Tag: numire

  • CBRE a numit-o pe Luiza Moraru în funcţia de Coordonator al Diviziei de administrare pentru regiunea CEE

    Luiza Moraru va conduce de la Bucuresti echipele de administratori de proprietati din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania, urmand sa alinieze bunele practici si fluxurile de lucru din intreaga regiune la nivel de excelenta.

    In prezent, CBRE administreaza la nivelul CEE o suprafata de 3.950.000 de metri patrati, dintre care 1.800.000 de metri patrati de centre comerciale si 1.000.000 de metri patrati de birouri, restul suprafetei fiind spatii industriale si logistice. In Romania, departamentul de administrare de proprietati a fost infiintat la finele anului 2013, sub conducerea Luizei Moraru, portofoliul crescand la 400.000 de metri patrati in doar 4 ani si fiind format din cladiri reprezentative ca, de exemplu, Sun Plaza Bucuresti, Vivo Cluj, Vivo Constanta sau Timpuri Noi Square Bucuresti.
     
    Luiza Moraru are o experienta ca broker si consultant de retail de peste 17 ani, dintre care ultimii 10 ca parte a CBRE Romania.  

    CBRE Group, Inc. (NYSE: CBG), Fortune 500 si S&P 500 cu sediul central in Los Angeles, este cea mai mare companie de servicii comerciale si investitii in real estate din lume, pe baza veniturilor din 2016. Compania are peste 75.000 de angajati (fara a include afiliatii) si raspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari si deserveste proprietari si chiriasi prin intermediul celor peste 450 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume. CBRE ofera o gama extinsa de servicii integrate, inclusiv administrare si coordonare tranzactii si management de proiecte, managementul proprietatii, administrarea investitiilor, evaluare, inchiriere de proprietati, consultanta strategica, vanzari de proprietati, servicii ipotecare si servicii de dezvoltare.

  • Robert Redeleanu, numit CEO UPC Polonia. Mihnea Rădulescu va prelua şefia UPC România

    De la 1 aprilie 2018, Mihnea Rădulescu este numit Director General al UPC România. Mihnea Rădulescu este în prezent Vice-preşedinte pentru operaţiunile B2B din UPC CEE (Europa Centrală şi de Est), coordonând activităţile pentru divizia business din România, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia.

    Robert Redeleanu a fost numit Director General  pentru UPC  România în iunie 2015. Anterior, Robert Redeleanu a  ocupat funcţia de Chief Marketing Officer pentru UPC România, începând cu 2013. Robert Redeleanu şi-a început cariera în cadrul Unilever South Central Europe şi, în peste 20 de ani de activitate, a avut o carieră locală şi internaţională, cu experienţă extinsă în operaţiuni, marketing şi vânzări în diferite organizaţii.

    Mihnea Rădulescu şi-a început cariera în cadrul Liberty Global în 2013 în România apoi din 2015 a fost numit Vice-preşedinte responsabil pentru proiectele strategice şi membru în echipa de top management a UPC în regiunea Europa Centrală şi de Est.

    Din 2016 a preluat atribuţiile de coordonare ale diviziei Business-to-Business ale întregii regiuni CEE. Anterior experienţei din Liberty Global, Mihnea Rădulescu a facut parte din echipa Roland Berger Strategy Consultants din România timp de aproape şapte ani, acoperind prin proiectele derulate o arie variată de domenii, cum ar fi dezvoltarea de strategii de creştere sau integrări de companii în industrii precum telecom, bunuri de larg consum sau retail.

    Mihnea Rădulescu are o diplomă de master la Norwegian School of Management din Oslo şi este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (Relaţii Economice Internaţionale).

  • Cât te costă să minezi bitcoin în România. Topul ţărilor unde se minează cel mai ieftin, dar şi cel mai scump

    Se spune că nodurile minează bitcoin, dar, de fapt, nodurile se întrec în a rezolva probleme de calcul pentru a câştiga bitcoini. Bitcoinul a fost motivul pentru care a fost iniţial creat blockchainul. Însă, în prezent, este recunoscut doar ca prima din multiplele aplicaţii pe care le poate avea această tehnologie. Valoarea unui bitcoin se îndreaptă din nou spre 10.000 de dolari, aşadar cât costă să minezi după bitcoin şi unde se plăteşte cel mai mult pentru asta.

    Pe sud coreeni îi costă 26.000 de dolari să mineze bitcoin, în timp ce pe venezueleni doar 530 de dolari.

    Datele Elite Fixtures arată că în Coreea de Sud este cel mai costisitor să minezi după criptomonede, pe când în Venezuela este cel mai ieftin. De aceea, câţiva o parte dintre venezueleni s-au îndreptat spre minarea după bitcoin pentru a putea supravieţui.

    Minatul după monede virtuale consumă foarte multă electricitate deoarece aceştia îşi folosesc calculatoarele pentru a rezolva algoritmi care generează monedele şi pentru a confirma tranzacţiile care au loc între utilizatori. Potrivit Blockchain.info, veniturile câştigate de toţi minerii de bitcoin au atins o sumă record în decembrie, anume 53 de milioane de dolari.

    Elite Fixtures a analizat preţul energiei electrice din 115 ţări şi a calculat consumul mediu de energie electrică necesar pentru minare.
    Astfel, cel mai ieftin se minează în Venezuela, apoi în Trinidad and Tobago (1190 de dolari), Uzbekistan (1788 de dolari), Ucraina (1852 de dolari), Myanmar (1983 de dolari).
    Cel mai scump este să minezi în Coreea de Sud, apoi pe Insula Niue (17566 de dolari), Bahrain (16773 de dolari). În Europa, cel mai scump este să minezi în Germania, Danemarca sau Belgia (peste 13-14.000 de dolari).

    La fiecare tranzacţie cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei locuinţe obişnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.

    În bani, la preţurile locale, cu toate taxele incluse, acest lucru echivalează cu circa 100 de lei. În România, pentru a putea începe minarea ai nevoie de un sistem al cărui preţ poate varia de la 5000 de lei (pentru “minerul sărac”) şi poate depăşi şi 60.000 de lei, asta în funcţie de câte plăci video utilizezi pentru puterea de procesare. Un sistem mai eficient este numit “Butterfly” care este mai compact decât un sistem clasic cu 5-8 plăci video şi este la fel sau mai eficient decât minarea cu ajutorul plăcilor video. 

    ”Cei mai mari factori care determină profitabilitatea sunt costurile echipamentelor, preţul plătit la electricitate şi valoarea bitcoinilor minaţi. Eu plătesc 0,1024$ pe kw de electricitate. Pentru fiecare dolar în bitcoin pe care îl minez, plătesc 0,905$ la costul electricităţii folosite. Aşadar, este profitabil?” spune Henry Berg, inginer şi hobbist bitcoin, potrivit site-ului goanadupabitcoin.ro

    De reţinut că minarea după bitcoin creşte în dificultate. 

  • Mindaugas Valuckas, numit Country Manager Hanner România

    Compania a finalizat recent vânzările pentru THE PARK, un proiect rezidenţial cu 460 de apartamente, o investiţie în valoare de peste 40 milioane de euro. Hanner a început lucrările de construcţie pentru o dezvoltare imobiliară mixtă, alcătuită din patru monumente, clădiri noi şi spaţii publice, într-un efort de restaurare şi transformare a fostei fabrici de bere Griviţa.

    Investiţiile Grupului Hanner în România se ridică la peste 100 de milioane de euro. În prezent, toate eforturile companiei se concentrează asupra proiectului de restaurare a fabricii de bere, denumit FOSTA FABRICĂ, însă compania se află şi în căutare de noi oportunităţi de investiţii. Grupul Hanner este prezent pe pieţe precum Lituania, Letonia, România, Ucraina, Rusia şi Belarus.

    „Am intrat pe piaţa locală cu proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni. Pentru viitor avem în vedere proiecte imobiliare mixte, cu impact mare pentru comunitate, cu zone de co-working, spaţii comerciale şi publice pe care vom continua să le administrăm şi după finalizarea proiectului. Componenta rezidenţială va fi în continuare prezentă”, a declarat Mindaugas Valuckas, CEO & Member of the Board Hanner Group OU şi CEO Hanner România. „Există loc pentru inovaţie în domeniul imobiliar şi planificăm crearea şi exploatarea segmentelor de piaţă care nu sunt încă în centrul atenţiei pentru mulţi dintre jucători, aducând o nouă viziune pentru un Bucureşti care este mai mult decât pregătit să primească proiecte îndrăzneţe şi de calitate”, a adăugat Mindaugas Valuckas.

    Mindaugas Valuckas este în prezent CEO & Member of the Board Hanner Group OU, cel mai mare dezvoltator imobiliar din Lituania, având o experienţă de peste 16 ani în Europa Centrală şi de Est. Cariera sa în cadrul companiei Hanner a început acum 15 ani, imediat după absolvire.

    În 2009 este numit Member of the board Hanner AB, iar în 2013 devine CEO şi Member of the board Hanner Group OU, grupul de companii Hanner. Valuckas este direct responsabil pentru toate activităţile companiei, cu focus pe proiectele din Letonia şi România.
     

  • Cea mai veche sticlă nedesfăcută de vin, de pe vremea romanilor, ar putea fi încă băută

    Sticla de un litru şi jumătate a fost îngropată într-un mormânt al unui nobil roman aflat lângă oraşul german Speyer. Sticla se mai numeşte şi Römerwein aus Speyer. Cercetătorii estimează că acesta datează din anul 325 e.n., scrie Atlas Obscura.
     
    Vinul a fost cel mai probabil realizat din strugurii locali care au fost plantaţi în timpul regimului romani. Se găsesc şi alte plante a căror identitate nu a fost scoasă la iveală, probabil pentru gust sau cu rol de conservare. Reziduul dinăuntru nu se mai poate numi însă vin. Conform imaginii de mai jos, este o masă solidă, întunecată şi un lichid albicios; dar chiar şi supravieţuirea acestui reziduu este fără precedent.
     
    Este o sticlă care a rămas închisă ermetic, cu un dop de ceară şi un strat gros de ulei de măsline care au prevenit evaporarea conţinutului.
     

     

  • INCREDIBIL! Paznicii unui supermarket au sechestrat o persoană! Închisă într-o cuşcă!

    Întreaga scenă a fost surprinsă de o sătmăreancă care a făcut o serie de fotografii pe care apoi le-a postat pe contul său de Facebook însoţite de următorul text:

    ”Azi, la Lidl Satu Mare, acest “domn” Cristi – paznic la Lidl, impreuna cu colegul sau, au inchis o pe aceasta fata in locul destinat deseurilor. Cand zic ca au inchis o, nu exagerez, au inchis o cu cheia. Am stat cam 10 minute pana am pus bagajele in masina, am asteptat sa vad cum dexurg lucrurile. Acest paznic şi-aa batut joc, a aruncat cu zapada in gard, a zis ca e ca un caine in cusca.

    Am asteptat …apoi i- am întrebat pe paznici : a furat ceva? Au zis nu. “Asta e ordinul de la seful” am intrebat daca ordinul e sa inchizi o persoana ? Au zis asa ne a zis seful. Am zis ca vreau sa vorbesc cu seful, la aceasta afirmatie unul dintre paznici a plecat iar la intrebarea cum va numiti ? Paznicul din imagine a zis Cristi. Il intreb de numele de familie ….a zis doar Cristi. I am spus ca nu are dreptul de a inchide o persoana, a zis ca asa face …ca sa l sperie 5 minute. I am spus ca sunt acolo de 10 minute si ca voi intra sa vb cu seful de magazin. Mi a zis sa mi vad de treaba, i am zis ca i am facut poze. Apoi …vazand ca nu plec… A deschis o pe persoana care se afla inauntru, care, vizibil nu putea riposta prea mult. Ce e de facut ?”

    Cititi mai multe pe www.presasm.ro

  • Cum cumperi bitcoin, etherum şi alte criptomonede

    1. Ai nevoie de un card de credit sau de un cont bancar (poţi plăti şi cash la automatele ZebraPay sau Bitcoin Romania)

    2. Alegi o firmă de exchange/brokeraj care-ţi poate achiziţiona bitcoin cu valuta trimisă de tine (euro, dolar, leu etc). Aceste exchange-uri pot avea comisioane la achiziţie, retragere sau pot avea zero comisioane, dar pot stabili preţul unui bitcoin. De reţinut: majoritatea firmelor au limite minime de achiziţie (de 100, 200, 600 lei etc).

    3. Odată ce te-ai decis să achiziţionezi criptomonede, ai nevoie de un loc unde să le stochezi. Cum nu le poţi pune în portofelul fizic sau sub saltea, trebuie să-ţi faci un portofel digital. Acest portofel poate fi o aplicaţie pe desktop, pe smartphone sau chiar un obiect fizic (numit portofel rece) ce poate fi păstrat acasă într-un seif. Un portofel digital este o înşiruire de litere şi cifre şi are un ID şi o adresă. Pentru a trimite banii în portofel trebuie ca atunci când cumperi să treci adresa portofelului ca destinaţie. Anumite exchange-uri oferă propriile portofele, dar acestea pot prezenta un risc doarece un exchange poate fi atacat şi te poţi trezi fără monede.

    Ce este bitcoin şi cum funcţionează?

    4. Multe exchange-uri schimbă valută doar pentru bitcoin sau ethereum, dar dacă vrei să cumperi o altă monedă, atunci va trebui să apelezi la un alt exchange, care-ţi poate transforma monedele bitcoin sau ethereum în alte monede, precum XRP, stellar, IOTA sau dash.

    5. Când eşti gata să-ţi transformi monedele virtuale înapoi în valută, atunci trimiţi criptomonedele din portofelele digitale înapoi la exchange, iar banii vor intra apoi în contul bancar.

    Citeşte mai multe despre bitcoin şi blockchain aici

  • Un arhitect s-a mutat într-o fabrică de ciment. Ce a făcut la interior o să te uimească – GALERIE FOTO

    Ce a făcut la interior este de-a dreptul uimitor. Ani de zile a durat renovarea şi nici azi nu este încă terminată. Construcţia păstrează aspectul unei fabrici de ciment, însă interiorul a fost transformat într-un spaţiu de locuit modern, iar exteriorul este “împânzit” cu vegetaţie.

  • Un arhitect s-a mutat într-o fabrică de ciment. Ce a făcut la interior o să te uimească – GALERIE FOTO

    Ce a făcut la interior este de-a dreptul uimitor. Ani de zile a durat renovarea şi nici azi nu este încă terminată. Construcţia păstrează aspectul unei fabrici de ciment, însă interiorul a fost transformat într-un spaţiu de locuit modern, iar exteriorul este “împânzit” cu vegetaţie.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.