare a opiniilor primite faţă de aceeaşi lună în 2019, iar în aprilie 2020, a avut loc o creştere cu 300% a opiniilor primite faţă de aprilie 2019. Totuşi, nota medie oferită magazinelor online de către clienţi a scăzut puţin la 9,31 în perioada martie-aprilie 2020, faţă de note de 9,57 în aceeaşi perioadă în 2019.

    Estimarea echipei Trusted.ro este că motivele pentru care notele au fost puţin mai mici au fost problemele pentru unele magazine cu stocurile şi creşterea de comenzi online pentru care nu au fost pregătite. De asemenea, pe perioada stării de urgenţă s-au primit mai multe plângeri ca de obicei de la clienţii online deoarece magazinele online nu au reuşit să le ofere informaţii relevante în timp util, în special cu privire la existenţa produselor pe stoc sau o perioadă corectă de livrare.

    Persoanele din Bucureşti si judeţele Cluj şi Ilfov au oferit cel mai mult feedback, iar livrarea a fost notată aproximativ la fel în toate cele 4 luni analizate.

    Din opiniile primite la comenzi se poate observa schimbarea în comportament a consumatorilor – în martie şi aprilie 2020 s-au comandat mai multe alimente şi băuturi, oamenii fiind influenţaţi de limitările deplasării pe timpul stării de urgenţe, dar cu toate acestea venirea primăverii şi a sărbătorilor de 1 şi 8 martie au plasat categoriile Cadouri & Bijuterii şi Haine, îmbrăcăminte & accesorii în top.

  • Un produs căutat în vremuri de criză

    În această perioadă sunt multe schimbări în legătură cu riscurile acoperite de poliţele de asigurare. Acestea nu numai că trebuie menţinute, dar trebuie revizuite pentru a reactualiza programul de asigurare cu noile riscuri, crede CEO-ul societăţii de brokeraj în asigurări Marsh România.
    „Noi susţinem că în perioadă de criză asigurarea este şi mai necesară decât în condiţii normale. Din punct de vedere financiar, pentru companie poate reprezenta un cost, dar beneficiul poliţei este infinit mai mare în perioada de criză. Dacă companiile au un risc care nu este asigurat, problemele sunt destul de mari, pentru că se adaugă la alte probleme existente, iar capacitatea financiară devine mult mai redusă, băncile sunt reticente în perioada aceasta, mai ales cu businessurile care sunt în picaj, iar asigurarea este foarte importantă.”
    Cristian Fugaciu, care se află în cadrul companiei de brokeraj în asigurări Marsh România de circa 23 de ani, din anul 1997, susţine că asigurările trebuie adaptate pentru a acoperi riscurile de COVID-19 şi trebuie neapărat protejat prin asigurare ce poate fi protejat prin asigurare, precum riscul de neplată, de faliment sau de insolvabilitate. „Există asigurarea care despăgubeşte în momentul în care un partener nu plăteşte factura, serviciile, produsele altui partener. Asigurarea ajută ca ciclul economic să continue. Dacă nu ar exista asigurarea, unul nu ar plăti, celălalt ar da faliment, sau cel care nu poate să plătească deja a dat faliment şi automat îi bagă şi pe alţii în situaţie de insolvenţă sau faliment. Toate aceste lucruri sunt ca piesele de domino”, a explicat CEO-ul Marsh.
    Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat toate companiile din toate industriile să se digitalizeze 100%  în timp record pentru a putea face faţă restricţiilor impuse de autorităţi.
    „S-au întâmplat lucruri la care piaţa nu se aştepta să se întâmple din punctul de vedere al digitalizării. În această perioadă este clară nevoia de flexibilitate pe piaţă. Lucrurile trebuie corelate cu contextul în permanenţă. Totul trebuie corelat cu profilurile de risc care sunt în continuă schimbare”, a adăugat Cristian Fugaciu.
    El a spus în continuare că această criză a creat o dificultate interesantă, unde anumiţi asigurători nu fac faţă cererilor, ceea ce ar însemna că munca de acasă creează anumite dificultăţi şi din această cauză răspunsurile din partea asigurătorilor sosesc mai greu.
    În ceea ce priveşte măsurile pe care majoritatea companiilor de asigurări le-au luat de la izbucnirea pandemiei se numără posibilitatea angajaţilor de a munci de acasă, actualizarea şi dezvoltarea sistemelor digitale pentru a putea oferi în continuare servicii clienţilor, dar şi amânarea plăţilor la anumite poliţe de asigurare.
    „Sunt oarecum solicitaţi asigurătorii în perioada asta şi durează puţin mai mult să transmită ofertele, dar este bine că merge businessul. Iniţial au solicitat anumiţi clienţi amânări, iar asigurătorii au dat dovadă de flexibilitate şi au răspuns pozitiv. Acestea sunt amânări binevenite şi demonstrează că asigurătorii nu strâng cu uşa într-un moment dificil. Cu toate acestea, amânările nu sunt făcute la modul general, ci prin analize în funcţie de fiecare client”, a mai spus Cristian Fugaciu.
    Starea de urgenţă a contribuit la adăugarea unui nou risc în poliţele de asigurare de sănătate, acela de COVID-19. Printre alte riscuri care s-au intensificat în această perioadă, dată fiind utilizarea intensă a serviciilor online, este securitatea cibernetică.
    „Cyber-security este un risc care în ultimii ani a crescut foarte mult. În perioada asta în care mulţi s-au mutat spre digital, riscul este şi mai mare. Aici există consultanţă, dar şi un produs de cyber-insurance care acoperă acest risc în creştere. De trei ani încercăm să îl promovăm, dar deocamdată nu vedem un apetit mare din partea companiilor, iar noi punem acest lucru pe o lipsă de înţelegere a companiilor, dar şi pe lipsa mediatizării unor daune destul de mari care au avut loc din cauza diferitelor metode de atac cibernetic. Aşa cum ne asigurăm maşina, putem să ne asigurăm şi de evenimente cibernetice, iar impactul la companii poate fi fatal. Dacă sunt sistemele atacate şi nu funcţionează, pot fi probleme mari”, a mai spus CEO-ul Marsh.
    El a mai adăugat că poliţa cyber nu este standardizată, iar pentru fiecare companie se realizează o analiză şi se creează o poliţă customizată.  
    Cu toate că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat pentru a putea realiza o comparaţie între criza din prezent şi cea din 2008, Cristian Fugaciu susţine că încă nu consideră că aceasta este cea mai dificilă perioadă a companiei pe care o reprezintă.
    „Încă nu consider că este cea mai grea perioadă pe care o traversează Marsh, pentru că am trecut şi prin criza din 2008, care la noi s-a concretizat prin anul 2010, atunci s-au văzut rezultatele. Atunci a fost o perioadă mai dificilă pentru că efectele au fost destul de ample, iar companiile şi piaţa de asigurări nu erau destul de solide şi bine pregătite. Acum premisele sunt altele. Atunci era totul mult mai şubred, iar impactul a fost puternic. Eu vorbesc neştiind cum o să arate criza asta după ce se va încheia, ca să pot să fac o comparaţie, dar cel puţin din cum se vede până acum, din punctul de vedere al lichidităţii din piaţă şi al stării companiilor, acum
    12 ani companiile din România erau mult mai puţine, mult mai mici, oamenii aveau mai puţini bani în bancă şi PIB-ul era mult mai mic.”
    În prezent, piaţa asigurărilor a înregistrat la finalul anului 2019 un volum al primelor brute subscrise de aproape 11 mld. lei, în creştere cu 8% faţă de anul 2018. Volumul primelor intermediate de brokeri a depăşit pragul de 7 mld. lei, în creştere cu 13% la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent.
    Pentru Marsh România, unul din liderii clasamentului de brokeraj de pe piaţa locală, anul 2019 a adus un volum al primelor intermediate de circa 503 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de anul 2018.
    „Anul 2019 a fost un an extraordinar pentru noi, nu la fel de bun cum se prefigura anul 2020, dar mai bun decât 2018. Ne-am consolidat, am reuşit să atragem colegi şi clienţi noi. Avem aproximativ 750 de clienţi companii din toate industriile, din toata România”, a subliniat Cristian Fugaciu. 

  • Locul lăsat liber de Uber Eats în piaţă este ocupat de Bolt cu aplicaţia Bolt Food

    Piaţa de livrări la domiciliu, singura activă în această perioadă marcată de pandemia de Covid-19, va avea un nou jucător, Bolt Food, divizia de livrări de mâncare a aplicaţiei de transport Bolt.

    Platforma estoniană de ride-hailing Bolt, activă şi pe piaţa din România, a început deja să negocieze cu restaurantele din piaţă, ba chiar a şi semnat unele contracte, arată datele ZF.

    Compania intră pe piaţa de livrări la domiciliu din România într-o perioadă în care Uber Eats abia a anunţat că va ieşi.

    “Bolt Food va intra pe piaţa cu cele mai mici comisioane de listă de până acum, de 22%. Aceste comisioane pot fi negociate însă”, spune un jucător din piaţă.

    Acum, pe acest segment – al livrării de mâncare – cei mai mari jucători sunt glovo şi foodpanda. Din datele ZF, livrările sunt undeva la 5-7% din toată piaţa de mâncare, adică la 70-100 mil. lei, conform estimărilor ZF. În contextul în care comisioanele sunt de 20-30% la aceste platforme, încasările lor sunt de 10-20 mil. lei dacă se ia în calcul faptul că nu toate livrările se fac prin platforme, unele fiind şi independente. În România există, conform celor mai recente date, 35.000-40.000 de restaurante, cafenele şi baruri.

     

  • Romulus Oprica, sociolog: „Spaţiul privat a câştigat teren în această perioadă de izolare, pentru că acesta este spaţiul care oferă siguranţă emoţională”

    În contextul în care se vorbeşte tot mai multe despre o întoarcere la birou, dar cu un program de muncă flexibil, una dintre întrebările care îi preocupă pe mulţi dintre angajaţi în prezent este dacă programul lor de muncă va trece prin schimbări majore. Sociologul Romulus Oprica, managing partner al firmei BrandBerry este de părere că programul „clasic” nu se va schimba pentru majoritatea angajaţilor din România, iar din această perioadă de izolare va avea de câştigat spaţiul privat, care ne poate oferi siguranţă emoţională.

    „Experimentul de Work From Home trăit în mod forţat în această perioadă este, în realitate, valabil pentru o categorie restrânsă de cetăţeni şi anume cei care pot livra produsul muncii lor independent de un spaţiu anume. Am putea crede că, de exemplu, toţi programatorii şi analiştii intră în această categorie, dar nici măcar ei nu pot fi incluşi în totalitate în grupul celor care pot lucra independent de organizaţia care le plăteşte salariul. În foarte multe cazuri sunt atât de importante criteriile de securitate sau capacităţile tehnice oferite de birou încât nu putem crede că, cel puţin momentan, se va modifica foarte mult programul şi stilul de muncă”, spune Romulus Oprica.

    De asemenea, el observă că în majoritatea largă a industriilor programul este stabilit de interdependenţele existente în societate, motiv pentru care nu putem funcţiona independeţi unii faţă de ceilalţi. „Copiii merg la şcoală într-un anumit interval, acesta fiind intervalul propice şi pentru majoritatea părinţilor de a fi productivi. Industria alimentară trebuie să producă mai ales într-un inteval care să permită livrarea produselor la prima oră a zilei iar serviciile de salubritate şi transport, ca să oferim doar două exemple, trebuie să fie active aproape non-stop. Cu alte cuvinte, trăim cu toţii într-o reţea, nu într-o bulă specială care să ne facă independenţi unii de ceilalţi. Şi, până la urmă, tocmai această interdependenţă şi negociere constantă cu ceilalţi face această societate atât de frumoasă!”

    Cu siguranţă însă, subliniază sociologul, în această perioadă am fost forţaţi să vedem şi alte opţiuni de a rezolva sarcinile zilnice, indiferent că sunt sarcini de muncă sau banale activităţi zilnice. „Această perioadă de criză ne-a determinat să fim mai deschişi, mai creativi, ceea ce în mod cert va influenţa modul în care lucrăm şi trăim. Tehnologiile, mai ales cele de comunicare, au cunoscut un salt cantitativ şi calitativ semnificativ în aceste ultime luni şi ritmul evoluţiei lor nu se va diminua pentru că nici riscul nu a trecut. Atât timp cât avem activă această ameninţare la adresa unei nevoi de bază, a sănătăţii noastre, vom fi mult mai atenţi şi mai deschişi la toate instrumentele care ne pot aduce un plus de securitate”, spune Romulus Oprica.  

    El consideră că după această perioadă, nevoia spaţiului privat va creşte. „Dacă ne uităm pe stradă, în magazine, la cozi, vedem că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor respectă regulile de distanţare fizică. De ce? Pentru că pe oamenii de afară nu-i cunoaştem, nu sunt cei din cercul nostru social apropiat, cei în care avem încredere şi faţă de care nu simţim nevoia să păstrăm distanţa de siguranţă, de 2 metri. Este aproape imposibil ca această distanţă fizică să nu se manifeste şi în relaţia spaţiu privat social – spaţiul public profesional. Toţi cei care am experimentat această izolare, dacă suntem persoane foarte sociabile, vom dori să ne revedem în apropiere fizică mai ales cu cei care ne sunt dragi şi nu vom aloca resurse semnificative de timp celor cu care nu aveam şi înainte o relaţie apropiată; cei care sunt mai puţin sociabili vor fi cu atât mai puţin interesaţi de intensificarea relaţiilor profesionale. Cu alte cuvinte, consider că spaţiul privat a câştigat teren în această perioadă de izolare, pentru că acesta este spaţiul care oferă siguranţă emoţională”. 

     


     

  • Savori americane livrate acasă

    În urma unei experienţe avute peste ocean, în SUA, antreprenorul Giani Manta şi-a propus să aducă şi în România gustul autentic al coastelor şi al burgerilor americani, gătiţi după reţete originale, respectate cu sfinţenie. Aşa a luat naştere Ribs Bar & Grill, care, până la ridicarea restricţiilor impuse pe fondul pandemiei, livrează, prin platforma foodpanda, preparate autentice direct la uşa clienţilor.

    Antreprenor de vocaţie, niciodată angajat, Giani Manta a intrat în lumea businessului la începutul anilor ’90, cu un mic butic de haine în magazinul Unirea, deschizând ulterior mai multe magazine în Bucureşti şi în ţară. „La sfârşitul anilor ’90 afacerile s-au dezvoltat prin deschiderea unei firme de construcţii şi dezvoltarea în zona imobiliară. Odată cu criza din 2008, această poveste s-a încheiat cu un faliment răsunător, toate magazinele fiind închise, iar firma de construcţii dizolvată. A fost începutul poveştii numite HoReCa”, povesteşte cofondatorul Ribs. Până la desciderea restaurantului cu specific american Ribs Bar&Grill a fost însă cale lungă, presărată cu multe experienţe antreprenoriale în industrie.

    Astfel, după „un an de reflecţii şi plimbări lungi cu motorul alături de prietenii din clubul de motociclişti din care fac parte”, la începutul anului 2009, alături de trei dintre aceştia, a decis deschiderea unei mici cafenele în Centrul Istoric, cu scopul declarat „de a avea un loc al nostru unde să ne strângem”.

    Aşa a luat naştere Jaya Café, pe strada Smârdan. „Pentru că businessul s-a dovedit bun, a urmat deschiderea unui restaurant pe strada Franceză, Jaya Maison, mai mare, cu 300 de locuri. În anul 2011, „odată ce terminarea perioadei romantice din Centrul Vechi al Bucureştiului şi invazia kitschului”, antreprenorii au decis să vândă cele două locaţii şi cu banii obţinuţi să se orienteze spre locaţii generoase, de cartier, aşa luând naştere The Roof, deschis pe 13 septembrie 2010, la etajul 2 în mall-ul Prosper Plaza – „o locaţie de 450 de metri pătraţi, construită integral din sticlă, cu acoperiş care te lasă să vezi cerul şi care vara se deschide integral transformând locul într-o mare terasă, crescând standardul în zona sectorului 5, privată la acel moment de investiţii serioase în industria ospitalităţii”. După doi ani a urmat deschiderea unei noi unităţi The Roof, „care la rândul său dispune de o terasă generoasă pe acoperişul clădirii, precum şi de un salon de evenimente –The Roof Ballroom”, în zona Vitan, amenajată în urma unei oportunităţi ivite prin eliberarea unui spaţiu de 1.000 de metri pătraţi.

    La patru ani distanţă, în urma unei călătorii în Statele Unite în anul 2016 şi ca urmare a unui stagiu de pregătire în bucătăria sudistă, antreprenorului i-a venit ideea deschiderii unui restaurant american, cu specific southwest cuisine, cu coaste şi burgeri ca acolo, cu timp lung de marinare şi preparare şi cu reţete strict respectate. „Şi aşa avem acum, din 2017, în Bucureşti, Ribs Bar & Grill, singurul restaurant autentic american.”

    Preparatul vedetă al restaurantului este St. Louis BBQ Ribs, „o reţetă faimoasă din Missouri, unde timpul de preparare şi pregătire este de 36 de ore, ca de altfel la toate cele şapte feluri de coaste pe care le pregătim în restaurantul nostru”, explică Mantea. Un alt preparat de succes este All American BBQ Feast, un platou pentru patru persoane care reuneşte toate bunătăţile grătarului american. Pentru că nu au reuşit să gasească furnizori pentru chifle de burger autentice şi, după deschidere, timp de doi ani toate încercările de parteneriat cu diverşi producători au eşuat, în anul 2019 antreprenorii au deschis şi prima brutărie americană din România, New York Bakers, care, în scurt timp, a devenit principalul furnizor de chifle de burger pentru restaurantele din Bucureşti. În prezent, 40 de locaţii servesc burger cu chiflele New York Bakers, printre acestea numărându-se unităţile grupului City Grill, Bibo Burgers şi St. Patrick Pub.

    Potrivit lui Giani Manta, pe perioada crizei, unităţile The Roof au fost închise iar cei 25 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic. În cazul Ribs, spune el, pandemia a venit cu restrângerea drastică a meniului, păstrându-se doar coastele şi burgerii, cu o scădere de 70% a veniturilor şi cu serioase întrebări legate de viitor. În 2019, restaurantul a înregistrat o cifră de afaceri de circa 4 milioane de lei „şi mult optimism din partea noastră legat de anul 2020, optimism care momentan a dispărut.” Până la ridicarea restricţiilor, restaurantul Ribs a rămas activ pe zona de delivery, cu 30% din personal. „Am încercat să mărim volumul de livrare atât prin creşterea bugetului de publicitate, cât şi prin deschiderea diviziei de livrare proprie. Volumul livrărilor s-a mărit faţă de perioada precedentă pandemiei, dar încasările sunt insuficiente pentru menţinerea în viaţă a unui restaurant cu 650 de locuri”, spune el.

    Prin amplasamentul la marginea parcului IOR, în mijlocul cartierului Titan, Ribs Bar & Grill a avut drept public-ţintă, încă din faza de proiect, familiile, fiind gândit drept „un spaţiu vast unde să ieşi seara cu prietenii şi familia, în mijlocul unui ocean de verdeaţă, unde copiii să alerge nestingheriţi. Lucru care s-a şi întâmplat. Iar acum, pe perioada crizei, din fericire, acei oameni comandă de la noi produsele cu care s-au obişnuit”. Ritmul de lucru a încetinit însă mult, din cauza faptului că volumul de preparate a scăzut drastic prin închiderea activităţii de servire la mese. „Nu ştim cum va fi businessul după terminarea pandemiei, focusul nostru în acest moment fiind supravieţuirea pe perioada crizei, concluziile urmând a le trage la sfârşit.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Ce au căutat românii pe Internet în perioada pandemiei: de la „dex pandemie” până la „ce este maiaua”

    Cum se fac lipiile fără drojdie? Dar de ce nu se găseşte drojdie? Şi ce idei de poze în casă există? Acestea sunt câteva dintre curiozităţile care nu le-au dat pace românilor în timpul stării de urgenţă şi limitării deplasării, potrivit datelor centralizate de SEO Cupcake, agenţie de marketing digital cu peste opt ani de experienţă în servicii de promovare SEO.

    „Dacă am lua Facebook ca un indicator al intereselor oamenilor, cu siguranţă putem spune că o parte dintre termenii căutaţi pe Google în perioada asta erau previzibili, cum ar fi reţeta pentru maia, tunsul acasă şi chiar amenajarea unui birou, unui spaţiu optim de muncă, acasă. Surpriza noastră a fost să vedem cât de mare a fost creşterea faţă de alte perioade. Ne bucură însă un lucru când ne uităm la acest clasament. Oamenii sunt deschişi să înveţe şi sperăm că o parte din îndeletnicirile deprinse în perioada asta nu vor fi pierdute pe termen lung”, a declarat Cristian Bolocan, Head of SEO Department, SEO Cupcake, într-un comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Datele furnizate de SEO Cupcake au fost extrase cu ajutorul tehnologiilor ca Google Trends, puse la dispoziţie de motorul de căutare. Clasamentul este cu atât mai interesant pentru comercianţi şi antreprenori care activează în comerţul online şi nu numai. Agenţia demonstrează astfel cum pot fi identificate volumele de căutare, termenii populari într-un anumit moment, dar şi sezonalitatea sau creşterea accelerată în anumite domenii.

    Pe baza unor astfel de date poate fi catalogat la nivel general un grad de interes şi fiecare companie şi antreprenor pot acţiona într-o mai bună cunoştinţă de cauză.
    Iata ce au cautat românii recent pe Internet, potrivit datelro SEO Cupcake.

    Ce este… ? şi De ce?

    De ce nu se găseşte drojdie    x1000
    dex pandemie    x290
    Ce este tamiflu    x50
    Ce este recesiunea    x15
    Ce este horeca    x10
    De ce creşte euro    x10
    Ce este maiaua    x5
    De ce bat clopotele la ora 12    x4
    Vreau să mă întorc în România    x3
    Vreau să donez    x3

    #StaiAcasă
    exerciţii fizice acasă    x20
    tuns acasă    x20
    activităţi acasă    x17
    livrare la domiciliu    x16
    birou acasă    x5

    Reţete şi sfaturi în bucătărie

    drojdie uscată    x188
    maia de casă    x173
    pâine fără drojdie    x69
    alimente neperisabile    x40
    lipii fără drojdie    x31

    Curiozităţi despre religie

    slujbă online    x180
    acatist sf haralambie    x70
    arsenie boca profeţii    x2
    rugăciunea inimii    x8
    tatăl nostru    x4

    Sănătate şi igienă

    dezinfectant mâini    x418
    plaquenil 200 mg    x296
    euthyrox 100    x289
    alcool sanitar    x189
    sanytol    x47

    Căutări amuzante în perioada crizei medicale

    femei singure care caută bărbaţi    x203
    turte în tigaie    x33
    poze curcubeu    x31
    trandafiri din săpun    x22
    idei de poze în casă    x10

    Sport şi activităţi fizice acasă

    gantere ajustabile    x72
    home trainer bicicletă    x60
    set gantere    x25
    bandă elastică    x11
    bancă fitness    x11

    SEO Cupcake este agenţie de marketing digital fondată în 2012. Sediul central este în Bucureşti.

  • Pauza de pizza în biroul de acasă

    Activă pe piaţă de un deceniu şi jumătate, Trenta Pizza este deja un nume binecunoscut în rândul iubitorilor de preparate italieneşti din România. Deşi, pentru o perioadă, nu le mai pot împărţi cu gaşca sau cu colegii, în pauza de masă la birou, clienţii businessului se pot bucura în continuare de preparatele companiei, livrate acum prin platforma foodpanda.

    „Trenta Pizza este o afacere de familie începută în urmă cu 15 ani de un grup de prieteni, care în 2004 au lăsat ce făceau până atunci şi s-au apucat să pună pe hârtie viitoarea afacere. Între timp, au lucrat la alte pizzerii pentru a vedea în direct mersul lucrurilor şi să înveţe ce ar putea să facă ei mai bine”, povesteşte Andrei Bartesch, director de marketing la Trenta Pizza. Astfel, un an mai târziu, în 2005, actualii proprietari au lansat businessul, cu patru puncte de producţie şi livrare care acopereau tot Bucureştiul. „Era începutul livrărilor în România, iar pizza, singura categorie de mâncare care făcea delivery în adevăratul sens al cuvântului.”

    Principalele borne în parcursul companiei sunt cumva legate şi de evoluţia pieţei de pizza delivery, spune Bartesch. Prima etapă importantă în istoria businessului a fost 2007-2008, când mai mulţi jucători au intrat în piaţă, printre care şi primul business internaţional de profil – Pizza Hut, cu Pizza Hut Delivery. „A fost semnaulul că piaţa va trece la alt nivel. A urmat o perioadă de creştere şi dezvoltarea industriei. Produsele şi serviciile se îmbunătăţeau continuu, iar reţelele se dezvoltau. Din ce în ce mai mulţi oameni apelau la serviciile de livrare-pizza. Totul a durat până în 2009-2010 când a venit criza economică”, îşi aminteşte el.

    Trenta ajunsese până în acel moment la opt puncte de lucru, iar criza a marcat o nouă etapă în piaţă, „o etapă de bătălie în promoţii şi preţuri, o perioada în care piaţa a stagnat, însă cei mari au crescut, pentru că foarte multe din pizzeriile mici, de cartier, au dispărut.” După 2013-2014 a început o nouă perioada de creştere continuă, iar piaţa de livrare-pizza a crescut din nou. „Dacă până atunci, piaţă de delivery era o nişă, cu un segment îngust de clienţi, fiind un serviciu în care foarte mulţi oameni nu aveau încredere,  începând cu 2014-2015, a început să intre în atenţia oamenilor. Lipsa timpului, creşterea veniturilor, apariţia mai multor lanţuri internaţionale şi comunicarea mai intensă a brandurilor a fost printre factorii care au adus-o în prim plan.” 2017-2019 au fost cei mai buni şi cei mai efervescenţi ani – Trenta Pizza a ajuns la 14 locaţii în Bucureşti şi împrejurimi şi la peste 1,5 milioane de pizza vândute anual.

    „Tindem către o cifră de afaceri de 10 milioane de euro în perioada următoare. În martie 2020 s-au schimbat regulile jocului, brusc şi neaşteptat, dar facem toate eforturile să ne adaptăm şi să revenim”, spune Andrei Bartesch.

    Printre preparatele comandate cel mai des din meniul Trenta se numără pizza Quattro Formaggi, Suprema, Trenta, Carnivora şi Margherita Artigianale, urmate de pastele Carbonara şi Bolognese. Din rândul deserturilor, cel mai apreciate sunt Tiramisu şi Profiterol, „preparate de la zero în bucătăria Trenta Pizza şi care au urcat rapid în preferinţele celor care comandă la noi.” Un preparat aparte este Pizza Trenta Ultra Piccante, „o pizza de nişă, destinată doar celor curajoşi şi care doresc o pizza foarte iute. Se comandă doar pe propria răspundere. Este o pizza reprezentativă pentru companie deoarece noi nu am găsit o altă pizza în segmentul de livrare care să fie cel puţin la fel de iute”.

    Potrivit descrierii lui Bartesch, clienţii Trenta sunt persoane active, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 55 de ani, cu venituri medii şi mari, sociabile, care-şi doresc un produs şi un serviciu de calitate, iubitori de pizza italienească. „S-au schimbat multe de la debutul crizei. Takeaway-urile s-au închis, ocazia de consum de impuls, stradală sau de proximitate a dispărut, de asemenea toate ocaziile de socializare (petreceri, aniversări, întâlniri între prieteni) care aveau mai mult de 5-6 pizza/comandă au dispărut, iar comenzile de prânz venite din zona de birouri la fel, tind spre zero. Însă deşi ocaziile de consum s-au schimbat cel mai mult, clienţii în mare au rămas aceiaşi.” Bineînţeles că ceea ce se întâmplă acum, adaugă el, va avea un impact pe termen lung în modificarea comportamantului consumatorilor. „Cu siguranţă consumatorul aşa cum îl ştiam până acum nu va mai fi la fel. Livrarea fără contact, comanda şi plata online şi multe altele care în perioada asta au devenit cumva obligatorii vor rămâne şi vor defini piaţa de livrare-pizza pe viitor.”

    Trenta Pizza s-a adaptat din mers la noul context de piaţă. Înaintea crizei compania funcţiona cu 310 angajaţi, în prezent personalul fiind redus la 55%. Astfel, au rămas 170 de angajaţi activi iar restul sunt în şomaj tehnic. Deşi au fost obligaţi să inchidă takeaway-urile, reprezentanţii businessului au adoptat rapid livrarea fără contact şi au luat toate măsurile de siguranţă pentru echipă şi clienţi, încurajând comanda şi plata online. „În plus, am eficientizat activitatea pentru noua realitate. Am restructurat o parte din punctele de producţie şi am redirecţionat activitatea acestora către alte puncte. Prin pierderea comenzilor de la takeaway, birouri, socializare, comanzi ce nu pot fi compensate pe termen scurt, a trebuit să ne eficientizam cât mai mult resursele pe activitatea prezentă, care este undeva la 60-70% din cea precedentă zilei de 15 martie.”

    În prezent, businessul livrează între 1.500 şi 3.000 de comenzi zilnic, vinerea fiind în continuare cea mai bună zi de vânzare. „Înainte de criză aveam între 2.500 şi 4.500 de comenzi zilnic. Valoarea medie a comenzilor livrate fluctuează în jurul valorii de 70 de lei. Cel mai comandat produs este de departe pizza, iar aici sortimentele cel mai vândute sunt Trenta, Quatro Formaggi, Suprema, Diavola şi Artigianale.”

     

    O caracteristică care a apărut în acesta perioadă este polarizarea către seară a consumului, remarcă Andrei Bartesch, cauzată de dispariţia consumului de la birou, care a făcut ca o parte din consum să migreze de la prânz spre seară, determinând totodată şi un ritm de lucru foarte intens între orele 19-22.
    Ca o concluzie, Bartesch spune că, aşa cum se întâmplă de fiecare dată, criza are o componentă de ameninţare, dar şi de oportunitate. „Până acum criza asta ne-a arătat că putem face unele lucruri pe care nu credeam ce la putem face înainte, că putem să ne adaptăm rapid la situaţii, mult mai repede decât credeam şi că deşi acum suferă, piaţă de delivery va creşte în continuare.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

     

     

  • Cum au ajuns micii din Obor filtru de Instagram pentru 1 Mai

    Distanţarea socială face ca 1 Mai să fie diferit de aşteptările tuturor, context în care reprezentanţii Veranda Mall demonstrează cât de inventivi sunt românii şi lansează împreună cu CreativeVR, sub umbrela Lifestyle de Obor, un filtru de Instagram care aduce emblematicul grătar cu mici în casele românilor, transmit reprezentanţii centrului comercial într-o informare media.

    Totul într-un mod cum nu se poate mai responsabil, printr-o campanie sub mesajul #UnuMaiDeAlCasei care foloseşte realitatea augmentată cu ajutorul căreia grătarul apare direct în pozele şi video-urile distribuite pe Instagram.

    Filtrul a devenit deja viral şi a depăşit graniţele României, continuând să fie folosit în pozele şi video-urile din social media în Germania, Rusia, Ucraina, precum şi pe alte meleaguri, spun reprezentantii Veranda Mall.

    Cum au ajuns Micii de Obor un filtru de Instagram?

    Pe lângă componenta distractivă şi complet inedită a filtrului, acesta menţine obiceiul grătarului cu mici, care are o semnificaţie mai profundă în această perioadă.

    Grătarul virtual s-a născut din dorinţa de a aduce în prim plan importanţa sa în prezent, când suntem nevoiţi să apelăm la creativitate şi tehnologie pentru a ne bucura împreună cu cei dragi de sărbătoarea de 1 Mai.

    Astfel că, împreună cu echipa de la CreativeVR, Veranda Mall a adus la viaţă un grătar de primăvară virtual, cu mici cu tot, atât de emblematic zonei Obor şi sărbătorii de 1 Mai.

    “Ne-am propus să aducem atmosfera din Obor la voi acasă, în orice casă din lume în care locuiesc români. Am făcut acest lucru combinând un produs emblematic al Oborului, micul, cu un moment emblematic al sezonului, grătarul de primăvară, care aduce împreună familia şi prietenii şi le oferă experienţe de neuitat. Grătarul nostru e pentru toţi cei care nu au putut veni de sărbători acasă şi au rămas departe de cei dragi. Pentru cei pe care sfârâitul îi duce cu gândul la iarbă verde, muzică şi voie bună. Pentru cei care folosesc grătarul şi micii la ocazii speciale, pe care acum nu le pot din păcate pune în practică. ”, povesteşte Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    În spatele filtrului stă un mesaj de sărbătorire a zilei de 1 Mai într-un mod responsabil, virtual, pe reţelele de socializare şi de apreciere pentru eforturile din această perioadă. „Ne dorim să îi încurajăm şi să inspirăm pe oameni să fie responsabili şi să respecte măsurile de prevenţie. Sperăm să oferim puţin entertainment când mulţi sunt, poate, trişti că nu pot ieşi din casă să facă ceea ce făceau în mod normal de 1 Mai” continuă Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    Grătarul virtual, cu mici, e o bucăţică de Obor şi de Românie, care iată că a ajuns deja peste hotare. Acesta îmbină noutatea unui filtru de realitatea virtuală cu relevanţa obiceiurilor locale, se bucură deja de succes şi în străinătate, ajungând pe paginile de Instagram ale utilizatorilor din întreaga Europă, inclusiv în Ucraina, Rusia, Belarus şi Germania. „Am redus la esenţial ceea ce înseamnă Obor in acceptiunea generala si am cautat cel mai mic numitor comun dar totodată cel mai debatable topic, am dozat proportia de Love X Hate necesara engagementului, am pus ingredientele “secrete” care garantează o tracţiune buna de la lansare şi maximizeaza viralizarea perpetua, totul gandit special pentru weekendurile de Florii, Paste, 1 Mai şi in general perioada de carantina.  Totodată, am luat în considerare atat nevoile cat şi placerile romanilor privaţi de posibilitatea de a ieşi din casa şi le-am îmbinat un produs care ştiam că va deveni viral – însă chiar şi aşa ne-a depăşit aşteptările”  a declarat Alex Dohotaru, Creative Mastermind si CTO in Creative VR.

    Filtrul ne aduce împreună în aceste vremuri, fiind în acelaşi timp şi un element cool, potrivit situaţiilor actuale în care facem „haz de necaz spun reprezentantii proiectului. „Nu am reuşit să îl creăm cu tot cu miros, însă are şi fum, şi sfârâit, şi jar încins. Şi îl poţi asezona cu ce muzică ce vrei tu, îl poţi aşeza unde vrei, cum vrei. Îl poţi face mare sau mic, poţi pune doar un mic pentru tine, de poftă, sau îl poţi umple pentru toată familia”,  explică Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    „Micii de Obor sunt reprezentativi pentru cartierul Obor, iar Veranda Mall este un brand care sprijină comunitatea din acest cartier şi participă la păstrarea şi promovarea elementelor şi valorilor sale distinctive. Am numit aceste elemente Lifestyle de Obor”, a adăugat Alexandru Dincovici.

    Veranda Mall este primul centru comercial de proximitate din Bucureşti, dezvoltat de Professional Imo Partners S.A. (fosta Prodplast Imobiliare S.A.), în zona Obor, inaugurat pe 27 octombrie 2016. Proiectul are o suprafaţă totală de aproape 30.000 de metri pătraţi, incluzând spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriaşi se numără Carrefour, Cărtureşti, Cinemax H&M, Decathlon, WorldClass, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.