BusinessMagazin

Tag: Oradea

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Cine este fotomodelul care şi-a anunţat candidatura la Primăria Oradea

    Absolventă a Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Elena Sim este candidatul organizaţiei Bihor a Partidului România Unită (PRU) la Primăria Oradea. Aceasta este membră a PRU de un an, fără să fi fost înscrisă înainte într-un alt partid politic.

    “Ce m-a determinat să aleg PRU? Este un partid naţionalist. Eu sunt foarte patriotă. Am fost plecată în atâtea alte locuri şi nu am rămas pe nicăieri, tot acasă mă întorc. Este un partid care mă reprezintă. Are valorile şi principiile după care trăiesc şi eu,” a spus Elena Sim, potrivit Agerpres.

    Elena Sim, în vârstă de 39 de ani, a studiat în Oradea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene în limba engleză, a fost şefă de promoţie, iar în prezent este masterand la European Studies, cu bursă de studii.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Sumele colosale primite ca şpagă de adjunctul ANAF Oradea. Cum a fost dat pe mâna procurorilor DNA de către afaceriştii pe care-i proteja

    Zeci de mii de euro au ajuns în buzunarul lui Dorel Pătcaş, fostul director din Finanţe şi de la Vămi, acesta fiind trimis în judecată de către procurorii DNA Oradea. În schimbul sumelor colosale, Pătcaş a favorizat firmele evazioniste. Alături de el a fost trimisă în judecată şi Adina Florentina Dumbravă, pentru complicitate.

    Totodată, în acelaşi dosar, anchetatorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Şandor Florian, şef al Serviciului inspecţie fiscală al Direcţiei Vamale Bihor.

    Dorel Pătcaş a ajuns în vizorul procurorilor DNA Oradea după ce a fost denunţat chiar de către cei pe care-i proteja. Este vorba despre petrolistul Vasile Boer, Ion Govoreanu, patronul lanţului de magazine Trei G şi constructorul Radu Ţiril.

    Fost director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor, iar apoi, din 2011, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor şi coordonator al activităţii de inspecţie fiscală, Dorel Pătcaş a intrat în atenţia procurorilor DNA Oradea încă din 2014.  După ce Boer a fost arestat, a urmat şi denunţul la adresa lui Pătcaş. Astfel, procurorii au aflat că Boer îi dăduse lui Pătcaş 6.000 de lei, bani ce i-au fost necesari pentru o intervenţie pe cord, intervenţie ce a avut loc la Institutul Inimii din Cluj. Banii au ajuns la Pătcaş prin fiul său, intermediar fiind Florian Şandor, şeful Serviciului Inspecţie Fiscală al DJAOV Bihor, la aceea vreme. În schimbul banilor, Pătcaş  ar fi protejat firma lui Boer de eventuale controale.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Sumele colosale primite ca şpagă de adjunctul ANAF Oradea. Cum a fost dat pe mâna procurorilor DNA de către afaceriştii pe care-i proteja

    Zeci de mii de euro au ajuns în buzunarul lui Dorel Pătcaş, fostul director din Finanţe şi de la Vămi, acesta fiind trimis în judecată de către procurorii DNA Oradea. În schimbul sumelor colosale, Pătcaş a favorizat firmele evazioniste. Alături de el a fost trimisă în judecată şi Adina Florentina Dumbravă, pentru complicitate.

    Totodată, în acelaşi dosar, anchetatorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Şandor Florian, şef al Serviciului inspecţie fiscală al Direcţiei Vamale Bihor.

    Dorel Pătcaş a ajuns în vizorul procurorilor DNA Oradea după ce a fost denunţat chiar de către cei pe care-i proteja. Este vorba despre petrolistul Vasile Boer, Ion Govoreanu, patronul lanţului de magazine Trei G şi constructorul Radu Ţiril.

    Fost director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor, iar apoi, din 2011, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor şi coordonator al activităţii de inspecţie fiscală, Dorel Pătcaş a intrat în atenţia procurorilor DNA Oradea încă din 2014.  După ce Boer a fost arestat, a urmat şi denunţul la adresa lui Pătcaş. Astfel, procurorii au aflat că Boer îi dăduse lui Pătcaş 6.000 de lei, bani ce i-au fost necesari pentru o intervenţie pe cord, intervenţie ce a avut loc la Institutul Inimii din Cluj. Banii au ajuns la Pătcaş prin fiul său, intermediar fiind Florian Şandor, şeful Serviciului Inspecţie Fiscală al DJAOV Bihor, la aceea vreme. În schimbul banilor, Pătcaş  ar fi protejat firma lui Boer de eventuale controale.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Acesta va fi primul oraş inteligent din România. Cum vor autorităţile să-l transforme într-un “smart city”

    Conducerea municipiului Oradea vrea să-l transforme în primul smart city din România. Pentru aceasta, administraţia locală vrea să conecteze într-o singură platformă toate serviciile şi bazele de date online ale instituţiilor locale. Conceptul de “oraş inteligent” este preluat din Luxemburg şi este răspândit în Occident, scriu cei de la Digi24.

    În prezent, orădenii au posibilitatea să achite online taxele şi impozitele, să plătească prin SMS parcarea şi transportul în comun ori să sesizeze problemele din oraş prin intermediul unei aplicaţii. Edilii vor să extindă aceste servicii.

    “Ne dorim să ne interconectăm informatic inclusiv cu bazele de date ale altor instituţii publice din municipiu, tocmai pentru că ne dorim să oferim cele mai bune servicii cetăţenilor”, a declarat Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, pentru sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Cum a reuşit o familie din Oradea să dea lovitura pe piaţa din Europa:” În 24 de ore de la culegere, ciupercile ajung pe masa restaurantelor din Roma, Milano sau Veneţia”

    Ciupercile din Transilvania au ajuns să fie cunoscute şi apreciate în marile restaurante din Europa, fiind considerate cele mai gustoase. „Vina” o poartă orădeanul Alexandru Chiş (55 de ani) cel carese ocupă de comercializarea lor de ani buni, şi care a înţeles că importantă este calitatea şi nu cantitatea.

    În anul 1997, orădeanul Alexandru Chiş a renunţat la cariera sa de ofiţer de finanţe. Şi-a încheiat contractul cu Ministerul Apărării şi a văzut la vremea respectivă că se poate face ceva mai bine, mai mult,  mai deosebit. Împrejurările au făcut să cunoască un grup de străini, de la o multinaţională care opera pe piaţa occidentală, la vremea respectivă. Împreună au constituit o societate. Când lucrurile păreau să meargă bine, a venit criza economică, astfel că nici ei nu au fost ocoliţi.

    “Au venit vremurile mai grele, de criză  şi nu mai  aveam rezultatele care se aşteptau. Ne-am trezit la început de 2012 că firma din Oradea se închide şi punem la vânzare toate activele şi maşinile. M-am blocat, mai ales că nu ştiam nimic. Norocul a fost că eram acţionar. După o lună le-am spus că eu aş vrea să continui mai ales că societatea era sub contract cu un supermarket din România. Mi-au spus că pot să rămân, cu condiţia să-mi fac o societate nouă. Şi aşa am pus bazele noii afaceri”, mărturiseşte Alexandru Chiş.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Tarom contraatacă: tarif unic de 57 de euro dus-întors pe rutele interne

    Compania aeriană de stat Tarom, al doilea jucător din piaţă după numărul de pasageri transportaţi, pune în vânzare cu ocazia celebrării a 157 ani de la Unirea Principatelor Române bilete cu tarif unic de 57 euro (dus – întors) pe rutele între Bucureşti şi Cluj, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Suceava şi Timişoara.

    Bilete sunt puse în vânzare în perioada 22-24 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Britanicii de la Faist caută 200 de oameni pentru fabrica de componente din Oradea

    Furnizorul de componente pentru infrastructura telecom şi industria auto Faist Mekatronic, parte a grupului britanic Faist, are în plan să recruteze în acest an 200 de oameni pentru fabrica deţinută în Oradea, unde lucrează aproximativ 1.400 de angajaţi.

    În urma investiţiilor realizate la Oradea, capacitatea de producţie a fabricii a crescut anul trecut cu 30%.

    Faist Mekatronic produce la Oradea piese turnate din aluminiu, având proiecte atât pentru infrastructura de telefonie mobilă, pentru  Ericsson, cât şi proiecte în industria auto pentru companiile Mahle, Borg Warner, Hella, Kahrein, Ina Schaeffler, Konsberg, Brose sau grupul Magna.

    „Pentru acest an avem în plan investiţii de aproximativ 10 milioane de euro. Unul dintre proiecte vizează realizarea propriei matriţerii pentru dezvoltarea produsele noastre, însă vom face investiţii şi într-o secţie de asamblare“, a declarat pentru ZF Transilvania Remus Cotuţ, director general al Faist Mekatronic.

    Anul trecut compania a investit aproximativ 15 milioane de euro în extinderea capacitaţii de producţie şi achiziţionarea unor noi utilaje, iar în urma investiţiilor realizate suprafaţa fabricii Faist de la Oradea a crescut de la 16.500 de metri pătraţi la peste 25.000 de metri pătraţi. În urmă cu doi ani, Faist a mai investit încă aproximativ 8 milioane de euro în achiziţia de noi utilaje.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Orădeanul care a intrat în afaceri cu o discotecă improvizată, a inventat DVD-ul şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi români din Silicon Valley

    În vârstă de 61 de ani, George Haber este renumit pentru că a pus bazele mai multor companii de succes în Silicon Valley, printre care şi CompCore Multimedia, ce a dezvoltat tehnologia rularii de filme pe computer şi care a evoluat in asa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este  ”Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut”, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    George Haber a povestit despre debutul său antreprenorial pentru Business Magazin în 2006, în cadrul unuia dintre primele sale interviuri acordate presei româneşti. Haber a povestit cum prima afacere a făcut-o în Oradea, în anii ‘70  şi consta într-o afacere mică, de ocazie. Era, pe vremea aceea, elev în clasa a XI-a şi cânta, alături de câţiva prieteni, printre care Adrian Pintea – devenit între timp actor – într-o trupă de rock. Într-o seară de vineri, s-a trezit fără trupa. Adrian Pintea plecase din oraş, iar toboşarul fusese luat în armată. Şi-a adus de-acasa magnetofonul şi câteva benzi şi a încropit o discotecă, prima din Oradea. Pe lângă câştiguri de aproximativ 100 de lei pe seară – ”bani serioşi pe vremea aia”, discoteca orădeana a însemnat pentru George Haber şi altceva: o primă lecţie improvizată de afaceri. Privind retrospectiv, a realizat că atunci a înţeles prima dată că nu banii aduc fericirea, ci fericirea aduce bani. ”Daca le dai oamenilor ce vor şi îi faci fericiţi, se pot face şi bani”, declara Haber în interviul acordat Business Magazin. Discotecile pe care le-a organizat în liceu şi facultate l-au învăţat că ”banii adevăraţi îi faci când clienţii se întorc la tine” – iar clienţii se întorc numai daca ”le oferi ceva plăcut şi interesant”. Ca om de afaceri adevărat avea să se desăvârşească mult mai târziu, în Silicon Valley, în anii ’90.

    Haber s-a născut în 1954 într-o familie de evrei marcată de experienţa devastatoare a Holocaustului: mama lui supravieţuise Auschwitz-ului, iar tatăl, electrician, fu-sese deportat într-un lagăr din Ucraina. În adolescenţa a învăţat, de la ei, ”cea mai valoroasă lectie”, una pe care spunea că n-o va uita niciodata: aceea ca ”poţi să iei cu tine doar ceea ce inveti si stii” – că obiectele nu sunt ”pentru totdeauna”. Şi tot în adolescenţă a ieşit la iveală şi înclinaţia lui spre inginerie, dacă se poate numi aşa dezmembrarea unui televizor – primul din cartier, mândria familiei Haber. Toţi vecinii le treceau pragul ”să se uite la televizor”, pâna într-o bună zi când George l-a desfăcut.  Domnul Haber i-a spus fiului atât: ”Tu l-ai desfăcut, tu îl pui la loc!”. Aventura s-a încheiat cu happy-end, după câteva zile, dar experienţa s-a dovedit folositoare: Haber a reuşit sa-şi construiască propriile amplificatoare şi difuzoare, indispensabile pentru cariera de rocker. 

    După ce anii de liceu s-a sfârşit,  George a plecat în Israel, descris de Haber drept primul şoc căruia Haber a trebuit să îi facă faţă. ”Dintr-un copil cu zeci de prieteni şi bani, am ajuns un analfabet care nu stia sa vorbeasca, sa citeasca si nu intelegea mentalitatea locala.” A trecut insa peste asta si s-a inscris, in cele din urma, la o facultate tehnica israeliana, Technion, locul in care a inteles ca, la urma urmei, Israelul e plin de oameni asemenea lui. S-a mutat apoi intr-un camin studentesc si viata lui a redevenit frumoasa. Doar ca in week-end, cand colegii plecau acasa, la familiile lor, ramanea din nou singur. ”Si asa am ajuns sa deschid si in Haifa, in Israel, cea mai de succes discoteca. Veneau la dans cate o mie de oameni, iar Haber era omul-discoteca: el facuse amplificatoarele, el crease orgile de lumini si tot el era, fireste, si DJ-ul.”

    Si-a cunoscut sotia tot la discoteca, in Haifa – pe atunci ea era studenta la arhitectura. Dupa un stagiu militar de doi ani in armata israeliana, ca ofiter de aviatie, a acceptat, fara sa se gandeasca prea mult, o oferta de munca in California, unde i s-a nascut, un an mai tarziu, cel de-al doilea copil, o fetita. A trebuit sa mai treaca insa cinci ani pana cand George Haber sa inceapa constructia primei sale companii importante. CompCore Multimedia a inceput cu investitie zero si a ajuns sa dezvolte o tehnologie, familiara tuturor in prezent: rularea de filme pe computer, care, in timp, a evoluat in asa-numitul standard DVD. ”Pot sa spun cu mana pe inima ca DVD-ul a fost, in parte, dezvoltat de noi”, spunea Haber, care califica drept ”extraordinara” experienta de a crea o companie din nimic, de a o extinde si de a o aduce in pozitia de ”lider mondial, care a participat la crearea celui mai popular mod de rulare a filmelor”.

    CompCore ajusese, la sfarsitul anilor ‘90, suficient de interesanta pentru a fi scoasa la vanzare. A cumparat-o Zoran, care continua sa fie un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 80 de milioane de dolari. Haber detinea, in momentul tranzactiei, 40% din actiunile CompCore, primul sau start-up de succes. 

    Dupa CompCore a urmat GigaPixel, al doilea start-up. De data aceasta a început cu o investiţie de sase milioane de dolari investiti de partenerii de la Silicon Graphics. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation. GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari. In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    Mobilygen a fost preşedinte al companiei care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod pentru care a atras investitii de 15 milioane de dolari (2000-martie 2006).

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al companiei Crestatech. Pe piata locala, Haber a contribuit  la una dintre cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenorii IT din România, respectiv achiziţia companiei locale Interakt Online de către gigantul american Adobe Systems în anul 2006, fiind membru în boardul Interakt din aprilie 2004 până în octombrie 2006. Potrivit profilului său de LinkedIn, antreprenorul de origine română a mai fost şi membru în boardul companiei Avangate şi adviser pentru Bitdefender timp de trei ani (până în 2008).

     

  • Carrefour deschide cel de-al doilea supermarket din Oradea

    Carrefour deschide joi, 10 decembrie 2015, un nou supermarket în Oradea, astfel numărul total de magazine de acest fel ajunge la 105, potrivit comunicatului dat publicităţii de către companie.

    Noul supermarket, Market Strada Cazaban, se află pe strada Cazaban şi are o suprafaţă de 600 m² unde vor lucra 26 de angajaţi. Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 9.500 de produse, iar oferta include peste 1000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale, potrivit reprezentaţilor companiei.

    Magazinul propune o gama de produse din segmentele snaking, bacanie, produse vrac bracanie şi congelate, bauturi racoritoare şi vitrină caldă, dar şi articole pentru casa, şi electrocasnice mici.