BusinessMagazin

Tag: mondial

  • COMENTARIU: Întru apărarea oii

    De mai bine de 24 de ore curg miliarde de biţi de-a lungul şi de-a latul internetului, formând un melanj în care se amestecă caragielesc frunze, miniştri, umor mai mult sau mai puţin forţat, alte elemente de faună şi floră, manageri sau ziarişti.

    Din toată această afacere cele mai şifonate ies oile, aşa că o să îmi permit să le iau apărarea în acest text.

    Să pornim discuţia cu actualul brand de ţară al României, care, dincolo de faptul că a fost cumpărat dintr-o bază de date oarecare, suferă, în opinia mea, la capitolul concept. A circulat pe internet, la momentul adoptării imaginii o fotografie cu logo-urile a 35 de state: în cazul a 12 din acestea era prezentă culoarea verde, în 11 cazuri apăreau frunze, 12 au fonturi jucăuşe (an fost tentat să le zic tembele), şase au soarele prezent sau sugerat iar şapte au apă; logo-ul românesc le are pe toate cele enumerate. Original, nu?

    Să trecem la miniştri. N-am fost prezent la discuţia ştabilor din turism, aşa că nu mă pronunţ. M-aţ fi aşteptat, însă, din partea ministrului Agriculturii ca în loc să emită idei despre frunze şi oi, să facă ceva în privinţa efectivelor. O statistică pe care am mai invocat-o, dar care merită amintită spune că pe vremea lui Ştefan cel Mare aveam o oaie la doi români, în timp ce în 2010 mai existau 1,7 oi la zece români; între timp efectivele par să mai fi crescut, dar nu atât de mult încât să-i permită domnului Daia să devină filozof şi poet.

    Şi ca să mai aveem un termen de comparaţie, trebuie spus faptul că în Noua Zeelandă, o ţară căreia oile nu-i put, raportul este de 6 oi la un om. Poate asta o fi explicaţia faptului că de Paşti mâncăm miel provenit “down under”, tot aşa cum de ziua naţională 90% din fasole şi 60% din cârnaţi vin din import.

    Mielul lui Dumnezeu stă la baza creştinismului, iar Jan van Eyck l-a pictat magistral pe unul dintre panourile Altarului din Gent, cea mai furată operă de artă din istoria lumii.

    Egiptenii îi reprezintă pe zeul Khnum, stăpân al apelor reci şi creatorul tuturor lucrurilor care au fost, care sunt şi care vor fi, care a creat toţi zeii şi a făurit omul pe o roată de olărit şi pe zeul Hershef, al fertilităţii,drept bărbaţi cu capete de berbec.

    Grecii au legenda lânii de aur, iar oile îl ajută pe Ulise şi pe camarazii săi să scape din peştera ciclopului Polifem. Oaia stă pe blazoanele comunelor Aussonne şi Carcassonne din Franţa, iar în Madagascar oile nu sunt mâncate, pentru că oamenii cred că cei dragi se reîncarnează în oi.

    În cartea Apocalipsei, Mielul stă în picioare, cu şapte coarne şi şapte ochi, reprezentând cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise pe pământ. “Cînd a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrîni s-au aruncat la pămînt înaintea Mielului, avînd fiecare cîte o alăută şi potire de aur, pline cu tămîie, cari sînt rugăciunile sfinţilor”, spune apoi Biblia. Imaginea din Apocalipsă o veţi găsi pictată pe zidurile mânăstirii bendictine Pomposa de lângă Ferrara, Italia, dar şi în basilica San Marco din Veneţia.

    Zic că atunci când o să facem cuvenitele diferenţe între dezbatere reală şi hăhăială cronică şi între a spune şi a face, poate că o să merităm o oaie pe blazon.

  • COMENTARIU: Întru apărarea oii

    De mai bine de 24 de ore curg miliarde de biţi de-a lungul şi de-a latul internetului, formând un melanj în care se amestecă caragielesc frunze, miniştri, umor mai mult sau mai puţin forţat, alte elemente de faună şi floră, manageri sau ziarişti.

    Din toată această afacere cele mai şifonate ies oile, aşa că o să îmi permit să le iau apărarea în acest text.

    Să pornim discuţia cu actualul brand de ţară al României, care, dincolo de faptul că a fost cumpărat dintr-o bază de date oarecare, suferă, în opinia mea, la capitolul concept. A circulat pe internet, la momentul adoptării imaginii o fotografie cu logo-urile a 35 de state: în cazul a 12 din acestea era prezentă culoarea verde, în 11 cazuri apăreau frunze, 12 au fonturi jucăuşe (an fost tentat să le zic tembele), şase au soarele prezent sau sugerat iar şapte au apă; logo-ul românesc le are pe toate cele enumerate. Original, nu?

    Să trecem la miniştri. N-am fost prezent la discuţia ştabilor din turism, aşa că nu mă pronunţ. M-aţ fi aşteptat, însă, din partea ministrului Agriculturii ca în loc să emită idei despre frunze şi oi, să facă ceva în privinţa efectivelor. O statistică pe care am mai invocat-o, dar care merită amintită spune că pe vremea lui Ştefan cel Mare aveam o oaie la doi români, în timp ce în 2010 mai existau 1,7 oi la zece români; între timp efectivele par să mai fi crescut, dar nu atât de mult încât să-i permită domnului Daia să devină filozof şi poet.

    Şi ca să mai aveem un termen de comparaţie, trebuie spus faptul că în Noua Zeelandă, o ţară căreia oile nu-i put, raportul este de 6 oi la un om. Poate asta o fi explicaţia faptului că de Paşti mâncăm miel provenit “down under”, tot aşa cum de ziua naţională 90% din fasole şi 60% din cârnaţi vin din import.

    Mielul lui Dumnezeu stă la baza creştinismului, iar Jan van Eyck l-a pictat magistral pe unul dintre panourile Altarului din Gent, cea mai furată operă de artă din istoria lumii.

    Egiptenii îi reprezintă pe zeul Khnum, stăpân al apelor reci şi creatorul tuturor lucrurilor care au fost, care sunt şi care vor fi, care a creat toţi zeii şi a făurit omul pe o roată de olărit şi pe zeul Hershef, al fertilităţii,drept bărbaţi cu capete de berbec.

    Grecii au legenda lânii de aur, iar oile îl ajută pe Ulise şi pe camarazii săi să scape din peştera ciclopului Polifem. Oaia stă pe blazoanele comunelor Aussonne şi Carcassonne din Franţa, iar în Madagascar oile nu sunt mâncate, pentru că oamenii cred că cei dragi se reîncarnează în oi.

    În cartea Apocalipsei, Mielul stă în picioare, cu şapte coarne şi şapte ochi, reprezentând cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu trimise pe pământ. “Cînd a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrîni s-au aruncat la pămînt înaintea Mielului, avînd fiecare cîte o alăută şi potire de aur, pline cu tămîie, cari sînt rugăciunile sfinţilor”, spune apoi Biblia. Imaginea din Apocalipsă o veţi găsi pictată pe zidurile mânăstirii bendictine Pomposa de lângă Ferrara, Italia, dar şi în basilica San Marco din Veneţia.

    Zic că atunci când o să facem cuvenitele diferenţe între dezbatere reală şi hăhăială cronică şi între a spune şi a face, poate că o să merităm o oaie pe blazon.

  • Cum arată noua armă a Rusiei: este mai rapidă decat orice sistem antirachetă si de şase ori mai rapidă decât viteza sunetului

    The Zircon este mai rapid decât orice sistem antirachetă, inclusiv cele care se aşteaptă să apară în următoarele două decenii. „În Rusia, testarea armelor se află deja în curs de desfăşurare. Se aşteaptă ca acesta să fie adăugată în arsenalul Rusiei între 2018 şi 2020”, a declarat analistul militar rus Vladimir Tuchkov. Experţii avertizează că proiectilele „de neoprit” ar putea declanşa dezastre pentru portavioanele HMS Queen Elizabeth şi HMS Prince of Wales, în valoare de 6,2 miliarde de dolari. 

    SUA cheltuie anual aproape 600 miliarde de dolari pe bugetul de apărare şi se mândreşte cu cea mai puternică armată din lume. Cu toate acestea, cele 19 portavioane nu ar fi capabile să oprească aceste arme, potrivit raportului. Forţele de apărare anti-rachetă sunt echipate pentru a doborî proiectile cu până la 2.300 de mph, ceea ce înseamnă că ar fi fără nicio putere asupra Zicron. „Rezultatele pe care americanii le-au atins în 2013 au fost atinse, chiar depăşite de către Uniunea Sovietică cu mult timp în urmă”, a mai declarat Tuchkov.

    Zicron utilizează tehnologia Scramjet, ce amestecă combustibil cu aer, sistem ce îi permite să atingă viteze hipersone. Asta înseamnă că proiectilul poate călători la viteze uimitoare – 155 de mile în 2,5 minute, mai rapid decât un glonţ al lunetistului.

  • Cum arată noua armă a Rusiei: este mai rapidă decat orice sistem antirachetă si de şase ori mai rapidă decât viteza sunetului

    The Zircon este mai rapid decât orice sistem antirachetă, inclusiv cele care se aşteaptă să apară în următoarele două decenii. „În Rusia, testarea armelor se află deja în curs de desfăşurare. Se aşteaptă ca acesta să fie adăugată în arsenalul Rusiei între 2018 şi 2020”, a declarat analistul militar rus Vladimir Tuchkov. Experţii avertizează că proiectilele „de neoprit” ar putea declanşa dezastre pentru portavioanele HMS Queen Elizabeth şi HMS Prince of Wales, în valoare de 6,2 miliarde de dolari. 

    SUA cheltuie anual aproape 600 miliarde de dolari pe bugetul de apărare şi se mândreşte cu cea mai puternică armată din lume. Cu toate acestea, cele 19 portavioane nu ar fi capabile să oprească aceste arme, potrivit raportului. Forţele de apărare anti-rachetă sunt echipate pentru a doborî proiectile cu până la 2.300 de mph, ceea ce înseamnă că ar fi fără nicio putere asupra Zicron. „Rezultatele pe care americanii le-au atins în 2013 au fost atinse, chiar depăşite de către Uniunea Sovietică cu mult timp în urmă”, a mai declarat Tuchkov.

    Zicron utilizează tehnologia Scramjet, ce amestecă combustibil cu aer, sistem ce îi permite să atingă viteze hipersone. Asta înseamnă că proiectilul poate călători la viteze uimitoare – 155 de mile în 2,5 minute, mai rapid decât un glonţ al lunetistului.

  • Moneda care a redevenit starul pieţelor valutare la nivel mondial

    Dolarul era pe val, euro era bombardat cu ameninţări populiste, iar paritatea era la orizont. Acum, moneda europeană, cotată la aproape 1,11 în raport cu dolarul, a avansat cu 5,4% faţă de cea americană în acest an, comparativ cu creşterile de 4,8% în raport cu lira sterlină şi 4% cu yenul.

    Contextul general suferă în prezent schimbări de ambele părţi ale Atlanticului. Pe fondul turbulenţelor politice şi al datelor economice modeste, entuziasmul pentru activele americane este în scădere, în timp ce în Europa riscul politic s-a diminuat, iar creşterea pare relativ robustă. Din perspectiva politicii monetare, retragerea graduală a stimulentelor de către Banca Centrală Europeană va „fura“ atenţia de la banca centrală americană.

    Schimbările sunt reflectate şi de performanţa superioară a acţiunilor europene, o îngustare a diferenţei dintre randamentele titlurilor ameri­cane de trezorerie şi cele ale bondurilor germane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moneda care a redevenit starul pieţelor valutare la nivel mondial

    Dolarul era pe val, euro era bombardat cu ameninţări populiste, iar paritatea era la orizont. Acum, moneda europeană, cotată la aproape 1,11 în raport cu dolarul, a avansat cu 5,4% faţă de cea americană în acest an, comparativ cu creşterile de 4,8% în raport cu lira sterlină şi 4% cu yenul.

    Contextul general suferă în prezent schimbări de ambele părţi ale Atlanticului. Pe fondul turbulenţelor politice şi al datelor economice modeste, entuziasmul pentru activele americane este în scădere, în timp ce în Europa riscul politic s-a diminuat, iar creşterea pare relativ robustă. Din perspectiva politicii monetare, retragerea graduală a stimulentelor de către Banca Centrală Europeană va „fura“ atenţia de la banca centrală americană.

    Schimbările sunt reflectate şi de performanţa superioară a acţiunilor europene, o îngustare a diferenţei dintre randamentele titlurilor ameri­cane de trezorerie şi cele ale bondurilor germane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou RĂZBOI bate la uşă. Declaraţiile care au zguduit lumea, de la Washington până la Berlin şi Beijing. ”Sunt ÎNGROZIT de asta…”

    Merkel şi Li au semnalat, astfel, o alianţă globală sugerată de mai multe ori de oficialii de la Berlin ca opoziţie la agenda protecţionistă a lui Trump. Tot la sfârşitul săptămânii trecute, pre­şedintele francez François Hollande şi Merkel au apreciat că Trump reprezintă „o provocare“ pentru Europa. În noua ordine politică germană, Germania va avea probabil un preşedinte care s-a declarat „îngrozit“ de campania noului preşedinte american.

     

  • Ford intenţionează să reducă 10% din forţa de muncă la nivel global – WSJ

    Reducerea locurilor de muncă este aşteptată să fie schiţată în decursul acestei săptămâni, urmând să fie vizaţi angajaţii cu salariu, potrivit surselor citate de Wall Street Journal (WSJ). Nu este clar dacă sunt incluşi şi angajaţi care sunt plătiţi pe oră, scrie WSJ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la cariera în patinaj pentru a lucra la revista Vogue. Acum este unul dintre cei mai cunoscuţi designeri ai lumii

    Fiica unor imigranţi chinezi bogaţi, creatoarea de modă Vera Ellen Wang s-a născut la 27 iunie 1949, în New York, şi s-a bucurat de o copilărie răsfăţată pe Upper East Side din Manhattan. Înainte de a se înscrie la Colegiul Sarah Lawrence, ea a făcut parte din elita Chapin School şi a Şcolii Americane de Balet. Wang a studiat pentru scurt timp în străinătate, la Universitatea Sorbona din Paris, dar a revenit în Statele Unite pentru a-şi finaliza studiile în istoria artei. O talentată patinatoare, Wang a concurat la nivel profesional pe tot parcursul adolescenţei sale, obţinând diverse premii.

    După absolvirea colegiului, în 1971, a renunţat la cariera în patinaj şi a început să lucreze pentru revista Vogue. În mai puţin de un an, la vârsta de 23 de ani, Wang a fost promovată senior editor de modă, titlu pe care l-a menţinut pentru următorii 15 ani. În 1987 a plecat de la Vogue şi a preluat funcţia de director de design pentru accesorii la Ralph Lauren. S-a căsătorit la 40 de ani, în 1989, eveniment de la care a pornit şi povestea noii sale cariere. Nemulţumită de selecţia săracă de modele existente, şi-a schiţat şi realizat propria rochie, cu 10.000 de dolari şi cu ajutorul unei croitorese. În anul următor, din bani împrumutaţi parţial de la tatăl său, Wang şi-a deschis propriul butic de rochii de mireasă în Carlyle Hotel, pe Madison Avenue, în New York. Iniţial, casa de rochii pentru mirese Vera Wang oferea piese făcute la comandă pentru designeri faimoşi precum Guy Laroche, Arnold Scaasi, Carolina Herrera sau Christian Dior.

    În următorii câţiva ani şi-a îmbunătăţit abilităţile în domeniul modei, pentru ca în cele din urmă să lanseze o colecţie de rochii de mireasă sofisticate, sub semnătură proprie. Vera Wang a intrat sub lumina reflectoarelor internaţionale în timpul Olimpiadei din 1994, când a proiectat un costum special cu mărgele pentru patinatoarea Nancy Kerrigan. De atunci, creatoarea de modă a introdus şi o linie de creaţii elegante, de seară, precum şi Vera Wang Made to Order, o colecţie haute-couture, cu piese disponibile exclusiv în buticul său din Manhattan. Până în prezent, atât rochiile de mireasă, cât şi cele de seară sunt vândute prin intermediul a 55 de retaileri.

    Prin echilibrarea designului modern cu eleganţa tradiţională, Wang s-a bucurat de aprecierea vedetelor, în special a celor de Hollywood, creaţiile sale fiind frecvent purtate la premiere de film şi ceremonii de către actriţe foarte cunoscute, printre care Halle Berry, Goldie Hawn, Charlize Theron, Anjelica Huston sau Meg Ryan. În 2001, Vera Wang a lansat primul său parfum şi primul ghid de nuntă. De-a lungul anilor, afacerile sale au continuat să crească, incluzând, treptat,  lenjerie, bijuterii şi produse pentru casă. În 2006, a ajuns la o înţelegere cu Kohl, un lanţ de magazine, pentru a produce o linie exclusivă mai puţin costisitoare de haine ready-to-wear, numită Simply Vera.

    Cel mai cunoscut designer de rochii de mirese din America, Wang a primit numeroase premii de-a lungul timpului, iar în 1994 a fost aleasă membru al prestigiosului Consiliu al Designerilor de Modă din America (CFDA). În 2005, CFDA selectat-o pe Vera Wang ca designerul anului la categoria îmbrăcăminte pentru femei. Vera Wang locuieşte în New York împreună cu soţul ei, omul de afaceri Arthur Becker, şi cele două fiice.

  • România are patru echipe înscrise în Campionatul Mondial de Robotică

    Echipa Autovortex România, cu un palmares bogat de premii în competiţii naţionale şi internaţionale de robotică, s-a calificat în semifinale la etapa din Houston a Campionatului Mondial de Robotică iar membri acesteia vor participa în continuare la etapa din Saint Louis, ce se va desfăşura între 26-29 aprilie.

    Autovortex va reprezenta România în campionatul din Saint Louis alături de echipele care au câştigat BRD FIRST Tech Challenge Romania în luna martie.  

    Echipa Dark Angels de la Liceul Teoretic „Ştefan Odobleja” din Bucureşti a castigat cu robotul ei  meciurile din BRD FIRST Tech Challenge Romania.

    Echipele Impulsive de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava, şi Soft Hoarders de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova au primit, în martie, The Inspire Award – premiul oferit de juriu echipelor care au avut rezultate excelente în toate categoriile de jurizare şi au fost apreciate ca fiind modele de echipe FIRST Tech Challenge atât pe teren cât şi în afara lui. Ei au construit roboţi compacţi si inovativi si au colaborat excelent cu alte echipe.

    „Este pentru prima dată când România participa cu patru echipe la finala mondială de robotică pentru licee FTC din SUA. Sunt tare mândră de copiii inteligenţi şi pasionaţi de tehnologie şi sunt foarte fericită că încurajăm inovaţia şi investim în educaţie. Sunt cu sufletul alături de ei şi le ţin pumnii pentru finala care începe azi şi se încheie sâmbătă. Succes!” a declarat Dana Războiu, preşedintele asociaţiei Naţie prin Educaţie.