BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Va începe Fondul Suveran al Norvegiei să investească o parte din cele peste 1.600 de miliarde de euro în companii de apărare?

    Guvernul Norvegiei se confruntă cu presiunea partidelor de opoziţie care cer ca Fondul Suveran să investească şi în companii de apărare în contextul geopolitic actual, potrivit CNBC.

    Fondul Suveran al Norvegiei are active de peste 1.660 de miliarde de euro şi este cel mai mare fond suveran din lume. Fondul nu a mai avut voie să investească în companii de apărare în ultimii aproape 20 de ani.

    Tot din motive etice, fondul nu a avut voie să investească în firme care sunt implicate în producţia de muniţie, armament sau tutun, printre altele.

    Acum, opoziţia din Norvegia consideră că o parte dintre aceste restricţii trebuie eliminate în contextul invaziei ruseşti din Ucraina şi a tendinţei de înarmare de care dau dovadă alte ţări.

    „Ne confruntăm în prezent cu cea mai mare criză de securitate de după Al Doilea Război Mondial. Există o nevoie urgentă pentru investiţii mai mari în industria de apărare pentru a întări securitatea noastră, precum şi a aliaţilor noştri”, a declarat Tina Bru, unul dintre liderii partidului conservator din Norvegia.

    Fondul Suveran al Norvegiei a fost înfiinţat în anii ă90 pentru a investi profiturile suplimentare din sectorul de petrol şi gaze naturale. Până astăzi, fondul a pus bani în peste 8.650 de companii din 60 de ţări.

  • OpenAI atrage o finanţare uriaşă de 40 de miliarde de dolari. SoftBank, alături de alţi mari investitori din tehnologie, precum Microsoft şi Coatue Management, investesc într-un viitor dominat de inteligenţa artificială. Evaluarea start-up-ului ajunge la 300 de miliarde de dolari

    OpenAI a obţinut o nouă finanţare de 40 de miliarde de dolari din partea SoftBank şi a altor investitori, evaluând compania care produce ChatGPT la 300 de miliarde de dolari, ceea ce o face unul dintre cele mai bine finanţate start-up-uri private din lume, informează Financial Times.

    Conform unei surse apropiate situaţiei financiare, SoftBank a contribuit cu 75% din această finanţare, iar restul de 25% va proveni de la alţi investitori, inclusiv Microsoft, Coatue Management, Altimeter Capital şi Thrive Capital. Financial Times a fost prima publicaţie care a raportat despre investiţia SoftBank.

    Finanţarea va fi oferită în două etape: o sumă iniţială de 10 miliarde de dolari, urmată de încă 30 de miliarde de dolari, care vor fi investite până la sfârşitul anului 2025, potrivit aceleaşi surse.

    Această finanţare vine în contextul în care OpenAI, compania din San Francisco, se transformă dintr-o organizaţie non-profit complexă într-o entitate cu scop lucrativ mai convenţional. Conversia trebuie să fie finalizată până la sfârşitul acestui an, altfel SoftBank va avea opţiunea de a reduce contribuţia sa totală la 20 de miliarde de dolari, a adăugat sursa menţionată.

    Evaluarea de 300 de miliarde de dolari plasează OpenAI pe locul 27 în clasamentul celor mai mari companii din S&P 500, dacă ar fi listată astăzi, reflectând entuziasmul faţă de sectorul inteligenţei artificiale. Astfel, OpenAI ar depăşi companii mari precum Chevron şi ar fi puţin mai mică decât Coca-Cola. În octombrie, OpenAI a strâns 6,6 miliarde de dolari într-o rundă de finanţare, având o evaluare de 157 miliarde de dolari.

    „Această investiţie ne va ajuta să depăşim noi limite şi să facem inteligenţa artificială mai utilă în viaţa cotidiană”, a declarat Sam Altman, directorul general al OpenAI.

    Masayoshi Son, fondatorul SoftBank, a descris inteligenţa artificială ca o „forţă definitorie care modelează viitorul omenirii” şi a subliniat că „parteneriatul extins dintre SoftBank şi OpenAI accelerează viziunea noastră comună de a debloca întregul potenţial al acestei tehnologii”.

    OpenAI a anunţat luni că va lansa în lunile următoare un model de inteligenţă artificială „Open-weights”, pe fondul unei concurenţe puternice din partea altor modele deschise, precum DeepSeek din China şi Llama de la Meta.

    Un model mai accesibil şi mai ieftin ar reprezenta o schimbare faţă de strategia tradiţională a OpenAI, care include taxe pentru utilizatori şi afaceri, prin abonamente la produse precum ChatGPT, şi pentru dezvoltatori, prin accesul la interfaţa sa de programare a aplicaţiilor.

    Modelele „Open-weights” vor oferi informaţii detaliate despre funcţionarea sistemelor – cunoscute sub numele de ponderi – şi vor pune la dispoziţie codul sursă, permiţând dezvoltatorilor să ruleze modelele pentru cazurile lor de utilizare specifice. Aceste modele vor fi o versiune limitată a celor open-source, care furnizează informaţii complete, cum ar fi seturi de date şi codul necesar pentru a crea un model de la zero. Modelele deschise sunt, de obicei, mai ieftine de utilizat şi pot fi personalizate pentru nevoi specifice.

    Compania nu a oferit detalii despre modul în care va monetiza acest model deschis, dar opţiunile ar putea include personalizarea sau licenţierea comercială.

  • Cum ar putea putea o simplă glumă să îl coste pe şeful celei mai mari companii din lume miliarde de dolari şi cine sunt cei pe care i-a supărat în acest fel?

    Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a reuşit să enerveze marii clienţi şi parteneri ai companiei după ce în timpul unei conferinţe a făcut o remarcă neinspirată despre cipurile produse de compania tech pe care o conduce, scrie Business insider.

    „Când Blackwell va începe să fie livrat, Hopper va deveni irelevant. Există câteva scenarii în caree Hopper ar fi mai bun, dar nu sunt multe”, a spus Jensen Huang.

    CEO-ul Nvidia făcea referire la cel mai recent cip AI produs de compania sa, care este mai performant decât Hopper, varianta anterioară de semi conductor al Nvidia.

    Marile companii tech care investesc masiv în tehnologia AI, de la Amazon la Google sau Microsoft, cumpără cantităţi imense de cipuri pentru a-şi antrena softwarele cu inteligenţă artificială şi a rula modele sofisitcate de AI generativă. În teorie, marile companii tech ar trebui să se bucure că un un produs al Nvidia întră pe piaţă, în practică asta înseamnă că tot ce au cumpărat şi tot ce folosesc până acum devine dintr-o dată învechit.

    Atunci când o tehnologie nouă ca aceasta evoluează într-un ritm atât de rapid, versiunile anterioare devin învechite, sau cel puţin mai puţin utile, mult mai repede.

    Acest lucru face ca aceste active să fie mai puţin valoroase, astfel încât marile companii de cloud computing sunt forţate să se adapteze. Acest lucru se realizează prin depreciere, prin care valoarea activelor se reduce în timp pentru a reflecta elemente precum uzura şi, în cele din urmă, obsolescenţa.

    Cu cât deprecierea este mai rapidă, cu atât mai mare este impactul asupra veniturilor.

    Ross Sandler, analist tehnologic de top la Barclays, a avertizat investitorii că marile companii de cloud  vor trebui probabil să facă ajustări, care ar putea reduce semnificativ profiturile.

    Să luăm exemplul Amazon Web Services, cel mai mare furnizor de cloud. În februarie, acesta a devenit primul care a resimţit efectele evoluţiei tehnologice rapide.

    Brian Olsavsky , CFO-ul Amazon, a declarat în cadrul raportului privind performanţele Amazon de luna trecută că „a observat un ritm crescut de dezvoltare a tehnologiei, în special în domeniul inteligenţei artificiale şi al învăţării automate”.

    „Ca urmare, se reduce perioada de utilizare pentru un subset de servere şi echipamente de reţea de la 6 ani la 5 ani, începând din ianuarie 2025”, a spus Olsavsky, adăugând că acest lucru va reduce veniturile operaţionale în acest an cu aproximativ 700 de milioane de dolari.

    Apoi, alte veşti proaste: Amazon a „pensionat anticipat” o parte din serverele şi echipamentele sale de reţea, a declarat Olsavsky, adăugând că această „depreciere accelerată” a costat compania aproximativ 920 de milioane de dolari şi că se aşteaptă ca aceasta să diminueze veniturile în 2025 cu aproximativ 600 de milioane de dolari.

    Pentru Meta, estimările arată că o reducere cu un an a duratei de utilizare a serverelor companiei ar creşte deprecierea investiţiilor în AI la  peste 5 miliarde de dolari şi ar reduce veniturile din exploatarea tehnologiei cu o sumă similară.

    Pentru Google, o schimbare similară ar reduce profitul operaţional cu 3,5 miliarde de dolari.

  • O glumă care l-ar putea costa miliarde de dolari: Cum a reuşit şeful Nvidia să rişte să ”enerveze” cei mai mari clienţi, precum Amazon sau Microsoft, care cumpără chip-uri AI fără să se uite la bani

    Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a reuşit să enerveze marii clienţi şi parteneri ai companiei după ce în timpul unei conferinţe a făcut o remarcă neinspirată despre cipurile produse de compania tech pe care o conduce, scrie Business insider.

    „Când Blackwell va începe să fie livrat, Hopper va deveni irelevant. Există câteva scenarii în caree Hopper ar fi mai bun, dar nu sunt multe”, a spus Jensen Huang.

    CEO-ul Nvidia făcea referire la cel mai recent cip AI produs de compania sa, care este mai performant decât Hopper, varianta anterioară de semi conductor al Nvidia.

    Marile companii tech care investesc masiv în tehnologia AI, de la Amazon la Google sau Microsoft, cumpără cantităţi imense de cipuri pentru a-şi antrena softwarele cu inteligenţă artificială şi a rula modele sofisitcate de AI generativă. În teorie, marile companii tech ar trebui să se bucure că un un produs al Nvidia întră pe piaţă, în practică asta înseamnă că tot ce au cumpărat şi tot ce folosesc până acum devine dintr-o dată învechit.

    Atunci când o tehnologie nouă ca aceasta evoluează într-un ritm atât de rapid, versiunile anterioare devin învechite, sau cel puţin mai puţin utile, mult mai repede.

    Acest lucru face ca aceste active să fie mai puţin valoroase, astfel încât marile companii de cloud computing sunt forţate să se adapteze. Acest lucru se realizează prin depreciere, prin care valoarea activelor se reduce în timp pentru a reflecta elemente precum uzura şi, în cele din urmă, obsolescenţa.

    Cu cât deprecierea este mai rapidă, cu atât mai mare este impactul asupra veniturilor.

    Ross Sandler, analist tehnologic de top la Barclays, a avertizat investitorii că marile companii de cloud  vor trebui probabil să facă ajustări, care ar putea reduce semnificativ profiturile.

    Să luăm exemplul Amazon Web Services, cel mai mare furnizor de cloud. În februarie, acesta a devenit primul care a resimţit efectele evoluţiei tehnologice rapide.

    Brian Olsavsky , CFO-ul Amazon, a declarat în cadrul raportului privind performanţele Amazon de luna trecută că „a observat un ritm crescut de dezvoltare a tehnologiei, în special în domeniul inteligenţei artificiale şi al învăţării automate”.

    „Ca urmare, se reduce perioada de utilizare pentru un subset de servere şi echipamente de reţea de la 6 ani la 5 ani, începând din ianuarie 2025”, a spus Olsavsky, adăugând că acest lucru va reduce veniturile operaţionale în acest an cu aproximativ 700 de milioane de dolari.

    Apoi, alte veşti proaste: Amazon a „pensionat anticipat” o parte din serverele şi echipamentele sale de reţea, a declarat Olsavsky, adăugând că această „depreciere accelerată” a costat compania aproximativ 920 de milioane de dolari şi că se aşteaptă ca aceasta să diminueze veniturile în 2025 cu aproximativ 600 de milioane de dolari.

    Pentru Meta, estimările arată că o reducere cu un an a duratei de utilizare a serverelor companiei ar creşte deprecierea investiţiilor în AI la  peste 5 miliarde de dolari şi ar reduce veniturile din exploatarea tehnologiei cu o sumă similară.

    Pentru Google, o schimbare similară ar reduce profitul operaţional cu 3,5 miliarde de dolari.

  • Elon Musk cucereşte spaţiul cu Starlink şi este pe cale să-şi consolideze dominaţia pe piaţa internetului prin satelit, dar apropierea de Trump complică lucrurile şi este mai degrabă un obstacol decât un atu în extinderea sa globală

    Starlink, compania lui Elon Musk, este pe cale să-şi consolideze dominaţia pe piaţa internetului prin satelit odată cu o creştere puternică a veniturilor în acest an, însă legăturile celui mai bogat om din lume cu fostul preşedinte american Donald Trump încep să devină mai degrabă un obstacol decât un atu în extinderea sa globală, scrie FT. 

    Grupul SpaceX al miliardarului poartă discuţii pentru a aduce rapid serviciul în ţări cu un potenţial de 1 miliard de noi utilizatori, inclusiv negocieri cu Turcia, Maroc şi Bangladesh, în timp ce înregistrează progrese pentru obţinerea aprobărilor de reglementare în alte pieţe uriaşe, precum India.

    Alianţa lui Musk cu Trump a eliminat de asemenea obstacolele şi preocupările legate de monopol pe care le aveau oficialii din perioada Biden, deschizând calea către contracte federale extrem de profitabile.

    Serviciul Starlink a fost instalat la Casa Albă în ultimele săptămâni, iar secretarul pentru Comerţ al lui Trump, Howard Lutnick, a făcut lobby pentru ca Starlink să fie luat în considerare în cadrul programului american Bead de 42 de miliarde de dolari pentru extinderea accesului la internet în zonele rurale.

    Totuşi, implicarea fondatorului SpaceX în politică a început să afecteze planurile de extindere globală, deoarece fiecare ţară trebuie să aprobe intrarea Starlink pe piaţa sa, iar politicienii analizează dacă Musk este un partener de încredere.

    În ultimele săptămâni, o provincie canadiană a anulat un contract cu Starlink, în semn de protest faţă de tarifele impuse de SUA. Între timp, Musk s-a contrat public cu politicieni europeni care contribuie la finanţarea Starlink în Ucraina, ca parte a eforturilor de apărare împotriva Rusiei – ceea ce i-a determinat pe aceştia să caute alternative.

    „Se pare că are loc o schimbare tectonică în peisajul comunicaţiilor prin satelit, declanşată de geopolitică”, a spus Edison Yu, analist la Deutsche Bank. „Starlink este în mod clar numărul unu, dar nu este singurul jucător.”

    Aproximativ jumătate din averea netă a lui Musk, estimată la 314 miliarde de dolari, este acum legată de SpaceX – evaluată recent la 350 de miliarde de dolari într-o ofertă privată – în timp ce participaţia sa de 20% în Tesla s-a redus la 100 de miliarde de dolari.

    Morgan Stanley estimează că Starlink va genera venituri de 16,3 miliarde de dolari în acest an, în creştere cu 74% faţă de cele 9,3 miliarde estimate pentru 2024, iar numărul de abonaţi aproape se va dubla, ajungând la 7,8 milioane de la 4,65 milioane, potrivit unui raport din ianuarie. Prin comparaţie, afacerea de lansări spaţiale a SpaceX este prognozată să genereze venituri de 5,8 miliarde de dolari în 2025, în creştere cu 20% faţă de 4,9 miliarde anul trecut.

    „Deşi totul a început cu capacitatea de lansare lider pe piaţă, credem că Starlink va fi principalul motor al creşterii şi profitabilităţii SpaceX,” a declarat Adam Jonas, analist la Morgan Stanley.

    Starlink a declarat că cele peste 7.000 de sateliţi ai săi aflaţi pe orbită joasă oferă servicii în 118 ţări şi teritorii, iar Nigerul este cea mai recentă ţară conectată, săptămâna trecută.

     

  • Ce poate învăţa ţara noastră de la vecini. Ungaria excelează într-un domeniu cheie pentru dezvoltarea economiei, iar România trebuie să îşi ia notiţe VIDEO

    ​În ultimii ani, diferenţele dintre investiţiile străine directe atrase de România şi cele ale Ungariei au fost semnificative. În 2023, Ungaria a înregistrat investiţii record de peste 13 miliarde de euro, în creştere faţă de 6,5 miliarde de euro în 2022 . Pe de altă parte, România a atras 6,58 miliarde de euro în 2023, în scădere faţă de recordul de 10,03 miliarde de euro în 2022. Datorită acestor rezultate, Alexandru Reff, Country Manager Partner pentru România şi Moldova este de părere că România ar putea învăţa de la vecinii maghiari despre atragerea investiţiilor şi dezvoltarea economiei.

     „Contează foarte mult felul în care administraţia facilitează investiţiile străine şi ăsta e un capitol la care Ungaria, care e deficitară la alte capitole, străluceşte” a declarat Alexandru Reff, Country Manager Partner, România şi Moldova, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business

    Mai mult, Alexandru Reff punctează că Ungaria ia în serios studiile şi cercetarea privind investiţiile străine, căutând să implementeze cele mai bune soluţii pentru investitori şi atragerea investiţiilor străine.

    „Nu cred că la mijloc e vorba doar de retorică. Noi am fost în Ungaria unde am discutat cu sute de investitori străini sau chiar mii şi am generat nişte concluzii foarte detaliate despre ce îşi doresc. Concluziile au fost luate în considerare de guvernul Orban” a mai spus Alexandru Reff la ZF Live.

  • X revine la 44 de miliarde de dolari: Musk îşi recâştigă puterea. Ce se ascunde în spatele răsturnării surprinzătoare a evaluării celebrei platforme social media

    Evaluarea platformei de socializare X a revenit la 44 de miliarde de dolari, evidenţiind schimbarea bruscă de situaţie a companiei de când Elon Musk, proprietarul său, a devenit un susţinător ferm al preşedintelui Donald Trump, scrie Financial Times.

    Investitorii au evaluat platforma la 44 de miliarde de dolari într-o tranzacţie secundară desfăşurată la începutul acestei luni, în cadrul căreia au schimbat participaţiile existente în companie, potrivit a două surse familiarizate cu acest subiect.

    De asemenea, X lucrează la o rundă primară de strângere de capital, în care intenţionează să adune aproximativ 2 miliarde de dolari prin vânzarea de acţiuni noi. Aceşti bani ar urma să fie folosiţi pentru a plăti peste 1 miliard de dolari din datoria junior pe care Musk a preluat-o pentru a finanţa achiziţia companiei, cunoscută în 2022 sub numele de Twitter, potrivit mai multor surse bine informate.

    De la preluarea companiei, Musk a relaxat politicile de moderare ale platformei, ceea ce a dus la plecarea multor agenţi publicitari. Dezvăluirile de la Fidelity Investments din luna septembrie sugerau o evaluare a companiei de sub 10 miliarde de dolari, în condiţiile în care Musk a cumpărat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari.

    Noua evaluare de 44 de miliarde de dolari reprezintă o revenire pentru Musk şi investitorii săi, inclusiv Andreessen Horowitz, Sequoia Capital, 8VC, Goanna Capital şi Fidelity Investments. Tranzacţia va stabili un preţ de referinţă pentru următoarea rundă primară de finanţare.

    Deşi veniturile X au scăzut de la preluare, compania a raportat venituri ajustate înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare de aproximativ 1,2 miliarde de dolari în 2024, conform a două surse familiare cu situaţia. Aceasta este o sumă similară cu cea din perioada anterioară achiziţiei de către Musk.

    Alte două surse care cunosc situaţia financiară a X au menţionat că planul lui Musk de reducere a costurilor pare să dea roade şi că veniturile companiei s-au îmbunătăţit. Cu toate acestea, o altă sursă a spus că cifra EBITDA a fost „ajustată într-un mod exagerat”.

    X a refuzat să trateze întrebările adresate de jurnaliştii Financial Times.

  • O nouă tranzacţie: După ce negocierile au eşuat vara trecută, Google se află din nou în discuţii pentru a cumpăra Wiz, un startup de securitate cibernetică, pentru 30 de miliarde de dolari. Wiz a fost fondat în 2020 de foşti membri ai unităţii de elită a serviciilor de informaţii cibernetice din Israel

    Compania-mamă a Google, Alphabet, este în discuţii pentru a cumpăra start-up-ul de securitate cibernetică Wiz pentru aproximativ 30 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea deveni cea mai mare achiziţie din istoria grupului de căutare, potrivit unor surse apropiate situaţiei, potrivit FT. 

    Alphabet a purtat discuţii anul trecut pentru achiziţionarea Wiz cu 23 de miliarde de dolari, însă negocierile au eşuat după ce unii dintre directorii şi investitorii companiei de securitate cibernetică s-au arătat îngrijoraţi de posibilele obstacole din partea autorităţilor antitrust. Acum, Alphabet a revenit cu o ofertă de peste 30 de miliarde de dolari, a declarat o sursă.

    Potrivit a două persoane implicate, noua rundă de discuţii este în desfăşurare şi un acord ar putea fi încheiat în curând. Preluarea Wiz ar fi una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi ar putea totuşi să atragă atenţia Comisiei Federale pentru Comerţ (FTC) sub administraţia preşedintelui Donald Trump, al cărei nou preşedinte, Andrew Ferguson, a menţinut regulile care permit agenţiei să blocheze tranzacţiile mari — reguli stabilite de predecesoarea sa, Lina Khan.

    Alphabet nu a răspuns solicitărilor de comentarii legate de aceste discuţii. Wiz a refuzat să comenteze.

    Fondată în 2020 de foşti membri ai unităţii de elită a serviciilor de informaţii cibernetice din Israel şi stabilită acum în SUA, Wiz oferă servicii de securitate cibernetică pentru cloud. Compania este una dintre start-up-urile software cu cea mai rapidă creştere din toate timpurile, beneficiind de o explozie a vânzărilor pe măsură ce tot mai multe companii îşi mută operaţiunile în cloud.

    Potrivit co-fondatorului Roy Reznik, Wiz a atins venituri anuale recurente de 500 de milioane de dolari anul trecut — un indicator financiar frecvent folosit de start-up-uri — şi intenţionează să dubleze această sumă până în 2025. Conform site-ului său, grupul oferă servicii de securitate în cloud pentru aproape jumătate dintre cele mai mari 100 de companii din SUA.

    Posibila tranzacţie, raportată pentru prima dată de Wall Street Journal, vine într-un context lent pentru fuziuni şi achiziţii, pe fondul incertitudinilor legate de politicile comerciale ale noii administraţii Trump şi al instabilităţii pieţei, care au temperat aşteptările privind un boom în domeniul M&A.

    Consultanţii financiari au exprimat temeri că marile achiziţii din sectorul tech ar putea fi deosebit de dificile sub actuala administraţie, mai ales după ce vicepreşedintele JD Vance a declarat că „Big Tech are prea multă putere”.

    Wiz, companie privată, a strâns ultima dată 1 miliard de dolari în 2022 la o evaluare de 12 miliarde de dolari, din partea unui grup de investitori condus de Andreessen Horowitz, Lightspeed Venture Partners şi Thrive Capital. Compania este susţinută şi de investitori precum Index Ventures, Insight Partners, G Squared, Sequoia Capital, Greenoaks, Cyberstarts şi Wellington.

    După ce discuţiile cu Alphabet s-au întrerupt vara trecută, Wiz a anunţat că va urmări listarea la bursă printr-o ofertă publică iniţială (IPO).

  • România avea la finele anului 2024 o datorie totală a administraţiei publice de 964 miliarde lei, cu o pondere de 54,6% în PIB, în creştere cu 180 miliarde lei faţă de 2023

    România avea la finele anului 2024 o datorie totală a administraţiei publice de 964 miliarde lei, respectiv o pondere de 54,6% în PIB, în creştere cu 180 miliare lei faţă de anul precendent, potrivit datelor Ministerului de Finante.

    La sfârşitul anului 2023, datoria administraţiei publice se ridica la 784 miliarde lei, respectiv 48,9% din PIB.

    În intervalul 2020-2024, datoria a crescut cu 466 miliarde lei. 

    În decembrie 2024, datoria a crescut cu 28 miliarde lei faţă de noiembrie. 

    Din suma totală raportată la sfârşitul lunii decembrie, 786 miliarde lei reprezintă titluri de stat, iar 158 miliarde lei sunt împrumuturi. Restul de 19 miliarde lei reprezintă numerar sau depozite.

    Cea mai mare parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, respectiv 884 miliarde lei. Datoria în moneda naţională se ridica la 468 miliarde lei, cea în euro la 395 miliarde echivalent lei, iar cea în dolari la 98 miliarde echivalent lei.  

    Cea mai mare parte a datoriei, 940 miliarde de lei, apartine administratiei publice centrale, cu 26 milirde lei mai mare decât în noiembrie, în timp ce administraţia publică locală are datorii de 24 miliarde lei, în creştere cu circa 1 mld.lei.

    În cazul administraţiei centrale, ce mai mare parte a datoriei este în titluri de stat, de 783 miliarde lei, în timp ce 136 milairde lei reprezintă împrumuturi. 

    Comparativ, aproape toată datoria administraţiei locale reprezintă împrumuturi, cu un total de  21,4 milairde lei. 

     

  • România îşi propune să dubleze capacitatea de energie solară la 8.500 MW până în 2030, cu investiţii de 2,5 miliarde de euro

    România are în prezent o capacitate de aproximativ 4.500 MW din panouri solare, iar, potrivit planurilor guvernamentale, aceasta ar urma să crească la circa 8.500 MW până în 2030, cu investiţii estimate la aproape 2,5 miliarde de euro.

    Pentru a atinge acest obiectiv, vor fi necesare investiţii anuale de circa 500 de milioane de euro, destinate dezvoltării parcurilor solare şi instalării panourilor fotovoltaice în ferme, fabrici, depozite sau pe clădiri rezidenţiale, care s-ar putea traduce prin cheltuieli de peste 1 milion de euro zilnic până în 2030.

    În prezent, costul dezvoltării a 1 MW de panouri solare ajunge la 600.000 de euro.

    Pe măsură ce România dezvoltă tot mai multe capacităţi de producţie din surse regenerabile, stocarea energiei devine o componentă vitală a tranziţiei energetice, având un rol esenţial în echilibrarea Sistemului Energetic Naţional şi fiind indispensabilă pentru o reţea stabilă şi eficientă.

    Din această perspectivă, investiţiile în capacităţi de stocare a energiei vor creşte semnificativ în următorii ani, având în vedere angajamentele României de a atinge neutralitatea carbonului până în 2050 şi de a spori ponderea energiei regenerabile în mixul său energetic.

    În acest context, 1.000 de reprezentanţi ai celor mai puternice companii din domeniul energiei solare din lume, alături de 50 de firme expozante, vor participa în perioada 18-19 martie la Solar Energy Bucharest Summit, expoziţie tehnologică şi de business pentru industria solară din România, care se va desfăşura sub patronajul ministerului Energiei.