BusinessMagazin

Tag: Moda

  • Selfie stickurile sunt istorie. Cum se fac acum cele mai bune selfie-uri – GALERIE FOTO

    Preţurile acestora sunt accesibile, începând cu 50 de euro, dar pot ajunge şi la 700 de euro pentru decive-uri mai performante, care zboară cu aproape 50 de kilometri pe oră. 
     
    Circa 80% din utilizatorii de drone le folosesc ca amatori. În timp ce unii sunt încântaţi de snapurie pe care le fac şi pentru care primesc mii de likeuri pe reţelele de socializare, alţi turişti sunt complet nemulţumiţi de faptul că zgomotul pe care îl fac aparatele adesea le ruinează zilele de vacanţă. 
     
    Până în 2020,  aşteptările privitoare la piaţa dronelor sunt că aceasta va creşte la circa 100 de miliarde de dolari. Dronele nu sunt folosite doar în turism, ci s-au dovedit a fi utile şi în industrie, asigurări, agricultură, construcţii, securitate şi în multe alte domenii. 
     

  • Mutare SURPRIZĂ: Decizia discounterilor de pe piaţa locală, Lidl, Penny Market şi Kaufland, dupa ce au cucerit comerţul alimentar

     În ultima perioadă două branduri noi din sector – Kik şi Miniso – şi-au anunţat planurile pentru România: câteva zeci de unităţi fiecare. Şi în comerţul alimentar sunt nume noi care tatonează o intrare pe segmentul de discou

     
    Retailerii de tip discount, cu­nos­cuţi pentru preţurile cu până la 20-30% mai mici decât ale concu­renţilor, au intrat pentru prima dată pe piaţa locală acum mai bine de un deceniu. Primul sector vizat a fost comerţul alimentar, cu nume precum Kaufland sau Penny Market care au deschis iniţial magazine cu focus pe preţ. În 2011 a venit şi Lidl, compania soră a Kaufland şi unul dintre cei mai mari discounteri de la nivel mondial.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 august 2018

    COVER STORY: Vama nu mai e ce-a fost


    LIFESTYLE: Out of Office – Unde îşi petrec vara executivii din România

    RESURSE UMANE: Angajatul cameleon

    ANALIZĂ: Preţul scumpirilor

    SPECIAL: Comunism+capitalism+comunism = soluţia cehă
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Louis Vuitton, Calzedonia, ara shoes şi Moncler sunt câteva dintre numele care deţin unităţi proprii de producţie pe plan local.

    Evoluţia fiecăruia dintre busi­nessuri este diferită, cea mai mare creştere a cifrei de afaceri – de peste 70% – fiind postată de fabrica Moncler din Bacău. La polul opus, businessul gigantului Benetton (Italia) a scăzut cu un sfert anul trecut.
     
    Piaţa locală a fost încă dinainte de anii ’90 una dintre cele mai importante destinaţii de producţie pentru marile branduri atât mass market, cât şi de lux. În total, pe piaţa locală există aproape 10.000 de companii care realizează haine, pantofi sau textile.
     
    Acestea au afaceri cumulate de 22,3 mld. lei şi peste 210.000 de salariaţi anul trecut.
     

  • Discrepanţă uriaşă: Un angajat al H & M din România îşi permite din salariu de cinci ori mai puţine haine ca în Occident

     Preţurile în industria modei sunt de cele mai multe ori aliniate celor din Occident, iar o explicaţie pe care o oferă executivii din piaţă este aceea că local consumatorii sunt mai dispuşi să cheltuie pe haine şi pantofi, fiind pasionaţi de modă şi trenduri.
     
    Preţul hainelor nu este direct proporţional cu puterea de cumpărare a locuitorilor ei în contextul în care România are un salariu mediu de 5-6 ori mai mic decât în Occident. De aceea, românii alocă cea mai mare pondere din salariu pentru achiziţia de haine sau pantofi. Astfel, spre exemplu, cu salariul din România o vânzătoare din magazinele H & M sau Zara îşi cumpără de cinci ori mai puţine haine decât o angajată pe o poziţie similară în Occident.
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt cele mai ciudate anunţuri de pe OLX: saltea gonflabilă de 1.000 de euro sau un timbru de 129.000 de euro

    În categoria „Electronice şi electrocasnice”, există peste 800.000 de oferte active disponibile pe lună. De la obiecte care te pot ajuta să îţi pui la punct studioul de muzică, până la cele mai vechi telefoane, încă funcţionale, iată care sunt cele mai ieşite din comun anunţuri peste care poţi da pe platforma OLX, în categoria „Electronice şi electrocasnice”:

    3D scanner sau cum să îţi proiectezi singur un bust uman sau o roată din aliaj – 40.500 lei
    Telefon mobil SIMONSEN – Norway, funcţional – 6.900 lei  
    Mixer studio – 31.000 lei
    Obiectiv Nikon – 60.000 lei  

    În acelaşi timp, în categoria „Modă şi frumuseţe”, peste 110.000 anunţuri şi-au găsit locul şi sunt disponibile pentru noi proprietari. Iată mai jos câteva anunţuri “out of the box” din această secţiune:

    Adidas Original NMD Chanel X Pharrell-Williams – 4.400 lei
    Haină din blană naturală – 22.600 lei
    Rochie de mireasă – 23.000 lei  
    Ceas Audemars Piguet Royal – 117.900 lei  
    Inel de Logodnă – 51.000 lei

    În categoria “Casa şi grădina”, lucrurile nu sunt cu mult diferite. În fiecare lună, în categorie se găsesc peste 360.000 anunţuri. Cele mai scumpe produse în acest moment sunt:

    Vază antică – 346.722 lei
    Căsuţe din lemn – 22.000 lei  
    Mobilier de birou din lemn masiv – 46.000 lei
    Piscină SPA pentru exterior – 58.990 lei   

    Categoria “Mama şi copilul” are în portofoliu peste 260.000 anunţuri active în fiecare lună, toate produsele fiind pregătite să îşi găsească proprietari noi. Cele mai scumpe şi neobişnuite anunţuri sunt:  

    Saltea gonflabilă – 4.620 lei
    LEGO Millenium Falcon – 3.700 lei
    Circuit maşinuţe – 3.600 lei

    În categoria „Sport, timp liber, artă”, lista de produse este şi mai vastă, iar numărul anunţurilor active în fiecare lună depăşeşte 450.000. Astfel, utilizatorii pot alege dintr-o listă lungă de obiecte, perfecte pentru ceea ce au nevoie.

    Balon presostatic pentru terenul de fotbal – 70.000 lei
    Timbru de colecţie – 500.000 lei  
    Maşină de epocă  – 160.000 lei
    Covor realizat manual din lână cu portretele soţilor Ceauşescu – 200.000 lei
    Pian vechi de peste 150 ani – 92,494 lei

    OLX România, parte a OLX Group, este liderul pieţei locale de anunţuri generaliste, cu peste 4 milioane de anunţuri active şi o medie lunară de peste 9 milioane de vizitatori, potrivit SATI. www.olx.ro oferă românilor posibilitatea de a vinde şi cumpăra produse şi servicii variate.

  • Cum a MURIT manechinul cunoscut ca Zombie Boy. Lady Gaga a făcut anunţul TERIFIANT. Avea doar 32 de ani

    Modelul canadian Rick Genest, cunoscut ca Zombie Boy, care a apărut şi în videoclipul piesei “Born This Way”, interpretată de Lady Gaga, s-a sinucis la vârsta de 32 de ani, potrivit contactmusic.com.

    Informaţia despre decesul lui Genest a fost anunţată joi pe platforma de socializare online Facebook de agenţia de modele Dulcedo Management, cu care lucra manechinul, o figură atipică în lumea modei.

    Zombie Boy a devenit cunoscut în domeniul modei prin faţa, scalpul şi corpul în întregime tatuate. De altfel, numele acestuia a fost înscris în Guinness World Records în 2011, deţinând recordul pentru cele mai multe tatuaje reprezentând oase (139) şi cele mai multe tatuaje reprezentând insecte (176).

    De-a lungul carierei, a defilat pentru case de modă celebre, precum Thierry Mugler, şi a pozat în reviste ca Vogue, GQ şi Vanity Fair.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING! Un nou discounter german cu preţuri mici vine în România pe piaţa de modă

    Grupul Kik, unul dintre cei mai importanţi retaileri de modă din Europa, va deschide primul magazin din România în luna septembrie şi vrea ca în 2019 să ajungă la o reţea de 35 de unităţi.

     
    „Primul magazin Kik din România va fi deschis pe 28 septembrie la Oradea. Avem mare încredere în piaţa românească (…).Ca de fiecare dată, vrem să ne extindem, însă atent, de aceea avem în plan ca în 2019 să ajungem la 35 de magazine“, a spus Katharina Mareike Jonas, vice head of corporate communications and public affairs pentru grup.
     
    Nemţii sunt activi pe segmentul de discount, un segment care a prins rapid la consumatorul român, mai ales după venirea polonezilor de la Pepco care au luat cu asalt piaţa, ajungând la aproape 180 de magazine şi afaceri de 660 de milioane de lei după ce au intrat în România în 2014. „În magazinele noastre orice cumpărător poate să îşi cumpere o ţinută completă cu mai puţin de 30 de euro“, spune executivul de la Kik.
     

  • Cum vom lua credit în viitor? ”Nu de o alegere între bănci şi fintech-uri, ci de una între trecut şi viitor”

    Toate instituţiile financiare se supun anumitor norme, indiferent că vorbim de bănci sau instituţii nebancare, explică Johan Gabriels, general manager Ebury România. „Cu toţii avem lucruri pe care le putem face şi lucruri care sunt interzise; într-un fel, fintech-urile sunt mai în siguranţă, pentru că nu avem o libertate atât de mare în ceea ce priveşte banii clienţilor, putem doar să primim şi să trimitem.”

    Din punctul său de vedere, e vorba nu de o alegere între bănci şi fintech-uri, ci de una între trecut şi viitor. Unele bănci folosesc tehnologii dezvoltate de fintech-uri, pentru că acestea din urmă propun un nou mod de a face banking. „Toate instituţiile financiare vor deveni fintech-uri, pentru că viitorul înseamnă digitalizare. Noi nu cerem românilor să renunţe la bănci, le cerem doar să ne acorde o şansă pentru a dovedi ce putem face pentru ei. Ne place competiţia.”

    Înfiinţată în 2009, Ebury este una dintre companiile fintech cu cea mai rapidă creştere. Cu sediul central în Londra, Ebury oferă companiilor soluţii bancare pentru comerţul global. Compania serveşte peste 24.000 de clienţi corporativi, cu tranzacţii în peste 140 de valute. Fintech-ul oferă servicii financiare care sunt în mod obişnuit rezervate companiilor mari – finanţarea lanţului de aprovizionare, servicii valutare personalizate, gestionarea numerarului şi a riscurilor. Ebury a fost remarcată şi de publicaţiile internaţionale, fiind inclusă de Financial Times în topul companiilor europene cu cea mai rapidă creştere; între 2015 şi 2017, fintech-ul a fost prezent în Deloitte UK Technology Fast 50.

    Cum vom lua credit în viitor? ”Nu de o alegere între bănci şi fintech-uri, ci de una între trecut şi viitor”

  • Cum schimbă fintech-urile bankingul tradiţional. „Termenul fintech se referă mai degrabă la o industrie, este o modalitate nouă de a oferi produse bancare”

    Johan Gabriels a fost preşedinte şi director general al RBS România din septembrie 2009 până în 2012, el activând anterior ca director financiar în cadrul grupului, în Amsterdam şi Düsseldorf. În 2013 a devenit CEO al Băncii Carpatica, reuşind să salveze banca din Sibiu după trei ani grei, prin găsirea unui investitor care să facă o infuzie de capital şi să readucă instituţia în limitele de solvabilitate şi lichiditate. Ulterior, Banca Comercială Carpatica a fuzionat cu Patria Bank (fosta Nextebank) în 2017. Gabriels mai are în CV branduri precum Arthur Andersen, Eli Lilly, PepsiCo, Capital One şi MasterCard. Astfel, bancherul are expertiză în management financiar atât pe zona bancară, cât şi în domeniul bunurilor de larg consum.

    „Termenul fintech se referă mai degrabă la o industrie, este o modalitate nouă de a oferi produse bancare. O să vă dau un exemplu: dacă vă trimit acum un e-mail, o să îl primiţi în câteva minute sau chiar secunde. De ce ar dura câteva zile să vă trimit nişte bani? Fintech-urile îţi permit să faci totul mult mai repede, pentru că nu mai folosim sistemele vechi, tradiţionale”, explică Johan Gabriels. Există şi numeroase start-up-uri în zona fintech care sunt noi pe piaţă, iar acestea sunt mai inovatoare decât anumite departamente înfiinţate deja în băncile tradiţonale. „Nu trebuie să excludem nici ipoteza în care marii jucători de pe piaţa de tehnologie – Amazon, Google sau Facebook – se vor orienta către zona de banking, fie transformându-se în bănci, fie, mai probabil, prin asocierea cu un fintech”, adaugă el.

    Citiţi aici continuarea