BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Aurel Bernat, CEO, BT Asset Management SAI: „Este important ca persoanele active din mediul de business să interacţioneze cu cel educaţional”

    Rol ocupat în companie: Ca CEO al BT Asset Management SAI, sunt responsabil de conducerea executivă a companiei prin organizarea funcţionării acesteia.
    Obiectivele principale sunt creşterea activelor aflate în administrare şi a numărului de investitori, într-un mod sustenabil pe termen lung.
    Sustenabilitatea rezultă prin dezvoltarea permanentă de produse noi, performanţă predictibilă, servicii uşor accesibile şi susţinere permanentă acordată clienţilor.
    Cele mai importante roluri profesionale avute anterior: Director vânzari / director general adjunct în cadrul BT Asset Management SAI
    Rolul propus pentru anul 2030: Formator. Dintr-o pasiune (haideţi să-i spunem hobby), ţin legătura cu mediul academic. Mi-ar plăcea să mă văd în 2030 în postura de a împărtăşi experienţe sau trăiri, care să fie în beneficiul celor aflaţi la început de drum. Consider că este important ca persoanele active din mediul de business să interacţioneze cu cel educaţional, măcar periodic, şi să aducă acel concept de „economie reală” către mediul academic.
    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Prefer mai degrabă să descriu un profil de antreprenor împreună cu motivele simple ale acestei admiraţii: în general admir oameni pe care ajung să-i cunosc personal, nu doar citind cărţi sau articole descriptive, oameni care clădesc businessuri de anvergură pornind de la o simplă idee şi mai ales oameni care reuşesc să păstreze frumuseţea modestiei pe termen lung. 

  • În doar 25 de ani, cei mai bogaţi oameni din lume au generat de două ori mai multe emisii de carbon decât populaţia săracă a planetei

    În perioada 1990-2015, cei mai bogaţi oameni din lume – 10% din populaţia totală a planetei – au fost responsabili de peste jumătate (52%) din emisiile de carbon înregistrate la nivel mondial, conform unui raport publicat luni de Oxfam International şi Institutul pentru Mediu din Stockholm,.

    Criza climatică continuă să fie alimentată de acumularea de CO2 în atmosferă, aşa că scăderile înregistrate în urma perioadei de carantină nu vor soluţiona problema pe termen lung, scrie Euronews.

    Între 1990 şi 2015, 1% din cei mai bogaţi oameni din lume au produs 15% din cantitatea totală de dioxid de carbon, în timp ce populaţia săracă a planetei a produs 7%.

    Pentru a îndeplini cerinţele impuse de Acordul climatic de la Paris din 2015, ţările care au semnat tratatul – 196 la număr – vor trebui să menţină încălzirea globală sub 1,5 grade celsius până la finalul secolului XXI.

    Agenţia Europeană pentru Mediu (AEM) declara săptămâna trecută că factorii de mediu, precum poluarea aerului şi valurile masive de căldură, contribuie la circa 13% din totalul deceselor din Europa. De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) anunţa la începutul anului că este necesar să se reducă până în 2030 rata poluării la jumătate, iar o treime din suprafaţa planetei trebuie să fie intens protejată.

     

  • OMV Petrom se aşteaptă la reducerea preţului petrolulului pe termen mediu şi lung, la 60 USD/baril faţă de 75 USD cât estima anterior

    OMV Petrom a decis să revizuiască estimările legate de cotaţia petrolulului, precum şi ale preţurilor pentru energie electrică,  pe termen mediu şi lung, ceea ce va duce la ajustări nete de depreciere de aproximativ 350 milioane lei dupa impozitare în T3/20.

    “Modelul nostru integrat de afaceri isi demonstreaza inca o data beneficiile, mai ales intr-un mediu in care ne asteptam la un pret scazut al titeiului. Vom continua sa urmarim executia strategiei noastre, avand ca scop furnizarea de energie mai curata si in mod sustenabil, in care gazul natural va juca un rol semnificativ in cadrul tranzitiei energetice.”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

    Pe segmentul Upstream, compania a redus estimarea privind preţului petrolului la 60 USD/baril faţă de 75 USD/baril folosită anterior. Astfel, pentru 2021, OMV se aşteaptă la o continuare a efectului macroeconomic al pandemiei COVID-19 şi menţine prognoza de preţ la 50 USD/baril, în timp ce pentru 2022 şi 2023 estimărle au fost reduse la 60 USD  de la 70 USD, respectiv 75 USD.

    Pentru perioada 2024 – 2029, OMV Petrom mizează pe o  cotatie a ţiteiului Brent de 65 USD/baril (anterior 75 USD), care va scădea gradual la 60 USD până în 2035. 

    ”Ne asteptam ca actualizarea estimarilor de pret al titeiului sa conduca la ajustari nete de depreciere nemonetare de aproximativ 800 mil lei dupa impozitare, care includ atat ajustari de depreciere pentru active necorporale de explorare, cat si ajustari nete de depreciere pentru active corporale”, se arată în anunţul publicat la BVB.

    In Downstream Gas, estimarile de pret pe termen lung pentru energie electrica si certificatele CO2 au fost revizuite, avand in vedere conditiile mai bune din piata producţiei de energie electrică.

    ”Aceasta a determinat reversarea integrala a ajustarilor de depreciere aferente centralei electrice cu ciclu combinat de la Brazi, de aproximativ 450 mil lei dupa impozitare”. 

    Pentru 2020, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi 40 USD/bbl (2019: 64 USD/bbl).

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie de la bursă, a raportat un profit net de 867 milioane de lei în prima jumătate din 2020, în scădere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi afaceri de a 10 mld. lei, minus 11%.

     

  • „Ar trebui sau nu ca o companie să plătească o parte din cheltuielile cu utilităţile sau de alt tip pentru angajaţii care lucrează de acasă”?

    La fel ca în cazul beneficiilor extra-salariale anterioare (tichete de masă, abonamente la sala de sport, spaţii de relaxare generoase, fructe şi cafea gratuite), firmele din domeniul IT se numără printre primele care au decis să îşi sprijine financiar angajaţii care lucrează de acasă.
    Dell este una dintre companiile care a aplicat o serie de măsuri pentru aceştia, în situaţia în care, în prezent, la nivel global 95% dintre angajaţii firmei se află într-o situaţie de work from home.
    Chiar dacă pentru perioada următoare, reprezentanţii companiei au stabilite câteva scenarii pentru întoarcerea la birou, ei spun că pe  parcursul ultimului deceniu s-au pregătit constant pentru flexibilitatea la locul de muncă, astfel că lucrează de la distanţă de peste 10 ani: 30% dintre angajaţii Dell Technologies au lucrat de la distanţă chiar dinaintea pandemiei.
    Reprezentanţii din România ai companiei spun că, din momentul în care şi-au dat seama că acest scenariu al lucrului de la distanţă va dura mai mult decât s-au aşteptat cu toţii, au lansat o versiune updatată pentru contextul pandemiei a programului lor, Connected Mobility (pe care au denumit-o Connected Mobility 2.0). Încă de la început, programul a fost gândit în jurul flexibilităţii acordate de către computerele mobile.
    Programul presupune că acei angajaţi care îşi doresc să facă parte din programul 2.0 şi vor să petreacă mai mult timp acasă, vor primi mai întâi un sprijin financiar, pentru a fi cheltuit pe echipamentul de acasă (dispozitive, conexiunea la internet etc.),  care se adaugă echipamentului pe care aceştia deja îl aveau, pentru lucrul de la distanţă.
    Pe lângă acest lucru, în România derulează mai multe iniţiative, preponderent în mediul online, pentru a-şi ajuta angajaţii să gestioneze această perioadă, dar şi să menţină lucrurile cât mai aproape de normal, aşa cum erau obişnuiţi cu ele. „De exemplu, am mutat online o serie de evenimente interne, care acoperă teme de la adaptarea la noul normal sau traininguri pentru dezvoltare personală şi profesională până la inovare în management, egalitatea de gen, tehnici de vorbit în public, sau chiar yoga, pilates sau cursuri de gătit. Oferim, de asemenea, săptămânal resurse care să ne ajute la obţinerea stării de bine, ce ţin de sănătatea mentală, fizică şi nutriţie.”
    Reprezentanţii Dell România spun că beneficiile materiale acordate vin pe fondul acestui context neobişnuit, fiind un efect, nu un factor motivant în sine: „Onest vorbind, cu toţii simţim teamă şi nesiguranţă, iar aceasta este o situaţie generală pe care toate organizaţiile ar trebui să o gestioneze. Astfel, considerăm că principalul factor motivant este relaţia deschisă şi onestă dintre angajator-angajat, reflectată prin crearea unui spaţiu sigur, în care colegii noştri să îşi poată exprima grijile, un spaţiu care să poată cuprindă nesiguranţele şi fricile lor. Noi avem această conversaţie cu colegii noştri, privind acomodarea lor cu lucrul de acasă, vrem să ştim dacă le e greu să gestioneze situaţia, dacă preferă să lucreze din altă parte şi, în cazul în care preferă, cum putem să le facem spaţiul de lucru cât mai potrivit”.
    Astfel, acestea sunt doar instrumente de adaptare la situaţia din prezent, în care şi-au propus să facă această schimbare cât mai lin cu putinţă. Beneficiile extra-salariale existente anterior pandemiei au fost acordate în continuare în România: „De exemplu, ofeream tichete de masă atunci când mergeam la birou, pe care am continuat să le oferim şi atunci când munca s-a transferat acasă. Clasele de yoga şi pilates s-au mutat online, am organizat grupuri de suport pentru părinţii care au copii acasă sau pentru colegii care au grijă de cineva apropiat. Cultura noastră organizaţională este construită în jurul grijii pentru colegi indiferent de context, diferenţa este că acum instrumentele s-au mutat online”.
    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, tax partner la KPMG România.
    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume de bani în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.
    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.
    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.
    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.
    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (în dezbatere publică până pe 3 septembrie, interviul Business MAGAZIN fiind acordat anterior acestei date n.red.) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonanţei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).
    Astfel, companiile care îndeplinesc condiţiile din ordonanţa 132 pot aplica pentru obţinerea sprijinului financiar de la stat, însă alte facilităţi nu există în mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeşte un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanţă)”, punctează Mădălina Racoviţan.
    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.
    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.
    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii care lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”
    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”. Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”
    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.
    Chiar dacă munca de acasă pare să fie parte din noua realitate pentru mult timp, iar giganţi ai lumii au anunţat de la începutul pandemiei că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă pe termen nedefinit, dacă ei îşi doresc acest lucru, companiile încep deja să simtă nevoia întoarcerii la birou.
    Reprezentanţii Dell România precizează: „Ce putem spune după toate aceste luni este că lucrul de acasă 100% din timp nu doar că se dovedeşte nesustenabil din punct de vedere emoţional – majoritatea colegilor au nevoie de interacţiune umană, este o nevoie de bază – dar şi imposibil, din punct de vedere logistic. Ne referim, aici, la colegii care au copii mici, la cei care împart spaţiul cu alţii, la cazuri în care conexiunea la internet nu este foarte bună, iar toate aceste elemente creează un mediu în care 8 ore de lucru zilnic nu sunt posibile”,
    explică reprezentanţii Dell. Astfel,
    au făcut un studiu la nivel global, din care a reieşit că se vor împărţi în grupuri şi se vor deplasa la birou în perioade diferite, ţinând cont, de altfel şi de regulile fiecărei ţări în care au sedii: „Odată ce ne întoarcem la normal, 50% din forţa de muncă globală Dell Technologies va lucra de la distanţă”.

  • Securitate în cloud

    „Am dorit să creăm un produs care să ajute companiile în a-şi proteja datele în cloud, ne interesează foarte mult ca aceste companii să beneficieze de soluţii care să le ajute să rămână competitive în acest mediu dinamic de cloud computing, în primul rând să adopte partea de cloud. Dacă firmele nu-şi mută datele şi procesele interne în cloud vor rămâne mult în urmă, în spatele competiţiei”, a precizat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ovidiu Cical, fondator şi CEO Cyscale. Proiectul Cyscale a luat naştere anul trecut, activitatea începând în luna ianuarie. Compania în schimb a fost fondată anterior, la finele anului 2018.
    „Alţi doi cofondatori, Manuela Ţicudean şi Andrei Milaş, erau disponibili şi au început să lucreze la companie. Eu nu m-am putut alătura chiar de atunci pentru că aveam nişte contracte de onorat cu nişte companii din Europa. Noi am pus bazele arhitecturii produsului, am discutat despre ce vrem să acoperim cu acest produs şi am început efectiv lucrul la produs”, a povestit el.
    Start-up-ul local a dezvoltat o platformă care agregă mediile cloud şi realizează o analiză de risc pentru informaţiile stocate astfel. Cyscale se pregăteşte să lanseze platforma pe piaţă în această toamnă, startup-ul reuşind deja să obţină o primă finanţare.
    „Noi am primit deja o finanţare, după un an în care am funcţionat cu finanţarea asigurată de noi. În urma programului de accelerare de la Techcelerator, care este în parteneriat cu fondul de investiţii Gapminder, am reuşit să accesăm o finanţare de 100.000 de euro. Am luat încă doi programatori cu contract. Acordul cu Gapminder se poate ridica potenţial până la 200.000 de euro.”
    Start-up-ul are planuri şi mai mari, de a accesa fonduri europene de aproape 3 milioane de euro, a dezvăluit Ovidiu Cical.
    „Tot în 2020 ne dorim să facem un alt pas foarte important şi anume am pregătit toată documentaţia pentru a aplica la un grant european. Urmează să cerem prin acest grant 2,8 milioane de euro, din care 70% reprezintă fonduri nerambursabile. Vom aplica în octombrie urmând ca până la finele anului să primim rezultatul”.
    Totodată, start-up-ul are în plan să atragă o finanţare de 200.000 de euro prin intermediul platformei de crowdfunding Seedblink, fondurile urmând să fie utilizate pentru expansiune.
    „Ne gândim foarte serios să ne listăm pe Seedblink, cu o campanie de crowdfunding unde oricine are un minim de 2.500 de euro poate investi în visul nostru, dacă ei cred şi noi îi convingem că poate fi un vis comun. Avem în plan să ridicăm o rundă de 200.000 de euro cu care să scalăm iar pentru asta suntem dispuşi să dăm 10% din companie”, a menţionat antreprenorul.  „Avem în plan să lansăm campania în mai puţin de o lună“, a adăugat el.
    Planul companiei este să se extindă la nivel global, primele două ţinte fiind două dintre cele mai mari economii de pe continentul european. „În industria de cloud computing, care este într-o creştere alertă, se întâmplă extrem de multe în acest spaţiu şi foarte, foarte multe companii şi tehnologii inovatoare sunt prezente pentru a ajuta adopţia şi securizarea cloud-ului. Noi am început doar recent să discutăm cu diverse companii despre partea de vânzare, despre cum să le plasăm produsul în mâini dar în principal am început aici în România, unde primim foarte mult feedback, avem foarte multă deschidere din partea companiilor pentru că vor să ne ajute să dezvoltăm un produs la nivel global, ceea ce pentru noi este foarte, foarte plăcut. Am început în România şi vrem uşor, uşor să ne extindem către vest.Vizăm ca principale pieţe Germania şi Anglia, acestea sunt ţinte pentru 2020 dar cu siguranţă, dacă vrem să ne gândim la nivel global, piaţa din SUA, care este cel mai mare consumator de cybersecurity din lume şi cel mai mare generator de tehnologii, este o piaţă unde trebuie să fim”.

    Proiect: Vestinda
    Ce face? Platformă care monitorizează, automatizează şi eficientizează plasamentele financiare
    Necesar de finanţare: 200.000 de euro
    Invitat: Alin Breabăn, fondator Vestinda

    Proiect: Cleany
    Ce face? Platformă care face legătura între furnizori de servicii de curăţenie şi clienţi persoane fizice sau juridice
    Necesar de finanţare: 300.000 de euro
    Invitat: Alex Pană, cofondator Cleany

    Proiect: AgriTech Center
    Ce face? Platformă B2B de tip marketplace pentru domeniul agriculturii
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Adrian Badea, cofondator AgriTech Center

    Proiect: FieldVibe
    Ce face? Aplicaţie mobilă de tip jurnal-organizator al lucrărilor pentru instalatori, electricieni şi alţi furnizori de servicii pe teren
    Invitat: Adrian Cucerzan, product manager FieldVibe, are în plan să adauge noi funcţii pentru clienţi

    Proiect: Flipsnack
    Ce face? Soluţie software ce permite crearea cu uşurinţă a unei publicaţii online – de la cărţi, reviste, cataloage la rapoarte sau albume foto
    Ţintă de venituri 2020: 6 milioane de euro  
    Invitat: Janina Moza, marketing manager Flipsnack

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19:00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ce vrea să facă Uber după ce a aflat că poluează mai mult decât şoferii care îşi folosesc maşinile personale ca să ajungă la destinaţie

    Reprezentanţii Uber au declarat că „încep să concureze” cu proprietarii de maşini când vine vorba de poluarea cu carbon,  şi adaugă că emisiile de la cursele Uber  sunt în continuare cu 41% mai mari prin comparaţie cu gradul mediu de ocupare al vehiculelor – din cauza timpului petrecut fără pasageri în maşină, spre exemplu atunci când şoferii călătoresc pentru a prelua un client.
    Reprezentanţii companiei au declarat că speră să ajungă la performanţa ca până în 2025, cel puţin 50% dintre călătoriile electrice din Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Lisabona, Madrid şi Paris să fie efectuate cu vehicule cu zero emisii, în timp ce ţinta pentru Londra este să ajungă la 100% curse operate cu maşini electrice până în perioada respectivă,  după cum anunţaseră anterior.

    „Acesta este începutul şi ne aşteptăm să fim judecaţi în ciuda acţiunilor noastre. Succesul suprem al afacerii noastre depinde de abilitatea noastră de a face tranziţia spre energia curată în parteneriat cu şoferii, inovatorii din industrie şi cu autorităţile.” Dara Khosrowshahi, CEO Uber

  • Ce strategie a abordat L’Oréal România în context pandemic, după ce, în 2019, a avut cel mai bun an de la intrarea pe piaţa locală

    „Suntem de 23 de ani pe piaţa din România. În 2019 am înregistrat o creştere double-digit în raport cu anul anterior, care se dovedise a fi cel mai bun de la înfiinţarea L’Oréal România. Ce am făcut, aşadar, a fost să continuăm trendul ultimilor zece ani şi să creştem peste media pieţei, atât la nivelul categoriilor de produse, cât şi la nivelul tuturor canalelor de distribuţie”, spune Vanya Panayotova, general manager L’Oréal România.

    Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 518 milioane de lei şi un profit net de 50,9 milioane. Zona Europei de Est, din care face parte şi piaţa locală, a avut o pondere de 6,4% din vânzările totale ale grupului în 2019. Executivul spune că începutul lui 2020 a fost unul bun, care „ne-a confirmat prognoza de creştere, dar pandemia a venit cu provocări noi şi a schimbat cursul planificat al lucrurilor.  Ne-am mobilizat şi ne-am adaptat la noul context, aşa că prima jumătate a anului s-a încheiat într-o manieră mai optimistă decât cea prevăzută la începutul pandemiei.”

    În prezent, echipa L’Oréal România numără peste 300 de angajaţi. „Încă de la începutul pandemiei, ne-am asigurat că angajaţii noştri sunt în siguranţă şi, ca dovadă, toate echipele noastre au început să lucreze de acasă – mai întâi exclusiv şi acum prin rotaţie. Atunci când lucrează de la birou, angajaţii sunt organizaţi pe mai multe ture, sunt aşezaţi la o distanţă corespunzătoare, poartă mască pe tot parcursul programului, au acces la dezinfectant de mâini şi de suprafeţe şi au la dispoziţie toate instrumentele necesare pentru a lucra în siguranţă. În acelaşi timp, respectăm cu stricteţe toate măsurile impuse şi recomandate de autorităţi”, spune Vanya Panayotova.

    Potrivit ei, pandemia a adus o schimbare şi în tendinţele consumatorilor. „Magazinele noastre şi saloanele partenerilor noştri au fost închise timp de două luni, iar obiceiurile de consum s-au schimbat, aşa că anumite categorii au crescut în vânzări, în timp ce altele au scăzut.” Dacă în ultimii ani s-a remarcat un interes crescut pentru categoriile de
    make-up, executivul spune că povocările recente au generat modificări în obiceiurile de consum, iar produsele de îngrijire a tenului şi pielii au căpătat o pondere mai mare, încă dinaintea situaţiei generate de COVID-19.

    „Conştientizarea efectelor nocive ale poluării asupra tenului a crescut apetitul românilor pentru produse de curăţare şi hidratare, încă de anul trecut. Modificările de comportament generate de pandemia de COVID-19 au făcut ca produsele de curăţare şi îngrijire a pielii, împreună cu produsele de îngrijire a părului şi produsele mass-market de colorare să crească în pondere, în timp ce produsele de make-up şi de colorare profesională au scăzut în vânzări.” În plus, adaugă ea, comerţul online a cunoscut la rândul său o creştere puternică.

    În momentul de faţă, compania deţine în piaţa locală un portofoliu de 22 de branduri organizate în patru divizii operaţionale, respectiv divizia de produse mass-market, distribuită în magazine partenere precum lanţuri de supermarketuri sau drogherii (L’Oréal Paris, Garnier şi Maybelline) şi magazine proprii (NYX Profesional Make-UP), divizia de cosmetică activă, distribuită în farmacii (Vichy, La Roche-Posay şi CeraVe), divizia de produse de lux, prezentă în magazinele de profil (printre care Lancôme, Yves Saint Laurent, Armani Beauty, Atelier Cologne, Kiehl’s) şi cea de produse profesionale pentru saloane (L’Oréal Professionnel, Matrix, Kerastase şi Redken).

    Una dintre cele mai recente investiţii ale companiei a fost deschiderea în piaţa locală, în centrul comercial Băneasa Shopping Center, a primului magazin Yves Saint Laurent din Europa. „Investiţia a fost realizată la standardele internaţionale de calitate cerute de brand, dar folosind furnizori locali. Pentru primul an de activitate ne-am propus să ne concentrăm pe calitatea serviciilor oferite consumatorilor noştri, începând de la consilierea profesională şi personalizată a fiecărui client şi terminând cu serviciile de gravură a produselor alese”, spune Panayotova.

    Pentru noua unitate compania a ales să implementeze tehnologia Modiface pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a „testa” virtual produsele din magazinul YSL. „Atât pe plan global, cât şi local, vrem să fim pionieri în industria frumuseţii, să le oferim consumatorilor servicii şi tehnologii inovatoare, aşa că luăm în calcul extinderea utilizării Modiface şi în alte unităţi sau în alte contexte de interacţiune cu consumatorii. Folosim tehnologia deja pe site-urile L’Oréal Paris, NYX Professional Make-Up sau L’Oréal Professionnel. Tot tehnologia Modiface stă la baza aplicaţiei Spotscan, de la La Roche Posay, care face o evaluare a tenului cu tendinţă acneică şi recomandări personalizate”, notează şefa companiei.
    Pentru următorul an, reprezentanţii businessului îşi propun să continue investiţiile în transformarea digitală a companiei, care reprezenta, încă dinaintea de declanşarea pandemiei de COVID-19, „un pilon strategic” al businessului şi, „implicit, în tot ceea ce ţine de e-commerce, comunicare în mediul digital şi în platformele noastre”. 

  • Un an de revoluţie în capitalism

    Actul în cauză, „Statement on the Purpose of a Corporation”, este semnat de o bună parte a membrilor Business Roundtable (BRT), clubul directorilor excutivi ai unora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi afirmă că firmele nu ar trebui să servească doar acţionarilor, ci şi să aducă valoare clienţilor, să investească în angajaţi, să-şi trateze corect furnizorii şi să sprijine comunităţile locale din care fac parte. BRT, reprezentată de personaje epice ale lumii de business precum Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, şi Jamie Dimon, preşedintele JPMorgan, vrea astfel să transforme după zeci de ani de existenţă capitalismul acţionarilor în „stakeholder capitalism”.  

    Cine citeşte Wall Street Journal, principalul ziar de business din America, află că „a fost un an bun pentru capitalismul stakeholderilor”, că executivii din BRT s-au ridicat la nivelul angajamentelor asumate, dar şi că noul tip de capitalism „este doar pentru văzul lumii” deoarece dacă executivii chiar ar fi intenţionat să schimbe scopul companiilor lor, ar fi trebuit cel puţin să se consulte cu boardurile lor. WSJ a avut iniţial o poziţie „antirevoluţionară”. Financial Times, farul lumii de business din Europa, dă un răspuns mai nuanţat.  

    În WSJ, Joshua Bolten, preşedinte şi CEO al BRT, scrie că firmele şi-au respectat angajamentele. Chiar şi înainte ca pandemia de COVID-19 să lovească, multe companii din organizaţie făceau investiţii substanţiale în formarea profesională a lucrătorilor, în salarii şi beneficii mai bune şi pentru sprijinirea comunităţilor cu probleme. Ei au solicitat creşterea salariului minim federal şi concediu medical plătit pentru îngrijirea membrilor familiei, continuă Bolten. Răspunzând pandemiei, companiile au oferit bonusuri şi majorări de salarii lucrătorilor din prima linie. Câteva şi-au adaptat operaţiunile pentru a acoperi penuriile de echipamente din sistemul medical. Multe îşi susţin cu generozitate comunităţile. În timpul pandemiei, companiile au prioritizat sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi clienţilor. Companiile de energie au promis că nu vor tăia curentul clienţilor care nu pot plăti.

    Unele sunt în fruntea eforturilor de a dezvolta un vaccin. Executivii au făcut presiuni asupra factorilor de decizie pentru ca aceştia să ajute persoanele şi întreprinderile mici afectate de criză. În ultimele săptămâni, ei şi-au asumat noi angajamente pentru promovarea egalităţii rasiale şi a diversităţii în propriile companii, mai spune Bolten. De cealaltă parte, Lucian Bebchuk şi Roberto Tallarita, directorul şi, respectiv, directorul asociat al Programului Harvard Law School de guvernanţă corporativă, au publicat un articol în care fac un rezumat al studiului lor „Promisiunea iluzorie a guvernanţei stakeholderilor” ce va fi publicat în toamnă. 

    Declaraţia prin care peste 180 de CEO ai unor companii majore s-au angajat acum un an „să ofere valoare tuturor actorilor” a fost considerată pe larg ca semnalând o schimbare viitoare în modul în care vor opera companiile, scriu cei doi autori. „Articolul semnat de noi prezintă dovezi că declaraţia a fost în mare parte o manevră de PR” continuă ei.
    Pe baza întrebărilor trimise companiilor ai căror executivi au semnat declaraţia din august 2019, Bebchuk şi Tallarita au găsit că deciziile de punere în aplicare a angajamentelor au fost luate în general de către executivi fără aprobare din partea consiliilor de administraţie. Deoarece deciziile corporative cu importanţă semnificativă sunt supuse în general aprobării consiliului de administraţie, acest lucru reflectă percepţiile executivilor că angajamentele lor nu ar duce la schimbări semnificative în tratamentul părţilor interesate – stakeholderii.

    Concluzii similare rezultă din analizarea tuturor ghidurilor de guvernanţă corporativă aprobate de consiliile companiilor care sprijină declaraţia. Cei doi cercetători au constatat că noile linii directoare, multe actualizate după emiterea declaraţiei, arată în cea mai mare parte că acţionarii au clar prioritate. „Analiza indică faptul că liderii corporativi au stimulente puternice să aducă beneficii stakeholderilor doar în măsura în care acest lucru nu ar afecta valoarea acţiunilor. Această concluzie va fi foarte dezamăgitoare pentru unii şi binevenită pentru alţii. Dar trebuie să fie clar pe ce se concentrează liderii din companii şi ce intenţionează ei să ofere. Josh Bolten, directorul executiv al BRT, a respins ca fiind „lipsite de profunzime” astfel de critici. „Majoritatea executivilor care au semnat acea declaraţie consideră că acesta este modul în care trebuie să îşi conducă acum compania, deci de ce ar trebui să obţină aprobarea consiliului de administraţie?” a spus Bolten. Chiar dacă mulţi executivi au considerat-o ca fiind o afirmare a priorităţilor lor deja existente, declaraţia a fost încă un angajament „aspiraţional” de a face mai mult, a spus el. „Dacă aruncaţi o privire asupra a ceea ce au făcut marile corporaţii din America în timpul pandemiei, rezultatele sunt puternice.”

    Financial Times are o poveste mai aromată despre primul an de viaţă al capitalismului stakeholderilor. În SUA, când lumea a fost obligată să stea în casă, în martie, gunoiul a încetat să se mai acumuleze lângă magazine, şcoli şi stadioane, ceea ce a făcut să dispară 40 milioane de dolari din veniturile societăţii de administrare a deşeurilor (Waste Management) în doar două săptămâni. Jim Fish, directorul executiv al companiei, a răspuns nu prin reducerea costurilor, ci prin garanţii către personal că vor primi salariul întreg pe durata pandemiei şi oferind întreprinderilor mici servicii gratuite timp de o lună după ce acestea s-au redeschis.„Acţionarii erau oarecum ceva secundar sau chiar mai departe în mintea mea”, îşi aminteşte el. „Ştiam eu în adâncul minţii mele că va fi un cost pentru acţionari? Bineînţeles că ştiam, dar mă gândeam mai mult la ce vor face familiile oamenilor pe care i-aş fi putut concedia.” Afacerea de colectare şi procesare a deşeurilor nu este ceva care să trezească simpatie, iar acţionarii sunt obişnuiţi să fie prima prioritate a conducerii, aşa cum a fost în ultima jumătate de secol. Însă acţiunile lui Fish au reflectat o schimbare de dispoziţie în America corporativă de la criza financiară globală, reflectată cel mai bine în declaraţia executivilor din BRT de anul trecut. Acum, criza COVID-19 pune presiuni fără precedent asupra corporaţiilor şi o serie de investitori, academicieni şi activişti susţin că este nevoie de schimbări mai precise pentru ca noul capitalism să se ridice la nivelul promisiunilor făcute de creatorii săi.
    Membrii Business Roundtable s-au confruntat cu acuzaţii de ipocrizie în timpul pandemiei, cu, spre exemplu, angajaţii acuzând McDonald de acordarea unui concediu medical plătit insuficient şi Walmart că nu a ascultat problemele privind siguranţa la locul de muncă sau criticând Amazon pentru retragerea bonusului de risc oferit iniţial. Just Capital, care urmăreşte impactul companiilor asupra societăţii, a constatat că BRT a livrat rezultate mixte. Companiile ai căror directorii generali au semnat celebra declaraţie s-au comportat mai bine decât alţii în a  oferi totul, de la concedii medicale plătite la asistenţă financiară în timpul crizei.
    Totuşi, studiul Just Capital a constatat că americanii consideră că firmele mari nu respectă în totalitate responsabilităţile pe care le au faţă de angajaţi, clienţi, comunitate şi mediu. BRT se confrunta cu critici gălăgioşi şi înainte ca pandemia să lovească. Într-o tabără au fost adepţii radicali ai economistului Milton Friedman, înaltul preot al capitalismului acţionarilor, care  insistau că companiile ar trebui să se concentreze pe a face bani şi că acest principiu nu trebuie schimbat. În cealaltă tabără au stat susţinătorii investiţiilor pe teme de mediu, societate şi guvernanţă, care erau îngrijoraţi că membrii BRT proiectau doar o imagine bună de luat ochii lumii în loc să-şi schimbe modul sălbatic de a gândi. Oricum, acţionarii păreau să nu creadă că vor fi aşezaţi pe locul în spate, spune Shiva Rajgopal, profesor de Columbia Business School. „Când aceşti tipi au semnat declaraţia BRT, preţurile acţiunilor acestor firme nu s-au mişcat… Nu a fost niciun tremur”, a remarcat el. Acest scepticism a fost justificat, consideră el, prin modul în care stakeholderii au fost trataţi în trecut de către companii.

     

     

    Într-un studiu realizat alături de Aneesh Raghunandan de la London School of Economics, Rajgopal a descoperit că membrii BRT au fost indicaţi pentru mult mai multe abateri privind mediul şi condiţiile de muncă decât executivii altor companii. Un apărător al BRT a menţionat, totuşi, că majoritatea celorlalte corporaţii erau mult mai mici decât membrii organizaţiei sale. Apple are totuşi o capitalizare cât PIB-ul unei ţări. Anne Simpson, care conduce activitatea de guvernanţă la Calpers, cel mai mare fond de pensii din America, împărtăşeşte o altă critică a lui Rajgopal: aceea că companiile americane au încurajat un regim al drepturilor acţionarilor „fără dinţi”, ceea ce a făcut greu ca
    board-urile să poată fi trase la răspundere pentru angajamentele asumate faţă de stakeholderi. Spre exemplu, Darren Woods, directorul general al ExxonMobil, a semnat declaraţia BRT pentru ca apoi grupul său să ceară jandarmului pieţelor financiare americane, Securities and Exchange Commission, să îl protejeze de votul acţionarilor privind emisiile de gaze cu efect de seră.
    Directorii şi executivii americani sunt încă în urma colegilor internaţionali în ceea ce priveşte convingerea că capitalismul se schimbă fundamental, potrivit unui sondaj realizat de Diligent la care au participat 400 de lideri de afaceri. Există însă un consens din ce în ce mai mare că este nevoie de mai multă muncă pentru a integra capitalismul stakeholderilor în luarea deciziilor consiliilor de administraţie – şi pentru a măsura impactul acestuia. Un grup de la şcoala de afaceri Saïd din Oxford susţinut de investitori a publicat un cadru pentru a încuraja consiliile să îşi transforme discuţiile despre scop în acţiune. „Scopul trebuie să fie mai mult decât un slogan de marketing”, au spus autorii.
    Presiunile investitorilor au făcut mai mult decât BRT pentru a concentra consiliile de administraţie pe un scop mai larg, a declarat Rebecca Henderson de la Harvard Business School, autoarea cărţii „Regândirea capitalismului”. Ea argumentează însă că declaraţia BRT are importanţă. „Se pare că mulţi lideri de afaceri chiar credeau că misiunea lor era doar maximizarea valorii pentru acţionari”, a spus ea. „Este un dezastru, aşa că un lucru simplu precum schimbarea limbajului este un lucru bun.” În ceea ce-l priveşte pe domnul Fish de la societatea de gestionare a deşeurilor, o atenţie mai mare dată stakeholderilor poate totuşi aduce în timp beneficii acţionarilor. De când compania a luat măsuri pentru a ajuta întreprinderile mici cu probleme, a povestit el, loialitatea clienţilor a crescut şi ponderea celor care-şi anulează contractele a scăzut la valori minime record.

  • Vara în bijuterii: ce noutăţi prezintă bijuterii lumii, afectaţi şi ei de pandemia de COVID-19

    Astfel, în această vară, Cartier a prezentat colecţia „[Sur] Naturel”, inspirată de natură, dar care se concentrează pe un detaliu specific al unei plante sau animal ori pe surprinderea esenţei acestuia, scrie The Telegraph. Piaget a lansat „Wings of Light”, inspirată de culorile junglei, în timp ce casa Pomelatto s-a remarcat cu „La Gioia”, una din principalele piese fiind colierul Gourmette Cameleon, alcătuit din verigi de lanţ, fiecare fiind însă acoperite cu pietre preţioase în culorile curcubeului.

  • CATALOGUL „CELE MAI RESPONSABILE COMPANII DIN ROMÂNIA” – Ediţia 2020

    În acest anuar, vom publica răspunsurile companiilor la întrebări referitoare la obiectivele proiectelor de CSR, etapele realizării acestora, cât şi bugetele alocate pentru acestea.
    Exemplele prezentate sunt poate mai importante ca niciodată în contextul în care ne aflăm, când solidaritatea este de bază pentru supravieţuirea businessurilor, dar şi pentru bunul mers al societăţii. Detalii despre acest proiect puteţi afla pe site-ul Business MAGAZIN, precum şi la adresele ioana.matei@businessmagazin.ro, andra.stroe@businessmagazin.ro.