BusinessMagazin

Tag: om de afaceri

  • Cel mai bogat om de afaceri din Constanţa angajează 200 de oameni cu salarii de peste 2.000 de euro

    „Mergem unde se va deschide lumea, lumea petrolului”, a declarat Gabriel Comănescu, cel mai bogat om de afaceri constănţean, la „botezul” celor trei nave noi care au intrat sub umbrela GSP, compania care deţine şi operează opt  platforme petroliere în România şi în străinătate.

    Cele trei nave noi cumpărate de Comănescu, GSP Altair, GSP Pegasus şi GSP Centaurus fac parte dintr-un plan de reîntineririe al flotei GSP, care prespune completarea cu încă o navă soră până la sfârşitul anului 2014 şi cu alte patru nave noi anul următor. Cele patru nave cumpărate de omul de afaceri, tip “supply vessel” l-au costat, în medie, câte 35 de milioane de dolari, iar următoarele patru, îl vor costa câte 70 de milioane de dolari, fiind vorba despre nave tip “anchor handling tug suplly vessel”.

    Echipajul fiecărei nave este alcătuit din 60 de persoane care lucrează în trei schimburi astfel că, prin toate cele opt nave, Comănescu va crea peste 200 de locuri de muncă. „Vom merge pe echipaj integral românesc, cel puţin la capitolul nave. Prin programul <Cadetul> vom angaja în fiecare an cadeţi absolvenţi ai Academiei Mircea cel Bătrân”.

    Un angajat pe platformă sau pe navele suport fără brevet de marinar poate câştiga 2.000 de dolari, în timp ce unul specializat în produse petroliere la rangul de comandant primeşte lunar peste 10.000 de dolari, potrivit unor declaraţii anterioare acordate de surse din interiorul companiei. Sute de români sunt angajaţi pe platformele europene ale Grup Servicii Petroliere.

    Potrivit omului de afaceri, trei dintre nave şi echipajele acestora vor avea ca destinaţie Marea Neagră, unde vor fi nave suport pentru platforma Development Driller II, care va începe să execute lucrări de foraj în luna noiembrie pentru compania ruşilor de la Lukoil Overseas, divizia internaţională de explorare şi producţie a grupului petrolier rus Lukoil.

    Finanţarea navelor, construite în China, s-a realizat integral prin intermediul a două bănci din China. “Noile nave ne asigură capacitatea de a servi clienţii pe pieţele pe care suntem astăzi prezenţi – în Marea Neagră, Mexic, Marea Nordului şi în curând, în Africa de Vest”, a declarat Comănescu. În prezent, platformele GPS lucrează în zone precum Golful Mexic,  Marea Nordului Marea Caspică şi Marea Neagră. Omul de afaceri se află în negocieri pentru un contract în Africa de Vest cu “doi din cei şapte mari”, respectiv Exxon Mobil şi Chevron.

    „Pentru celelalte nave care vin nu vom avea clar o zonă de operare, doar proiectele GSP-ului, cu ţintă deosebită Mexic, nordul Rusiei, ca suport pentru platforma Saturn şi cel mai probabil, începând cu 2015, vom începe operaţiunile în Africa de Vest”.  

    Veniturile companiei vor ajunge anul acesta, potrivit omului de afaceri, la peste 400 de milioane dolari.

     

  • Capitalistul săptămânii: William Wrigley jr.

    La 29 de ani, William Wrigley a plecat din Philadelphia cu doar 32 de dolari în buzunar pentru a-şi deschide propria sa afacere în Chicago. El a continuat să vândă săpun, oferind mici cadouri comercianţilor care erau de acord să îl expună pe rafturile magazinelor.
    Într-o bună zi, Wrigley a avut ideea de a oferi două pachete de gumă de mestecat la fiecare zece batoane de săpun vândute. Ideea a avut atât de mult succes, încât omul de afaceri a lansat, în 1893, guma de mestecat Juicy Fruit. Compania a devenit astfel cunoscută în regiune, iar Wrigley a continuat să lanseze diverse sortimente ale produsului.

    În 1907, Statele Unite au fost lovite de o gravă criză financiară, iar Wrigley a luat o decizie extrem de riscantă: a ipotecat tot ceea ce deţinea şi a investit banii într-o campanie publicitară de 1,5 milioane de dolari. În urma acesteia, Wrigley a devenit un brand cunoscut de toţi americanii, iar vânzările l-au ajutat să îşi recupereze banii în mai puţin de 12 luni.

    Omul de afaceri s-a implicat activ în dezvoltarea insulei Catalina, situată în apropierea oraşului Los Angeles din California. El a cumpărat pachetul majoritar al companiei Santa Catalina Island în 1919 şi a primit în concesiune şi insula. El a adus utilităţi publice pe insulă, a construit un hotel, un cazino şi a încurajat dezvoltarea plantaţiilor de arbori şi flori. Astăzi, produsele tradiţionale din Catalina sunt cunoscute în toată America.

    În 1916, Wrigley a cumpărat o parte din acţiunile clubului de baseball Chicago Cubs. Principalul acţionar, Charles Weeghman, a fost forţat în următorii doi ani să vândă tot mai mult din participaţie, având dificultăţi financiare, astfel încât Wrigley a devenit unic acţionar în 1918. În anul 1921, stadionul celor de la Cubs a fost redenumit Wrigley Field în onoarea proprietarului.

    William Wrigley Jr. a murit pe 26 ianuarie 1932 în casa sa din Phoenix, Arizona. A fost înmormântat într-un turn creat special în cadrul grădinii botanice Wrigley Memorial, în apropiere de insula Catalina. Wrigley a lăsat averea sa de 34 de milioane de dolari celor doi copii, Dorothy Wrigley Offield şi Philip K. Wrigley.  Acesta din urmă a rămas la conducerea companiei pentru următorii 45 de ani, până la moartea sa în 1977. Nepotul omului de afaceri, William Wrigley Jr. II, a fost CEO al companiei până în anul 2008, atunci când Wrigley Company a fost vândută către Mars pentru suma de 23 de miliarde de dolari.

  • Ultimul avertisment al lui Ioan Niculae pentru Guvern: “Şase oraşe din România pot dispărea. S-ar putea ajunge la cote insuportabile”

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, au fost redeschise, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici.

    “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”.

    Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    „Nu ne putem baza activitatea pe factori externi, conjuncturali! Condiţiile favorabile de pe piaţa externă, care ne permit derularea activităţii în două combinate, sunt temporare. Ne aşteptăm oricând ca acest trend ascendent al preţului internaţional al îngrăşămintelor să se inverseze, situaţie în carevom fi nevoiţi să închidem, din nou, toate combinatele, din cauza preţului prea mare al gazelor din producţia internă”, declară Ioan Niculae, preşedinte Interagro.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.

  • Omul cu cele mai multe coperţi

    Uitându-ne acum la dinamica ultimilor ani, apariţiile lui Dinu Patriciu pe copertă pot fi puse sub semnul întrebării. Însă fiecare copertă cu el, ca şi fiecare copertă în general, a fost rezultatul a multe ore de discuţii şi a fost de fiecare dată bine justificată. Au fost patru momente importante în ultimii zece ani când Dinu Patriciu trebuia să ţină coperta, de fiecare dată acesta fiind vestea momentului sau tranzacţia anului.

    Arestarea lui Dinu Patriciu, achiziţia Dyneff în Franţa, vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către KazMunayGaz şi apoi vânzarea pachetului minoritar de acţiuni şi desprinderea completă de grupul Rompetrol au fost cele patru subiecte care l-au făcut pe Dinu Patriciu omul cu cele mai multe apariţii pe coperta celei mai longevive reviste săptămânale de business din România.

    Apariţiile indirecte pe copertă au fost şi mai numeroase. Şefii din Rompetrol, considerată în vremea lui Dinu Patriciu una dintre cele mai bune şcoli de antreprenoriat din România, au ţinut şi ei mai multe coperţi. Articolele de copertă despre cei mai bogaţi oameni din România, despre pragul bogăţiei, despre câştigurile şi pierderile crizei sau despre valori şi despre elite sunt doar câteva în care l-am citat. Dincolo de disputele de business şi nu numai în care a fost implicat de-a lungul timpului, cred că Dinu Patriciu a lăsat nişte lecţii oamenilor pe care i-a format şi că şi-a pus amprenta pe comunitatea de business din România. Nu contează neapărat dacă au fost lecţiile pozitive sau negative.

    L-am intervievat pe Dinu Patriciu de cel puţin 10 ori. De fiecare dată plin de sine şi de planuri mari, cu multe idei şi mereu în vervă. O singură dată l-am văzut jos, obosit şi trist, după vânzarea pachetului majoritar din Rompetrol. Era în Kazahstan, într-o zi ploioasă de toamnă, când a zis resemnat: ”asta nu mai e afacerea mea”.

  • Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit

    Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit în această dimineaţă, anunţă mai multe televiziuni din România.

    Dinu Patriciu avea 64 de ani şi suferea de o boală hepatică progresivă şi a fost supus, în 2012, unui transplant de ficat. Omul de afaceri a murit la Londra, unde se mutase la începutul acestui an.

    În 2008, a intrat în topul Forbes internaţional alături de Ion Ţiriac, pe poziţia 462, cu o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari.

    Patriciu deţinea active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei. În România, portofoliul imobiliar al lui Dinu Patriciu cuprindea Romană Offices, Cubic Center şi Evo Center (în Pipera), Băneasa Business Center, Cascade Offices (Buzeşti) sau Floreasca 2 Business Center. Totodată, omul de afaceri a deţinut împreună cu fondul AIG/Lincoln clădirea de birouri Lakeview din Floreasca vândută în anul trecut fondului NEPI.

    A rămas o constantă în topul Forbes până în 2012. Este românul cu prezenţa cea mai îndelungată în acest clasament. În 2012 a fost detronat de Ioan Niculae.

    Dinu Patriciu a înfiinţat prima societate privată din România, având autorizaţia de funcţionare nr. 1 (000000001).

    Omul de afaceri a intrat ulterior în industria de petrol, numele său fiind asociat pentru prima dată cu afaceri de combustibil în octombrie 1995, când agenţia Mediafax a precizat că “specialiştii IGP cercetează legalitatea contractului de vânzare-cumpărare a unui cargo, tranzacţie în care sunt implicaţi liderii PL ’93, Dinu Patriciu şi Raymond Luca”. Cei doi au fost cercetaţi pentru evaziune fiscală, dar nu au fost condamnaţi.

    În anul 1996, agenţia de presă Reuters îl include pentru prima dată pe Dinu Patriciu într-un top al “noilor îmbogăţiţi din România” care au făcut rapid avere dupa evenimentele din decembrie 1989.

    Urmează mai multe detalii.

     

    VEDEŢI AICI MAI MULTE POVEŞTI DESPRE DINU PATRICIU

    Cum a cheltuit Patriciu primul miliard de dolari

    Apocalipsa dupa Patriciu

    SECRETELE BOGATIEI LUI PATRICIU

    Opinie: Dom’ne, mie nu mi-a placut Patriciu

  • Tender anunţă încetarea colaborării cu Fly România, care are datorii de 400.000 euro la Ten Airways

    Omul de afaceri Ovidiu Tender a anunţat marţi că firma Ten Airways, al cărui proprietar este, a încheiat colaborarea cu operatorul aerian Fly România, din cauza unor datorii neachitate de 400.000 de euro, precizând că nu a fost niciodată implicat în acţionariatul sau managementul Fly România.

    “Fly România este o societate cu capital privat în care nici eu nici o societate din grup nu este acţionar. Ea este proprietatea lui Cătălin Buţu, fost CEO la Ten, care ne-a adus mari prejudicii atât materiale, cât şi de imagine prin asocierea cu noi.Ten, în dorinţa de a avea asigurată activitatea întregul an a încheiat un contract de presăari servicii cu Fly, pentru a pune la dispoziţia Fly aeronave şi personal specializat pentru efectuarea de zboruri la comanda Fly, care avea întreaga activitate comercială în propria responsabilitate. Văzând însă că lucrurile încep să ia o turnură nefavorabilă atât pentru noi, cât şi pentru clienţi, am dispus un control în urma căruia au rezultat deficienîe manageriale grave, urmate de pierderi financiare. Din relaţia pe care Buţu şi-a creat-o cu propria lui companie, Fly România, a rezultat un important debit al Fly către Ten, cifrat la 400.000 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Ovidiu Tender.

    Omul de afaceri a explicat că ideea companiei a aparţinut exclusiv lui Buţu, iar firma care a operat zborurile Fly România era o firmă înfiinţată de mama acestuia.

    “Singurul acţionar în companie este Cătălin Buţu. S-a pus problema să devenim acţionari dacă lucrurile merg bine. La un moment dat, după o lună două, ne-am trezit că avem de încasat de la Fly România foarte mulţi bani. Atunci lucrurile au început să se schimbe. Am pus întrebări de ce nu achită aceste sume. I-am recomandat să-şi dea demisia de la compania mea, pentru că nu pot să fiu de acord să-şi creeze o căpuşă pe lângă Ten Airways. A plecat cu tot cu frma care opera Fly România, care nu mai are sediul la noi”, a continuat Tender.

    El a arătat că a fost de acord cu propunerea lui Buţu pentru că astfel părea că va acoperi perioadele extrasezon, când operatorii mari nu au nevoie să închirieze aeronave în sistem ACMI sau charter.

    Tender a arătat că banii trebuie să existe undeva, iar dacă se va constata că s-au făcut fraude va face plângere penală împotriva fostului angajat, actualul patron al Fly România.

    Potrivit datelor disponibile la Registrul Comerţului, compania Necessair Consulting SRL, care operează zborurile Fly România, este deţinută intergral de Cătălin Adrian Buţu.

    În urmă cu o lună şi jumătate au apărut primele probleme pentru clienţii care au cumpărat bilete şi au făcut rezervări prin intermediul Fly România, când au început să fie amânate sau chiar anulate mai multe curse către Tulcea, Timişoara sau Bergamo.

    Fly România a anunţat marţi că anularea zborurilor din ultima perioadă a fost cauzată de motive operaţionale, procesatorul blocând plăţile fără preaviz, iar pasagerii afectaţi au fost rerutaţi şi primesc banii înapoi.

    “Fly România îşi cere scuze tuturor pasagerilor care au achiziţionat bilete pentru neplăcerile aduse prin modificarea, respectiv anularea zborurilor din ultima perioadă. Compania precizează totodată că toate aceste modificări au fost cauzate de motive operaţionale, independente de voinţa companiei şi în ciuda eforturilor depuse în mod susţinut. (…) Motivul anulării curselor este de ordin operaţional, procesatorul de plăţi a blocat plăţile către Fly România, fără preaviz, motivând o evaluare de risc nejustificată bazată pe gradul de încărcare a curselor. Lipsa fondurilor a dus la imposibilitatea operării curselor, generând o scădere imediată a încrederii pasagerilor şi respectiv a încetării vânzărilor”, se arată într-un comunicat al operatorului aerian.

    În plus, subdimensionarea bugetului de marketing şi o campanie agresivă a concurenţei au contribuit la scăderea vânzărilor.

    “Toţi pasagerii afectaţi de anularea curselor sub termenul legal de 14 zile au fost rerutaţi pe zborurile Fly România disponibile sau pe zboruri operate de alte companii şi/sau au primit banii înapoi pentru biletele achiziţionate, conform reglementărilor europene în vigoare”, potrivit sursei citate.

    Procesul de rambursare a contravalorii biletelor pentru zborurile neefectuate este în desfăşurare şi toţi pasagerii îşi vor primi banii înapoi pe măsură ce procesatorul de plăţi online ii va elibera, după verificarea prealabilă a datelor bancare ale cardurilor folosite.

    Operatorul aerian precizează că întârzierile în rambursare se datorează procedurilor diferite ale procesatorului care auditează lunar încasările.

    Pe de altă parte, zborurile Fly România Bucureşti – Antalya nu au fost întrerupte şi sunt operate în parteneriat cu Air Bucharest, în aceleaşi conditii de transport.

    “În zilele următoare va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii procesatorului de plăţi pentru deblocarea sumelor aferente”, se spune în comunicat.

    Numărul pasagerilor care au achiziţionat bilete Fly România este de aproximativ 9.400, iar numărul celor transportaţi este de 1.290.

    Aproximativ 3.500 de pasageri au fost rerutaţi pe alte companii şi alţi 3.500 urmează să fie rambursaţi. Numărul pasagerilor Fly Romania rambursaţi total sau parţial este de 1.110.

    “Se analizează în continuare găsirea unei soluţii de transport pentru pasagerii din perioada următoare. Depunem eforturi în continuare pentru soluţionarea problemelor apărute şi ne exprimăm optimismul în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei cât mai rapid şi reluarea programului normal de zboruri”, mai arată Fly România.

    Fly România a început operarea zborurilor la mijlocul lunii mai.

  • Nelu Iordache, aflat în arest la domiciliu, a mers la poliţie să-şi ridice cartea de identitate

     Nelu Iordache a ajuns la sediul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Sector 5 în jurul orei 9.30, după ce instanţa i-a încuviinţat să părăsească domiciliul, luni 21 iulie, la ora 9.00, pentru a mergre să îşi ridice noua carte de identitate. Acesta a mers pe un traseu stabilit de poliţiştii din Giurgiu, întrucât are domiciliul în localitatea Adunaţii Copăceni.

    Nelu Iordache nu a dorit să dea declaraţii despre dosarele în care este acuzat şi nici despre faptul că ar fi unul dintre denunţătorii din dosarul în care Dan Voiculescu este acuzat de şantaj.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 30 iunie, într-unul din dosarele în care Nelu Iordache a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, să menţină măsura arestului la domiciliu, după ce omul de afaceri ceruse înlocuirea acesteia cu controlul judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA cere din nou arestarea lui Ilie Carabulea: A monitorizat video, de acasă, sediul Carpatica Asig

     Carabulea, judecat alături de Dan-Radu Ruşanu şi Constantin Mârzac în dosarul “Carpatica”, a mai fost arestat preventiv, tot la propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.

    Potrivit DNA, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat “în mod repetat” obligaţiile impuse de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

    ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuieşte fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară şi a instanţei Curţii de Apel Bucureşti. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalţi inculpaţi şi cu martorii din dosar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilie Carabulea cere instanţei să fie lăsat să iasă din judeţul Sibiu, pentru a-şi gestiona afacerile

     Controlul judiciar dispus în cazul lui Carabulea de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îi impune acestuia să nu iasă din judeţul de domiciliu (Sibiu) fără o permisiune prealabilă a instanţei.

    Omul de afaceri vrea extinderea teritoriului pe care să se execute controlul judiciar.

    “Eu am 32 de societăţi comerciale viabile în România, iar unele dintre ele funcţionează de 24 de ani. Aceste societăţi comerciale trebuiesc coordoante, trebuiesc conduse, că altfel ele sunt ca fără stăpân (…) Având în vedere că 24 dintre cele 32 de societăţi comerciale au sediul societăţii în altă zonă decât în judeţul Sibiu, este normal să solicite extinderea teritorialităţi controlului judiciar şi asupra celorlalte judeţe din ţară. În restul de judeţe nu mă interesează, că nu vreau să fac turism”, a explicat Carabulea, la ieşirea de la instanţa supremă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Apel Bucureşti a decis cercetarea sub control judiciar a lui Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac

     Decizia luată miercuri de Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.

    Potrivit aceleaşi sentinţe, Marian Mîrzac poate să părăsească domiciliul, între 19 şi 20 iulie, pentru a merge în localitatea Malu, din judeţul Giurgiu.

    Fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, omul de afaceri Ilie Carabulea şi Marian Mârzac sunt în arest la domiciliu din 23 iunie, după ce instanţa supremă le-a admis cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv.

    În dosarul “Carpatica”, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, în stare de arest, pe fostul preşedinte al ASF Dan-Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro