Parlamentul European (PE) ar trebui să se opună noului buget al UE aprobat săptămâna trecută de liderii europeni pentru perioada 2014-2020, deoarece acesta este cu mult mai redus decât cel propus de Comisia Europeană (CE), axat pe stimularea creşterii economice şi reducerea şomajului, a declarat comisarul european pentru buget polonezul Janusz Lewandowski. CE a propus un buget de 1.025 miliarde euro, cu aproape 5% mai mare faţă de bugetul pe 2007-2013, însă proiectul aprobat de liderii Uniunii Europene este de 960 miliarde euro, mai redus cu 3,3%, scrie Warsaw Business Journal. “Trebuie să se înceapă negocierile pentru rezolvarea problemei”, a spus Lewandowski. Pentru a intra în vigoare, proiectul de buget trebuie să fie aprobat de PE, votul fiind programat pentru luna iulie. Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, a avertizat deja că PE nu va aproba bugetul dacă acesta este redus substanţial. Potrivit negocierilor de la Bruxelles, Polonia, cea mai mare economie est-europeană, va primi în total în următorii şapte ani, ca fonduri de coeziune şi pentru agricultură, 106 miliarde de euro din bugetul UE, mai mult cu patru miliarde euro decât în perioada 2007-2013. Astfel, polonezii vor primi cea mai mare sumă per capita dintre ţările est-europene, de 2.800 euro, cu mult peste fondurile alocate Ungariei, de 2.400 euro per capita, României, de 2.100 euro per capita, şi Bulgariei, de 2.030 euro per capita.
Tag: Parlamentul European
-
Parlamentul European propune reducerea limitei de zgomot permisă pentru autoturisme
Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Parlamentul European, deputaţii europeni au recomandat, de asemenea, introducerea unui sistem de etichetare care să informeze consumatorii despre nivelul de zgomot produs de maşinile noi, precum şi creşterea zgomotului vehiculelor electrice şi hibride, astfel încât acestea să fie auzite şi de pietoni.
Proiectul legislativ propune introducerea graduală a unor limite noi după şase şi opt ani de la intrarea în vigoare a noii legislaţii, se precizează în comunicat.
Limitele pentru maşinile standard vor fi reduse astfel la 68 de decibeli, de la 74, cât este limita în prezent. Vehiculele mai puternice vor avea o marjă de manevră limitată la 2 sau 6 decibeli. Limita pentru camioanele grele foarte puternice, de peste 12 tone, va fi menţinută la 81 de decibeli, potrivit sursei citate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Doi eurodeputaţi cer Comisiei Europene să analizeze situaţia din România, propunând suspendarea dreptului de vot
“Deciziile luate de Guvernul României în ultimele zile sunt foarte preocupante. Comisia Europeană trebuie să acţioneze imediat şi să pună România sub monitorizare”, afirmă eurodeputaţii Alain Lamassoure, preşedintele Comisiei de Buget din PE, şi Elmar Brok, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din PE.
“Numeroase decizii ridică serioase semne de întrebare în legătură cu respectarea statului de drept în România: ignorarea de către premier a unei decizii a Curţii Constituţionale, tergiversarea publicării în Monitorul Oficial a unui decret, preluarea Monitorului Oficial de către Guvern, deşi anterior era subordonat Parlamentului, planul de înlocuire a judecătorilor Curţii Constituţionale, iar, acum, demararea procedurilor de suspendare a preşedintelui Băsescu”, adaugă cei doi eurodeputaţi membri ai PPE, conform unui comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Parlamentul European a respins definitiv tratatul ACTA
PE a respins textul cu 478 la 39 de voturi, în condiţiile în care 165 de eurodeputaţi s-au abţinut. El a dezavuat în acest fel Comisia Europeană (CE), care dorea semnarea acestui text în numele apărării intereselor economice ale firmelor victime ale pirateriei şi contrafacerii.
-
Cine trage sforile pentru Schengen
În paralel, Consiliul UE, graţie susţinerii acordate în ultimul moment de România, care până acum se opusese, a reuşit să elimine Parlamentul European din procesul de decizie privind mecanismul de evaluare pentru spaţiul Schengen, ceea ce va atrage acţionarea în judecată a Consiliului de către PE la Curtea Europeană de Justiţie, pentru încălcarea Tratatului de la Lisabona, care prevede procedura de codecizie Consiliu-PE.
Consiliul a fost constant mai restrictiv decât PE în privinţa libertăţii de migrare spre spaţiul Schengen.
-
Ia să-i tăiem trompa! Scandalul naţionalizării petroliere din Argentina
La Strasbourg, o rezoluţie a Parlamentului European cere Comisiei Europene să folosească toate instrumentele de rezolvare a disputelor pe care le oferă OMC şi G20 pentru a răspunde deciziei “unilaterale şi arbitrare” a Argentinei de a expropria compania energetica YPF. Deputaţii europeni cer Comisiei şi Consiliului să exploreze “inclusiv măsuri de suspendare parţială a preferinţelor tarifare” şi adaugă această decizie afectează doar o singură companie din sectorul respectiv (compania spaniolă de energie Repsol) şi numai o parte din acţiunile sale, “aspecte care ar putea fi considerate discriminatorii”. Parlamentul European reia discursul oficialilor de la Bruxelles, pomenind în rezoluţia adoptată de “efectele negative pe care le-ar putea avea astfel de măsuri, cum ar fi retragerea investiţiilor internaţionale şi consecinţe adverse pentru Argentina în comunitatea internaţională”.
Cristina Fernandez de Kirchner, preşedinta Argentinei, şi-a explicat însă decizia prin faptul că “la 17 ani de la privatizarea YPF în 1992, Argentina a devenit pentru prima oară un importator net de petrol şi gaze, cu un deficit de peste 3 mld. dolari”. Anul trecut, importurile de profil au crescut cu 150%, la peste 9 mld. dolari, în condiţiile în care investiţiile Repsol pentru creşterea producţiei YPF s-au lăsat aşteptate, profiturile fiind repatriate rapid, iar singura preocupare a spaniolilor pare să se fi redus la negocierile cu firma chinezească Sinopec, care ar fi urmat să preia participaţia Repsol la YPF.
Potrivit Cristinei de Kirchner, investiţiile Repsol în Argentina “au ajuns să semene cu o trompă de elefant” – aluzie la recenta şi scandaloasa vânătoare de elefanţi în Botswana a regelui spaniol Juan Carlos.
-
Parlamentul European cere aplicarea liberei circulaţii pentru lucrătorii români şi bulgari
Statele membre ale UE şi Comisia Europeană trebuie să facă mai mult pentru a asigura implementarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor europeni, potrivit rezoluţiei. Acestea includ dreptul de a-şi alege reşedinţa în alt stat membru, dreptul de fi ales si de a vota în alegerile pentru Parlamentul European şi în alegerile locale, tratament egal şi dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European. Rezoluţia subliniază problemele care persistă în domenii cum ar fi libera circulaţie a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, recunoaşterea calificărilor profesionale în toate statele UE, accesul liber la informaţie, non-discriminarea, drepturi electorale şi libera circulaţie a documentelor privind statutul civil.
-
Martin Schulz, noul preşedinte al PE: “Pentru prima oară, eşecul UE se conturează ca posibilitate”
“Pentru prima oară de la înfiinţarea ei, eşecul Uniunii Europene se conturează ca o posibilitate”, a avertizat Martin Schulz în discursul său din plenul Parlamentului din Strasbourg, imediat după vot. El a chemat la solidaritate şi coordonare a politicilor între statele membre, afirmând că “interesele fiecăruia dintre noi nu mai pot fi separate de cele ale vecinilor noştri, pe baza unei înţelegeri că Uniunea Europeană nu este un joc de sumă-zero, în care unul trebuie să piardă pentru a face posibil câştigul celuilalt”.
“Ori pierdem toţi, ori câştigăm cu toţii. Baza fundamentală pentru acest lucru este metoda comunitară. Nu e vorba de vreun concept tehnocrat, ci de principiul din inima a tot ce reprezintă Uniunea Europeană”, a spus Schulz, criticând faptul că de-a lungul ultimilor doi ani, reuniunile şefilor de state şi guverne au însemnat că “reprezentanţii cetăţenilor europeni au fost reduşi la rolul de a aproba acorduri încheiate în spatele scenei de guverne la Bruxelles”.
“Parlamentul European nu va sta deoparte să privească cum se întâmplă aceste lucruri”, a adăugat Schulz, precizând că “acordul interguvernamental privind noua uniune fiscală va fi primul test”. “Cine va încălca valorile înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale trebuie să ştie că se va confrunta cu noi ca adversari. Aceasta este datoria noastră ca Membri ai Parlamentului European”, a afirmat noul şef al PE.
Ultima formă a pactului fiscal pentru zona euro, la care negociatorii ţărilor membre au ajuns săptămâna trecută, a stabilit că statele vor avea dreptul să se abată de la obiectivul bugetului echilibrat pe termen mediu numai în situaţia unui “recul economic sever”, definit în raport cu termenii Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.
Martin Schulz va conduce Parlamentul European pentru următorii doi ani şi jumătate, până la începutul următoarei legislaturi din iulie 2014. El îl îl înlocuieşte la şefia PE pe polonezul Jerzy Buzek (Partidul Popular European). Contracandidaţii lui Schulz au fost europarlamentarul britanic Diana Wallis (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) şi Nirj Deva (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), care au primit 141, respectiv 142 de voturi.
CINE ESTE MARTIN SCHULZ
Martin Schulz s-a născut la 20 decembrie 1955 în Hehlrath, un orăşel german din apropierea graniţei cu Olanda şi Belgia. După liceu, s-a hotărât să îşi câştige existenţa prin pasiunea pe care o avea pentru cărţi şi a făcut un stagiu într-o librărie. În 1982, şi-a deschis propria librărie în Würselen, pe care a gestionat-o timp de 12 ani.
Şi-a început cariera politică la 19 ani, aderând la Partidul Social Democrat German. La 31 de ani a devenit cel mai tânăr primar al landului Renania de Nord-Westfalia – în oraşul Würselen. A deţinut acest post timp de 11 ani. Este deputat european din 1994, unde a lucrat în diferite comisii, printre care subcomisia pentru drepturile omului şi comisiile pentru libertăţi civile şi afaceri interne. A condus delegaţia germană a grupului PSE din 2000, fiind în acelaşi timp vicepreşedinte al eurodeputaţilor socialişti.
În 2004 a fost ales lider al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, poziţie deţinută până pe 17 ianuarie 2012. Din 2009 este şi reprezentant pentru afaceri europene al Partidului Social Democrat din Germania.
Soţia sa este arhitect peisagist. Au doi copii. Printre pasiunile sale se numără cititul, istoria şi fotbalul. Este fan al echipei FC Köln.
Schulz este un susţinător al aderării României la spaţiul Schengen, iar în 2009 şi-a exprimat susţinerea pentru Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. A cerut demisia lui Adrian Severin după scandalul de corupţie de anul trecut.
-
Cum vor parlamentarii de la Strasbourg să ferească Europa de speculatori
Regulamentul face parte din pachetul de măsuri propus de Comisia Europeană pentru contracararea efectelor crizei financiare. Ambele tipuri de tranzacţii sunt considerate ca fiind la baza creşterii volatilităţii pieţelor, iar cei care au tranzacţionat CDS sunt acuzaţi că au agravat problemele economice ale Greciei.
Parlamentul a obţinut interzicerea tranzacţiilor cu CDS în situaţiile în care cumpărătorul nu deţine deja titlurile pe care se bazează instrumentele respective (practica denumită “naked CDS trading”). De exemplu, cumpărarea de titluri CDS greceşti va fi permisă doar atunci când cumpărătorul deţine deja obligaţiuni guvernamentale greceşti sau acţiuni într-un sector economic puternic dependent de performanţa CDS-urilor respective, precum o bancă grecească – în mod evident, sectorul bancar grecesc va fi puternic afectat în cazul intrării Greciei în incapacitate de plată.
Singura excepţie o reprezintă situaţia în care o autoritate naţională poate ridica interdicţia pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 6 luni. Această decizie poate fi luată dacă piaţa datoriilor suverane din ţara respectivă nu mai funcţionează în mod corespunzător, iar textul precizează o serie limitată de indicatori care constituie repere pentru această decizie. În plus, în termen de 24 ore, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe va publica pe propriul website o opinie referitoare la oportunitatea ridicării interdicţiei. O eventuală decizie negativă a Autorităţii va avea un impact politic.
“Acest regulament dovedeşte că Uniunea Europeană poate acţiona împotriva speculaţilor, atunci când există voinţă politică. Regulamentul va face imposibilă cumpărarea de CDS cu singurul scop de a specula pe intrarea unei ţări în incapacitate de plată”, a declarat raportorul Pascal Canfin (Grupul verzilor, Franţa).
De asemenea, Parlamentul a impus cerinţe mai stricte de raportare pentru tranzacţiile pe pieţele de acţiuni, tot pentru a preveni volatilitatea excesivă şi prăbuşirea cotaţiilor anumitor companii din cauza speculaţiilor, adică aşa cum s-a întâmplat cu Lehman Brothers în 2008. Autorităţile de supraveghere naţionale vor fi notificate în cazul existenţei unor poziţii scurte nete semnificative pe acţiuni, imediat ce ponderea lor ar atinge 0,5% din capitalul social emis al unei companii.
-
PE a aprobat rezoluţia care cere Consiliului European să permită aderarea României la Schengen
“Plenul a votat cu o largă majoritate o rezoluţie care cere Consiliului European să permită accesul României şi al Bulgariei la Schengen întrucât cele două ţări au pus în aplicare acquis-ul din acest domeniu. Nu s-a cerut o înregistrare a votului, aşa că nu se poate şti dacă au fost mai mulţi sau mai puţini votanţi decât în iunie. Semnalul politic e clar: PE susţine aderarea noastră la Schengen”, anunţă europarlamentarul PDL Cristian Preda, pe blogul său. De asemenea, într-o declaraţie remisă MEDIAFAX, europarlamentarul PDL Marian-Jean Marinescu, iniţiatorul rezoluţiei, apreciază că Parlamentul European, “gardianul respectării regulilor comunitare”, demonstează încă o dată că susţine aderarea cât mai rapidă la Spaţiul Schengen a României şi Bulgariei.