BusinessMagazin

Tag: medici

  • Vaccinuri făcute pe pile. 2 cazuri grave: vedete vaccinate şi doze ale bătrânilor, folosite de prietenii medicilor

    În Polonia şi SUA, medicii vaccinează şi pe pile. Unele vedete din Polonia au fost vaccinate înainte să le fie rândul. În SUA, dozele bătrânilor au fost folosite pe prietenii medicilor

    Şpaga şi pilele nu sunt doar obiceiuri româneşti. Unele vedete poloneze au avut prioritate chiar şi în faţa medicilor. În statul Tennessee, din SUA, oficialii din sănătate şi-au vaccinat prietenii în detrimentul bătrânilor.

    Autorităţile poloneze anchetează unităţile Universităţii de Medicină din Varşovia. Au fost confirmate bănuielile de redirecţionare a dozelor destinate medicilor. Premierul lor, Adam Niedzielski,  a ameninţat că vor fi consecinţe dacă au existat cu adevărat unii privilegiaţi. Potrivit oficialilor din sănătate, 18 vedete au fost vaccinate joi, fără să îşi respecte rândul.

    În SUA, unor sute de bătrânii din Tennessee li s-a spus să meargă acasă din cauza lipsei de stocuri.  După aceea oficialii din sănătate şi-au chemat prietenii şi rudele şi le-au administrat vaccinul. În faţa presei, spitalul s-a apărat că nu era la curent cu stocul exact. Nu este clar dacă printre cei vaccinaţi erau şi medici, aflaţi în prima linie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii-parlamentari PSD au demisionat din funcţiile deţinute: Cercel, Rafila, Mihalcea

    Medicii care au ajuns parlamentari au demisionat, joi, din funcţiile deţinute, deoarece erau într-o stare de incompatibilitate.

    Primul care a anunţat această decizie a fost medicul Adrian Streinu Cercel, care a demisionat de la conducerea Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş”.

    El este acum senator al Partidului Social Democrat, fiind şi preşedinte al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat.

    În locul lui, la propunerea consiliului de administraţie, a fost numită interimar Maria Niţescu, medic primar specialitatea igienă alimentaţiei şi nutriţie, scrie stirileprotv.ro

    De asemenea, Alexandru Rafila a demisionat din funcţia de şef de laborator la Institutul Matei Balş, el fiind acum vicepreşedinte PSD al Camerei Deputaţilor.

    Şi Remus Mihalcea, managerul de la Spitalul Colentina din Bucureşti a demisionat după ce a ajuns deputat PSD. În locul său a fost numit interimar Victor Cauni.

  • Pandemia îngenunchează chiar şi Suedia, altă dată un model pentru Europa: Se conturează o criză a personalului medical din cauza presiunii enorme asupra spitalelor

    Stockholm, capitala Suediei, ia în considerare oprirea temporară a serviciilor medicale non-esenţiale pentru a debloca resursele necesare în gestionarea pandemiei şi a creşterii constante a numărului de cazuri de infectare Covid-19, potrivit Bloomberg.

    Propunerea, care ar urma să se aplice până la finalul lunii ianuarie, va fi discutată astăzi de autorităţi, a declarat Bjorn Eriksson, directorul Serviciilor Medicale şi de Sănătate pentru regiunea Stockholm.

    Redistribuirea personalului ar putea ajuta Suedia să depăşească momentul dificil în care se regăseşte din cauza pandemiei. Rata de ocupare în secţiile de ATI din regiunea era „de peste 100%”, luni, a subliniat Eriksson.

    Aproape toate spitalele regionale din Suedia se confruntă cu o criză a personalului medial, conform Swedish Radio.

    Spitalele universitare din toată ţara, cu excepţia Norrland University Hospital, nu mai au destui angajaţi disponibili pentru a oferi sprijin medical cazurilor grave de Covid-19, potrivit radioului.

    Suedia se confruntă cu un al doilea val al pandemiei mult mai dur decât estimau autorităţile. Premierul suedez Stefan Lofven a criticat eşecul autorităţilor responsabile cu sănătatea în ceea ce priveşte pregătirea pentru al doilea val.

    Săptămâna trecută, sistemul de sănătate din Stockholm a fost la un pas de a fi îngenuncheat, în contextul în care capacitatea ATI era ocupată în proporţie de 99%. De atunci, autorităţile locale au ridicat nivelul de alertă la a doua treaptă, din trei disponibile, ceea ce permite o redistribuire forţată a angajaţilor din sistemul medical pentru a adresa urgenţa sanitară.

    Marţi, Suedia a înregistrat 651 de cazuri per 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, în comparaţie cu un nivel de 527 în Danemarca şi 98 în Norvegia, potrivit datelor OMS.

  • Pandemia îngenunchează chiar şi Suedia, altă dată un model pentru Europa: Se conturează o criză a personalului medical din cauza presiunii enorme asupra spitalelor

    Stockholm, capitala Suediei, ia în considerare oprirea temporară a serviciilor medicale non-esenţiale pentru a debloca resursele necesare în gestionarea pandemiei şi a creşterii constante a numărului de cazuri de infectare Covid-19, potrivit Bloomberg.

    Propunerea, care ar urma să se aplice până la finalul lunii ianuarie, va fi discutată astăzi de autorităţi, a declarat Bjorn Eriksson, directorul Serviciilor Medicale şi de Sănătate pentru regiunea Stockholm.

    Redistribuirea personalului ar putea ajuta Suedia să depăşească momentul dificil în care se regăseşte din cauza pandemiei. Rata de ocupare în secţiile de ATI din regiunea era „de peste 100%”, luni, a subliniat Eriksson.

    Aproape toate spitalele regionale din Suedia se confruntă cu o criză a personalului medial, conform Swedish Radio.

    Spitalele universitare din toată ţara, cu excepţia Norrland University Hospital, nu mai au destui angajaţi disponibili pentru a oferi sprijin medical cazurilor grave de Covid-19, potrivit radioului.

    Suedia se confruntă cu un al doilea val al pandemiei mult mai dur decât estimau autorităţile. Premierul suedez Stefan Lofven a criticat eşecul autorităţilor responsabile cu sănătatea în ceea ce priveşte pregătirea pentru al doilea val.

    Săptămâna trecută, sistemul de sănătate din Stockholm a fost la un pas de a fi îngenuncheat, în contextul în care capacitatea ATI era ocupată în proporţie de 99%. De atunci, autorităţile locale au ridicat nivelul de alertă la a doua treaptă, din trei disponibile, ceea ce permite o redistribuire forţată a angajaţilor din sistemul medical pentru a adresa urgenţa sanitară.

    Marţi, Suedia a înregistrat 651 de cazuri per 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, în comparaţie cu un nivel de 527 în Danemarca şi 98 în Norvegia, potrivit datelor OMS.

  • Sistemul medical suedez este în prag de colaps. Angajaţii din spitale îşi dau demisia

    Angajaţii din sistemul sanitar din Suedia îşi dau demisia. Ţara rămâne fără personal medical care să trateze pacienţii cu Covid-19. Au ajuns la epuizare după un an de pandemie. Sunt suprasolicitaţi din cauza numărului mare de bolnavi internaţi şi spun că singura solţie de a avea timp liber e să demisioneze. În 13 din 21 de regiuni suedeze, demisiile din profesia de asistenţă medicală au crescut faţă de anul trecut la 500 pe lună.

    Chiar şi ţările cu sisteme universale de îngrijire a sănătăţii se luptă acum să ţină pasul cu criza Covid. Săptămâna asta, capacitatea de terapie intensivă din Stockholm a atins 99% şi a provocat panică în  oraş.  Au solicitat ajutor din exterior, însă chiar dacă numărul de paturi creşte, nu există personal suficient calificat să trateze bolnavii covid.

    BJORN ERIKSSON, director de sănătate Stockholm: În prezent, vedem o situaţie foarte gravă pentru serviciile medicale şi de sănătate şi avem nevoie de ajutor. Am fost afectaţi puternic de acest virus mortal, COVID-19, de la începutul acestui an. S-a dovedit să fie neregulat şi necruţător. S-a răspândit peste tot în societate şi ne afectează persoanele în vârstă şi cele fragile, cu boli care stau la baza cel mai greu. 

    Primarul din Stockholm spune că situaţia este extrem de tensionată. A cerut personal suplimentar de la forţele armate suedeze, dar nu este clar dacă armata are resursele necesare pentru a ajuta. Între timp o sută de angajaţi de la un spital de copii ar fi fost redistribuiţi în unităţile de terapie intensivă. Nici asta nu pare să fie o soluţie pentru că pacienţii copii vor trebui să aştepte pentru o intevenţie.

    Sineva Ribeiro, preşedinta Asociaţiei Suedeze a Profesioniştilor din Sănătate: Nu avem personalul care să o facă. Vedem rate ridicate de boală, simptome de epuizare şi membri care au fost infectaţi. Într-un mediu de lucru în care eşti atât de obosit, riscul de greşeli creşte. Şi aceste greşeli pot duce la moartea pacienţilor.

    Suedia este una dintre puţinele ţări care a evitat blocarea de la începutul pandemiei. Acum le cere ajutor ţărilor vecine. Finlanda a declarat că este gata să ajute prin eliberarea spaţiului pentru pacienţii suedezi cu terapie intensivă. Cel mai mare record de infectări în Suedia a fost înregistrat pe 8 decembrie cu 18 820 de cazuri covid-19.

     

     

     

  • Ghid: Cum să-ţi schimbi permisul auto dacă ţi-a expirat

    În conformitate cu legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice schimbarea permisului se va face fără reexaminare, dar cu o fisă medicală obţinută de la un centru medical autorizat.

    Art. 6, alin. (15)  stipulează că fişa medical se obţine de la instituţii medicale autorizate – unităţile sanitare specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicul.

    Pentru elibararea unui permis de conducere românesc cu o nouă valabilitate administrativă, conform Direcţiei de Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor sunt necesare:

    1) Cererea solicitantului care se obţine şi se completează în format electronic la ghişeu (împreună cu declaraţia de furt/pierdere, după caz);

    2) Actul de identitate al solicitantului, original şi copie;

    3) Dovada de plată a contravalorii permisului de conducere – 89 lei (pentru modalităţile de plată consultaţi secţiunea taxe şi tarife).

    4) Permisul de conducere în original;

    5) Documentul emis de o unitate medicală autorizată din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medial să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere (fişa medicală).

    Lista unitaţilor autorizate este disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătăţii (www.ms.ro).

     

     

  • Decoraţii pentru mai mulţi medici implicaţi în lupta împotriva COVID-19

    Cu prilejul Zilei Naţionale a României, preşedintele Klaus Iohannis a semnat o serie de decrete de decorare.

    Preşedintele a conferit Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler Institutului Naţional de Sănătate Publică dr. Anghel Maria Nina (Moineşti), dr. Băloi Adelina (Timişoara), dr. Bărbat Marius-Teodor (Cluj-Napoca), dr. Botea Dragoş Florin (Oradea), as. med. pr. Casoni Maria-Elena (Târgu-Mureş), dr. Dacz Monika Erika (Oradea), dr. Florea Marc (Oradea), dr. Georgescu Corina Maria (Timişoara), dr. Gherman Ada Sonia (Cluj-Napoca), dr. Grigoraş Ioana (Iaşi), dr. Henţia Ciprian Adrian (Timişoara), dr. Lupse Mihaela Sorina (Cluj-Napoca), dr. Pascal Ema-Raluca (Reşiţa), as. med. pr. Pop Alexandra-Angela (Oradea), dr. Sandu Monica Andreea (Bucureşti) şi dr. Suciu Alin Aurel Raul (Oradea).

    Totodată, şeful statului a conferit Medalia „Meritul Sanitar” clasa a III-a as. med. Bordianu Gabriela-Ioana (Bacău).

    „De asemenea, în semn de recunoştinţă pentru calitatea procesului educaţional şi a excelenţei academice, pentru efortul important depus în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara, Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş şi Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.

  • Românul care după ce şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în SUA, a revenit în România. Acum pune umărul la dezvoltarea unui proiect gigant in domeniul medical

    Executivul român Dan Doroftei îşi împarte cariera în două segmente: pre şi post-MBA. Iar acum ar putea să şi-o împartă din nou: înainte de întoarcerea în România, acum trei ani, şi după. Cea mai mare parte a carierei el şi-a petrecut-o în SUA, unde a lucrat în domenii variate, de la bancar la sănătate. S-a întors în ţară în vara lui 2017, fiind în prezent director de dezvoltare al proiectului medical Enayati Medical City.

    „În prima parte a carierei am fost manager în retail şi food service, atât în ţară, cât şi în SUA”, spune Dan Doroftei.

    În 2010 a absolvit programul de MBA al Case Western Reserve University (Weatherhead School of Management), cu focus în zona strategie şi finanţe. „În timpul programului am luat premii pentru prezentări în equity research şi investments pe Wall Street, iar pe plan local am făcut recomandări pentru strategia de real estate a unei companii din Fortune 500, recomandări care au fost implementate ani mai târziu cu rezultate bune.” Post-MBA, atenţia sa în carieră s-a îndreptat către finanţe şi consultanţă în domeniile sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor.  

    „Am trecut prin criza din 2008-2010 lucrând pentru o bancă cu o tradiţie de 124 de ani, care a cedat presiunilor cauzate de expunerea masivă la produsele derivative. Am învăţat că una din cauzele eşecului unui business, chiar şi cu tradiţie, poate fi creşterea accelerată ce ignoră riscurile.”

    În vreme ce conducerea băncii raporta creşteri spectaculoase, departamentul de risc încerca să implementeze planuri de contingenţă şi mitigare, tardiv însă, îşi aminteşte executivul român. El a migrat apoi către sănătate, optând tot pentru o firmă cu tradiţie, Cleveland Clinic, un sistem medical cu peste 60.000 angajaţi în toată lumea şi care în 2021 va împlini 100 de ani. „Am învăţat acolo ce înseamnă creştere sustenabilă, axată pe valori, pe viziune, pe avantaje competitive. Iar din 2012 am activat în consultanţă în domeniul sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor, pentru o altă firmă cu tradiţie aproape centenară, care figurează de peste 20 de ani în Top 100 Forbes al celor mai buni angajatori.”

    Aici el a avut drept clienţi unele dintre cele mai mari sisteme de sănătate şi îngrijire de vârstnici, cu strategii pe termen mediu şi lung de miliarde de dolari, dar şi comunităţi mici, care încercau să supravieţuiască într-o industrie gigant.

    „De aceea am fost absolut încântat de oportunitatea de a lucra în România, la cea mai mare investiţie privată în sănătate din România post-1989. M-am întors în România exact acum trei ani şi, după o binemeritată vacanţă, am început colaborarea cu dr. Wargha Enayati la cel mai interesant proiect în sănătate şi îngrijire a vârstnicilor, dacă ar fi să fac o ierarhie a zecilor de proiecte din care am făcut parte în cariera mea.”

    În prezent el este director de dezvoltare al proiectului Enayati Medical City, un ecosistem medical care include un spital integrat de oncologie (operat de Monza), un spital de geriatrie, un centru rezidenţial pentru seniori, 50 de cabinete de ambulatoriu şi un centru de zi pentru vârstnici, un complex de fizio-kinetoterapie, un restaurant, o sală de conferinţe, magazine şi alte concepte.

    „Dezvoltăm cea mai mare investiţie în medicină integrată din România postrevoluţie într-un ritm alert. În mai puţin de 30 de luni de la obţinerea autorizaţiei de construcţie, acest oraş medical de peste 35.000 mp şi 250 de paturi va fi gata pentru a avea primii pacienţi şi rezidenţi.” Odată finalizată construcţia, Dan Doroftei se va dedica laturii operaţionale împreună cu Wargha Enayati, ei vor opera centrul rezidenţial şi de îngrijire vârstnici din cadrul Enayati Medical City.  

    „Exact ca în ziua în care finalmente am luat decizia de a mă întoarce în România, o simt corectă, bine ancorată sufleteşte. Bine, eu nici nu am plecat din ţară pentru motive socio-economice, ci pentru provocare, fiind câştigător al Loteriei Vizelor, iar motivele întoarcerii au fost total diferite.” A durat o perioadă bună de timp să sedimenteze toate argumentele, pro şi contra, şi a ajutat mai ales faptul că după 12 ani a văzut România, oamenii, societatea progresând. Chiar şi timingul întoarcerii a fost important, pentru că a făcut-o într-un moment în care era foarte stabil financiar şi în carieră, spune el.

    „Astăzi, la trei ani de la întoarcere, încă o consider una din cele mai bune decizii pe care le-am luat, un pas înainte în viaţă.”

    Care au fost motivele care l-au determinat să revină?

    „Voi spune pe scurt că m-am întors ACASĂ şi asta explică totul. Spaţiul este insuficient pentru a enumera toate motivele, dintre care cele mai importante ţin de partea emoţională.” A trăit în SUA 12 ani, suficient pentru a trece peste şocul cultural şi pentru a se integra total în societatea americană, iar odată integrat, să realizeze că nu acolo este acasă, în pofida tuturor avantajelor financiare sau legate de carieră.  

    „Încă nu îmi e dor de vreo experienţă anume, poate doar de oamenii dragi de acolo, români sau nu. Însă, în anumite momente, simt lipsa unei anume predictibilităţi.” Cel puţin în mediul de business din SUA, acesta este un element important. A fost consultant pentru proiecte mari medicale în timpul implementării reformei în sănătate în SUA şi a simţit gradul ridicat de anxietate a mediului de business la schimbări profunde şi rapide, care afectau redictibilitatea planurilor pe termen lung.  

    „De aici şi principala lecţie pe care am învăţat-o în SUA: niciun proiect, nicio acţiune, niciun business nu căpătă tracţiune şi nu are viaţă lungă dacă nu este făcut cu o viziune, cu un plan pe termen lung. Cred că cel mai puţin dor îmi este marketing-ul agresiv, care în anumite momente devenea intruziv şi deranjant (cutia poştală, e-mail, telefon etc.).”

    Acest material a aparut in articolul de coperta `Operatiunea Repatrierea. Managerii romani de top se intorc acasa`.

  • Dacă ministrul economiei ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamă că nu are ce căuta în fruntea ministerului

    Jumătate din măştile de pe piaţă sunt „neconforme”, se plânge ministrul economiei, dl Virgil Popescu.

    „Sunt dezamăgit de calitatea măştilor de protecţie aflate pe piaţă în acest moment. Dacă vă spun că jumătate din măştile care se găsesc la comercializare, în momentul de faţă, în reţelele de distribuţie – hipermarketuri, farmacii, depozite, la importatori – nu respectă, adică nu ne protejează, aţi zice că exagerez, dar asta este realitatea. Vreau să dau un mesaj foarte clar că acest lucru trebuie să înceteze. Nu putem să acceptăm să fie puse la comercializare măşti care nu protejează populaţia“.

    Ca la casele de pariuri. E bine jumătate, sau mai pun un procent?

    Este greu de înţeles dacă oameni de aceştia râd de tine sau te cred prost de-a dreptul. Pentru că cel care certifică punerea pe piaţă a măştilor şi care „marcă banul”, cum spunem noi, cei de prin cartierele Bucureştiului, este chiar ministrul mai sus-numit. Nu era cumva apropiat al PNL domnul Ionel, de la Unifarm – cel cu mita de 700.000 mil. euro pentru achiziţionarea de măşti?

    Nu ştim azi câţi bani a cheltuit statul cu pandemia. Pentru ca statul nu ne spune. Ştim aşa: jumătate dintre măştile pe care noi, o familie oarecare, le cumpărăm la final de săptămână, nu pot fi folosite pentru că li se rupe elasticul înainte de a fi puse pe faţă. Şi sunt cumpărate din farmacii, nu din curtea vreunui neisprăvit de traficant de măşti. Cum pot ajunge în farmacii măşti chirurgicale ce nu pot fi folosite de oameni?

    Probabil pe undeva la 40 de miliarde de lei este, deocamdată, cheltuiala statului cu pandemia – este o scurtă şi deloc exactă socoteală, care pleacă de la datele privind deficitul şi datoria publică. Dar la fel de bine s-ar putea ca oamenii să plătească, la rându-le, încă jumătate din această sumă. Pentru că măştile nu sunt date de stat, dar sunt obligatorii. Clorul cu care ştergi pardoseala după orice ieşire din casă nu este gratis, cum nu este nici spirtul cu care ştergi mânerele uşilor, cum nu este gratis nici gelul pentru mâini şi nici prosoapele de unică folosinţă. Nu asta este o problemă. Dar, dacă jumătate din măşti sunt o bazaconie, de ce nu ar fi la fel jumătate din sticla de clor, jumătate din batiste şi jumătate din ce vreţi dvs? Oamenii nu fac mofturi, oamenii plătesc, în fond şi la urma urmei, pentru sănătatea lor. Dar cine le certifică decizia? Cum poţi să vii şi să spui că jumătate din piaţă este falsă, fără să şi spui, „X”, „Y” este cel care introduce în piaţă marfă stricată? Măcar preşedintele Iohannis a învăţat să se dea cu fundul de pământ ca un copil nemulţumit: PSD în sus, PSD în jos! Conduce România de 6 ani, dar de vină pentru rău din ţară este PSD.

    Sondajele susţin că sunt mulţi oameni sceptici faţă de vaccinul care ar putea pune capăt acestei deja prea lungi poveşti. Păi, dacă masca-i falsă, de ce n-ar fi şi vaccinul?

    Poliţistul nu se uită la tine şi-ţi arde o amendă, dacă nu ai mască. Dar ministrul economiei dă doar un mesaj „că acest lucru trebuie să înceteze” pentru cei care pun falsuri pe piaţă, falsuri care pot costa sănătatea oamenilor.

    Dacă ministrul de resort ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamnă că nu are ce să caute în fruntea ministerului. Cu siguranţă dl Iohannis, în lupta-i titanică cu nedreptatea, va găsi un înlocuitor mai bun pentru el.

  • O nouă reţea medicală pe piaţa locală, lansează primele două clinici din Bucureşt

    Medima Health, reţeaua românească de centre de imagistică şi radiologie prin scanare RMN/CT, diagnostic oncologic şi teleradiologie, lansează primele două clinici din Bucureşti. Localizate în Calea Giuleşti şi Şoseaua Virtuţii, centrele sunt dotate cu echipamente medicale RMN/CT de ultimă generaţie şi aplicaţii specializate pentru investigarea avansată a afecţiunilor din sferele cardiovasculară, oncologică, urologică şi neurologică, spun reprezentanţii businessului într-un comunicat. Investiţia totală în cele 2 centre este de 3 milioane de euro.

    În plus, pentru prima jumătate a anului 2021, compania are un buget de investiţii de 10 milioane de euro direcţionaţi către extinderea la nivel naţional prin deschiderea a patru noi clinici de imagistică şi radiologie în Alba Iulia, Călăraşi, Sibiu şi Târgu Mureş. Toate centrele vor fi dotate cu echipamente CT/RMN. De asemenea, clinicile din Sibiu şi Târgu Mureş vor beneficia de echipamente RMN 3 Tesla şi analize de tip PET/CT, care permit medicilor oncologi diagnosticarea precoce a tumorilor canceroase, localizarea, stadializarea şi, în baza acestor informaţii, stabilirea celor mai eficiente metode de tratament. 

    „Viziunea noastră este să avem un rol important în prevenţia şi diagnosticarea precoce a afecţiunilor complexe şi să putem oferi servicii performante de imagistică unui număr cât mai mare de pacienţi”, spune Vlad Ardeleanu, CEO Medima Health.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, echipamentele folosite în cadrul centrelor Medima permit o scanare de înaltă performanţă a oricărei regiuni anatomice a corpului, cu doze reduse de iradiere (în cazul CT), în vederea obţinerii unui diagnostic de precizie. 
    „Centrele Medima dispun de aplicaţii speciale prin care pacienţii pot beneficia de unele dintre cele mai avansate investigaţii în imagistica modernă, precum RMN cardiac, RMN de prostată multiparametric, spectroscopie, tractografie şi perfuzie cerebrală. Aceste examinări sunt extrem de utile în diagnosticarea şi evaluarea afecţiunilor cardiovasculare (miocardită, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, tumori etc.), urologice (cancerul de prostată) sau neurologice (accident vascular cerebral, traume, tumori, scleroză, malformaţii cerebrale etc.)”, a declarat Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, Director Executiv Medical al Medima.
    Echipa Medima este formată din 9 medici, iar funcţia de director medical a fost preluată de Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională.