BusinessMagazin

Tag: nato

  • Joe Biden spune că „NATO nu va mai exista” dacă Donald Trump va fi reales preşedinte al SUA

    Fostul vicepreşedinte Joe Biden a prezis, luni, că „NATO nu va mai exista” dacă Donald Trump va fi reales preşedinte al Statelor Unite, scrie Forbes.

    „Dacă pierd şi el va fi ales, vă veţi aminti de lucrurile pe care le-am spus şi se vor dovedi a fi corecte… şi adică, dacă va fi ales, NATO nu va mai exista”, a declarat Biden, în cadrul unei strângeri de fonduri organizate în mediul virtual.

    Până acum, Donald Trump a respins acuzaţiile adversarului său democrat Joseph Biden.

    „Joe este naiv, ştie toată lumea. (…) Dar, categoric, dacă nu voi câştiga, nu voi câştiga. Adică, ştiţi cum este, voi merge înainte şi voi face alte lucruri”, a declarat Donald Trump într-un interviu acordat Fox News.

    Un sondaj efectuat săptămâna trecută arăta că Joseph Biden, potenţialul candidat democrat în scrutinul prezidenţial, şi-a majorat avansul faţă de preşedintele Donald Trump, în contextul pandemiei şi al protestelor violente. Potrivit sondajului, efectuat de Universitatea Monmouth, Biden era creditat cu 52% din intenţiile de vot, iar Donald Trump cu 41%.

    Un alt sondaj, publicat miercuri de Institutul Gallup, relevă că popularitatea preşedintelui Donald Trump a scăzut de la 49% la 39% în ultima lună, iar rata dezaprobării politicilor sale a crescut de la 48% la 57%.

  • Trump o „pedepseşte” pe Merkel: Preşedintele american anunţă că NATO îşi va reduce numărul de soldaţi din Germania, după ce Berlinul nu a plătit contribuţia stabilită de americani

    Preşedintele Donald Trump a anunţat că va reduce numărul de soldaţi americani staţionaţi în Germania, arătând cu degetul spre administraţia din Berlin, care nu a plătit întreaga contribuţie NATO stabilită de SUA, potrivit DW.

    Donald Trump a spus luni că va reduce numărul de soldaţi americani staţionaţi în SUA la 25.000 de oameni, faţă de aproximativ 38.000 astăzi, acuzând Berlinul că nu îşi plăteşte contribuţia către NATO.

    „Noi protejăm Germania, iar ei sunt delincvenţi. Nu are niciun sens. Vom reduce numărul de soldaţi din teritoriu la 25.000 de oameni”, a spus preşedintele Donald Trump, adăugând că prezenţa trupelor americane în teritoriu vine „cu un cost enorm pentru Statele Unite”.

    El spune că Germania nu a respectat angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, aşa cum s-a stabilit la nivelul NATO. Ţările membre au convenit că vor ajunge la acest nivel de 2% până în 2024, în timp ce Germania spune că va atinge această ţintă abia în 2031.

    Trump s-a plâns de mai multe ori în legătură cu faptul că mai multe ţări membre NATO nu plătesc această contribuţie la timp, dar a pus de fiecare dată accent pe neconformarea Berlinului.

    Mai mult, Trump a acuzat Germania că tratează SUA într-o manieră „nedreaptă” în ceea ce priveşte comerţul.

    „Suntem afectaţi şi pe comerţ şi pe NATO”, a adăugat Donald Trump.

    Retragerea parţială a trupelor a ridicat îngrijorări referitoare la angajamentul lui Trump faţă de aliaţii europeni şi faţă de Germania.

    Emily Haber, ambasadoarea Germaniei din SUA, a răspuns printr-o declaraţie în care arată că trupele americane nu sunt staţionate în teritoriu pentru a proteja Germania, ci pentru a proteja securitatea trans-atlantică.

    „Trupele americane nu sunt aici să apere Germania. Ele sunt aici să apere securitatea trans-atlantică. De asemenea, sunt aici ca să proiecteze puterea americanilor în Africa şi Asia”, a spus Haber.

  • UPDATE:Stoltenberg:Ţările NATO trebuie să reducă dependenţa de exterior în privinţa produselor esenţiale

    Statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice trebuie să fie pregătite mai bine pentru crize medicale şi să reducă dependenţa de exterior în materie de aprovizionare cu produse esenţiale, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

    “Trebuie să extragem învăţături de pe urma acestei crize şi să ne pregătim mai bine pentru următoarea”, a declarat Jens Stoltenberg în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la Bruxelles înaintea unei reuniuni a miniştrilor statelor NATO pe tema efectelor pandemiei.

    “Statele membre trebuie să acumuleze stocuri de produse”, inclusiv medicale, “din producţie proprie, pentru a se evita dependenţa prea mare de exterior”, a subliniat Jens Stoltenberg, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Această criză va avea consecinţe economice. Creşterea economică este afectată, la fel şi cheltuielile publice”, a continuat Stoltenberg.

    Statele NATO au asumat angajamentul de a aloca cel puţin 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, până în 2024. “Este prematur să spunem dacă aceasă criză va avea impact asupra acestui angajament. Deocamdată, aliaţii nu au furnizat date actualizate, încă pun accent pe problemele imediate, pe mijloacele de salvare a vieţilor”, a spus Stoltenberg.

  • UPDATE: NATO condamnă operaţiunile militare efectuate de Siria şi Rusia

    Alianţa Nord-Atlantică a condamnat vineri, în cursul unei reuniuni de urgenţă convocate la solicitarea Turciei, bombardamentele efectuate de armata siriană şi de Rusia în nordul Siriei şi cere diminuarea confruntărilor militare, informează publicaţia germană Die Zeit.

    “Statele membre NATO condamnă continuarea raidurilor aeriene iraţionale ale regimului sirian şi ale Rusiei în provincia Idlib”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic.

    Secretarul general NATO a cerut Siriei şi Rusiei să oprească operaţiunile militare, să respecte reglementările internaţionale şi angajamentele asumate în cadrul Naţiunilor Unite. “Această situaţie periculoasă trebuie să înceteze”, a subliniat Jens Stoltenberg.

    Alianţa Nord-Atlantică a convocat, vineri, la cererea Administraţiei Recep Tayyip Erdogan, o reuniune de urgenţă pe tema conflictului dintre Turcia şi Siria.

    Turcia, care oferă susţinere grupurilor insurgente siriene, a reclamat uciderea a 33 de militari turci în provincia siriană Idlib. Rusia a atribuit Turciei responsabilitatea pentru incident, acuzând că militarii turci luptau alături de insurgenţi sirieni în momentul bombardamentelor armatei siriene.

    În contextul escaladării tensiunilor dintre Turcia şi Siria, armata rusă a dispus trimiterea a două fregate dotate cu rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră în Marea Mediterană, în largul coastelor siriene.

    Imediat după incident, Ankara a anunţat că Turcia nu va mai opri ajungerea în Europa a imigranţilor extracomunitari. Decizia a fost luată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan în cursul unei reuniuni extraordinare desfăşurate în cursul nopţii de joi spre vineri, după uciderea militarilor turci în Siria. “Nu vom mai opri imigranţii care vor să ajungă în Europa”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial de la Ankara citat de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Figaro.

    Uniunea Europeană avertizează că există riscul unui conflict internaţional de amploare. “Escaladarea conflictului trebuie să înceteze urgent. Există riscul unor confruntări militare internaţionale. De asemenea, luptele generează suferinţe umanitare insuportabile şi periclitarea civililor. UE îndeamnă toate părţile să reducă rapid acţiunile militare. Regretăm pierderile de vieţi omeneşti. UE va analiza toate măsurile necesare pentru a-şi proteja interesele de securitate. Suntem în contact cu entităţile relevante”, a declarat, prin Twitter, Josep Borrell, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

  • SUA menţin angajamentele în NATO/Washingtonul susţine un proiect la care participă România

    Statele Unite menţin angajamentele asumate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, a declarat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de Stat american, Mike Pompeo, anunţând finanţare pentru “Iniţiativa celor Trei Mări”, la care participă şi România.

    “Sunt bucuros să anunţ că afirmaţiile despre moartea alianţei transatlantice sunt mult exagerate. Occidentul câştigă. Noi câştigăm împreună”, a declarat Mike Pompeo, potrivit Süddeutsche Zeitung şi Radio Free Europe / Radio Liberty, în discursul rostit la Conferinţa de Securitate de la München.

    “Occidentul câştigă, libertatea şi democraţia câştigă”, a subliniat secretarul de Stat american, criticând naţiuni autoritariste precum Rusia şi China. Mike Pompeo a denunţat “politicile agresive ale Partidului Comunist chinez” şi a catalogat compania de telecomunicaţii Huawei drept “calul Troian” al serviciilor secrete din China. De asemenea, şeful diplomaţiei americane a criticat proiectul gazoductului Nordstream II din Marea Baltică, avertizând că Europa va deveni şi mai dependentă de Rusia la nivel energetic.

    Statele Unite vor oferi un miliard de dolari “Iniţiativei celor Trei Mări”, a subliniat Mike Pompeo. “Iniţiativa celor Trei Mări (3SI, TSI, I3M), cunoscută şi sub denumirea de “Iniţiativa Mărilor Baltică, Adriatică şi Neagră”, este un forum politic pentru dialog regional la care participă Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

  • Trump l-a criticat dur pe Macron, după ce preşedintele francez a spus că NATO este în “moarte cerebrală”

    Liderul american s-a declarat “foarte surprins” de analiza lui Macron.

    “Am auzit că preşedintele Macron a spus că NATO este în moarte cerebrală. Cred că asta este foarte insultător pentru o mulţime de forţe diferite. Are un scop major”, a comentat liderul SUA, într-o conferinţă de presă înaintea summitului NATO de la Londra.

    “Este o declaraţie foarte, foarte urâtă. (…) Nu poţi face afirmaţii de acest fel despre Nato. Este foarte nerespectuos”, a adăugat Trump.

    Încă din perioada campaniei prezidenţiale din 2016, Donald Trump a criticat în mai multe rânduri Alianţa Nord-Atlantică, afirmând la un moment dat că este o organizaţie “învechită” şi a reproşat statelor membre că nu-şi achită contribuţiile.

    De asemenea, cu ocazia unei conferinţe de presă alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Trump l-a acuzat pe Macron că vrea să se retragă din alianţa transatlantică.

    “Nimeni nu are nevoie de NATO mai mult decât Franţa. Este o declaraţie foarte periculoasă pentru ei”, a mai afirmat liderul american.

    “Îl văd pe [Macron] şi spun că are nevoie de protecţie mai mult decât oricine şi îl văd că se desprinde [de NATO]. Aşa că sunt puţin surprins de asta”, a explicat Trump.

  • Erdogan susţine că Turcia se va opune planului NATO privind apărarea statelor baltice

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, marţi, că Ankara se va opune planului NATO privind apărarea statelor baltice dacă alianţa transatlantică nu cataloghează drept teroriste grupările cu care se luptă Turcia, informează site-ul publicaţiei The Jerusalem Post.

    Totodată, liderul de la Ankara, care va participa la summitul NATO de la Londra, din perioada 3-4 decembrie, a afirmat că se aşteaptă la sprijin necondiţionat din partea aliaţilor în ceea ce priveşte lupta ţării sale împotriva ameninţărilor teroriste.

    Administraţia Recep Tayyip Erdogan a negat, luni după-amiază, că, în efortul de a obţine susţinerea NATO pentru operaţiunile antiteroriste din Siria, ar bloca adoptarea unui plan al Alianţei Nord-Atlantice de apărare a Poloniei şi ţărilor baltice.

    Conform unor surse citate de agenţia de presă Reuters, Turcia ar refuza adoptarea unui plan NATO de apărare a ţărilor baltice şi Poloniei până când Alianţa Nord-Atlantică va oferi susţinere suplimentară Ankarei în eforturile de combatere a grupului insurgent kurd sirian Unităţile Populare de Apărare (YPG), considerat de autorităţile turce organizaţie teroristă.

    Ankara susţine că impasul este generat de retragerea de către Statele Unite a susţinerii pentru un plan separat de apărare a Turciei, prin care ar fi contracarate posibilele atacuri provenind din Siria. Însă Administraţia Recep Tayyip Erdogan afirmă că nu şantajează în niciun fel Alianţa Nord-Atlantică.

    Anterior, o sursă diplomatică afirmase că Turcia “vrea să ia ostatice ţările est-europene” prin blocarea planificării militare, iar o altă sursă catalogase “perturbator” comportamentul Ankarei.

    Alianţa Nord-Atlantică are nevoie de aprobarea formală de către toate cele 29 de state membre a planului de consolidare a apărării Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei de ameninţările generate de Rusia.

    Conform unor oficiali turci, Ankara este “deschisă propunerilor”, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, încearcă să găsească o soluţie pentru depăşirea tensiunilor cu Turcia.

    Relaţiile Turciei cu restul ţărilor din cadrul NATO au devenit tensionate din cauza deciziei Ankarei de a cumpăra sisteme antiaeriene ruse S-400 şi a intervenţiei militare turce în nord-estul Siriei.

  • Uniunea Europeană îşi va dezvolta propriile sisteme de apărare, independent de Statele Unite

    Liderii statelor membre ale Blocului comunitar au aprobat marţi 13 proiecte pentru dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfăşurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul  NATO, relatează site-ul agenţiei Reuters. 

    Planurile, aprobate de miniştrii de Apărare ai statelor membre, reuniţi la Bruxelles, prevăd realizarea unor nave de patrulă maritimă, a unui echipament de bruiaj electronic pentru aeronave şi a unei tehnologii de monitorizare a rachetelor balistice.

    Negocierile privind proiectele de apărare europeană s-au desfăşurat pe parcursul mai multor luni, decizia de adoptare a acestora urmând apelului făcut de preşedintele francez Emmanuel Macron, în urmă cu o săptămână, la consolidarea cooperării statelor europene în domeniul apărării, după ce a apreciat că Alianţa Nord-Atlantică este „pe moarte”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Ucraina şi NATO au emis un angajament comun privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale

    Kievul şi NATO au transmis joi angajamentul colectiv pentru protejarea drepturilor minorităţilor naţionale din Ucraina, după ce Ungaria a ameninţat autorităţile ucrainene cu blocarea statutului de membru în cadrul orgaizaţiei militare dacă acestea nu vor fi asigurate, relatează agenţia Reuters.

    Demersul făcut de reprezentanţii celor două entităţi vine ca reacţie la avertismentele transmise de Budapesta privind blocarea Ucrainei în cadrul NATO dacă aceasta nu va începe să asigure minorităţii maghiare dreptul de a se exprima în limba maternă.

    Ungaria a salutat demersul colectiv al Ucrainei şi al organizaţiei NATO. Pe teritoriul statului ucrainean trăiesc aproximativ 150.000 de etnici maghiari; acestora li s-a îngrădit dreptul la educaţie în limba maternă, ca urmare a unei legi emise de Kiev în 2017.

    Secretarul General al NAO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită în Uraina, în semn de solidaritate militară, în aceeaşi săptămână în care preşedintele rus Vladimir Putin se afla în vizită în Ungaria.

    Diplomaţii maghiari au blocat un proiect de declaraţie comună a Ucrainei şi organizaţiei Atlanticului de Nord întrucât nu prevedea, în mod explicit, protecţia etnicilor unguri de pe teritoriul ucrainean.

  • NATO anunţă finalizarea actualizării tehnice a sistemului antibalistic Aegis de la Deveselu

    “Sistemul de apărare antibalistică NATO de tip Aegis instalat în România a finalizat vineri procesul de actualizare tehnică. Actualizarea, implementată inclusiv sistemelor antibalistice Aegis de tip naval, nu conferă nicio capabilitate ofensivă instalaţiei de tip terestru” din România, anunţă Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro