BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • De ce îşi INJECTEAZĂ VEDETELE una dintre cele mai periculoase toxine de pe glob

    Să presupunem că aţi semnat documentul şi intraţi în clădire. Primul hol este plin de uşi securizate cu cardul, în spatele lor aflându-se mai multe uşi păzite de coduri sau paznici. După mai multe uşi sau bariere de sticlă se află staţiile de lucru, închise în nişte cuşti de metal. Totul este supravegheat video, toate activităţile, măsurate şi monitorizate; paznicii, aflaţi într-o cameră împânzită de ecrane, urmăresc orice element care intră sau iese.

    Toate măsurile de securitate nu sunt însă impuse pentru a proteja reţeta Botox de ochii curioşilor, ci pentru că produsul-minune al celor de Allergan este produs cu una dintre cele mai toxice substanţe de pe Pământ.

    Botox este derivat dintr-o toxină purificată din Clostridium botulinum, o bacterie ce se multiplică în medii precum cel din interiorul unei conserve cu carne stricată. Toxina este atât de puternică încât o cantitate mică poate sufoca o persoană, paralizându-i muşchii pe care îi foloseşte atunci când respiră. Toxina botulinică este considerată unul dintre cei mai puternici agenţi de bioterorism, iar asta înseamnă că toate companiile care lucrează cu substanţa trebuie să se supună regulilor impuse de Centrul pentru Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC).

    Un gram de toxină botulinică este suficient pentru producerea întregii cantităţi de Botox comercializate într-un an la nivel global. Pe de altă parte, un studiu publicat în 2001 subliniază că un gram de toxină botulinică, în formă cristalizată, poate ucide până la un milion de oameni. |n aceste condiţii, este explicabil modul în care atât Allergan, cât şi guvernul Statelor Unite păzesc spaţiile de depozitare a substanţei.
    Acest nivel de securitate aduce însă şi un efect comercial: Allergan are o cotă de piaţă de 90% pe segmentul neurotoxinelor utilizate în scopuri medicale şi de 75% pe segmentul substanţelor folosite pentru uz cosmetic. ”Cât de des vezi o astfel de cotă de piaţă – şi nu vorbesc doar de medicamente, ci în orice sector?“, se întreba David Pyott, CEO al companiei între 1998 şi 2015. ”E ceva nemaiîntâlnit.“
    |n Statele Unite se înregistrează, anual, sute de cazuri de otrăvire cu toxină botulinică; cazurile de deces sunt însă mult mai rare.

    UN MEDICAMENT-MINUNE

    În jurul anului 1820, un doctor german pe nume Justinus Kerner a publicat prima descriere amănunţită a simptomelor pe care el le-a numit ”Wurstgift“, adică otrăvire cu cârnaţi: dificultăţi în a înghiţi şi în a respira. Ani mai târziu, un grup de muzicieni care cântau la o nuntă au suferit de paralizia muşchilor după ce au consumat şuncă; trei dintre ei şi-au pierdut viaţa. În urma acelei tragedii, Emile Van Ermengem, profesor de microbiologie în Belgia, a identificat Clostridium Botulinum. Deşi este creditat cu numele acordat toxinei, Ermengem s-a inspirat de la Kerner, derivând denumirea din cuvântul latin pentru cârnat: botulus.

    Botoxul este creaţia a doi oameni de ştiinţă, Alan Scott şi Ed Schantz, care s-au arătat interesaţi de toxină din cu totul alte motive. |n anii ’60 şi ’70, Scott, de profesie oftalmolog, căuta un tratament pentru pacienţii cu strabism. Schantz se concentra mai mult pe zona militară decât pe cea medicală, după ce purificase toxina la Fort Detrick, în cadrul programului american de dezvoltare a armelor biologice.

    La acea vreme, controlul transporturilor de toxină botulinică era aproape inexistent; Schantz i-a trimis lui Scott toxina în formă cristalizată, folosind un tub de metal ca recipient. Cel din urmă a reuşit să transforme toxina într-un produs farmaceutic, ridicând în jurul descoperirii sale compania Oculinum.

    Medicamentul ce purta acelaşi nume ca şi compania a fost aprobat pentru tratamentul strabismului în 1989. Allergan a cumpărat licenţa de la Scott doi ani mai târziu, schimbându-i după scurt timp numele în Botox. |ncă de la început, noii proprietari au abordat extrem de atent substanţa, înţelegând efectele nocive pe care aceasta le-ar putea provoca. ”A fost o problemă încă de la început“, le-a povestit celor de la Bloomberg Gavin Herbert Jr., fost CEO şi fiu al fondatorului companiei. ”Am început să producem cantităţi mici şi să le transportăm cu un avion privat, având întotdeauna oameni de pază prezenţi.“

    Mitchell Brin, responsabil cu cercetarea la Allergan, a jucat un rol determinant în dezvoltarea medicamentului încă de la început. Casa lui arată ca un muzeu dedicat Botoxului, iar plăcuţa de înmatriculare din California are inscripţionat cuvântul BOTOX.

    CUM FUNCŢIONEAZĂ ÎNSĂ BOTOXUL?

    Muşchii unei persoane sunt controlaţi de nervii motori, iar aceştia eliberează o serie de substanţe care transmit muşchiului că trebuie să se contracte; Botox blochează eliberarea acelor substanţe.

    Medicamentul este astăzi aprobat în opt discipline medicale diferite, inclusiv tratamentul migrenelor cronice, al prostatelor hiperactive sau al spasmelor musculare severe, fiind în curs de aprobare şi pentru tratarea depresiei. Herbert spune că atunci când a cumpărat reţeta pentru Botox, se aştepta la vânzări anuale de 10 milioane de dolari; acum, aşteptările pentru anul 2020 se ridică la 4 miliarde de dolari.

    Allergan nu şi-a propus însă să devină un mare jucător pe segmentul neurotoxinelor; compania şi-a început activitatea în anii ’80 producând picături nazale pe care le vindea într-o farmacie de familie din Los Angeles. Un prieten a sugerat dezvoltarea unei formule care să trateze conjunctivita, iar Gavin Herbert Sr. a reuşit să scoată pe piaţă primele picături oculare antihistaminice din Statele Unite; a fost primul mare succes comercial al Allergan.

    Când fiul său a preluat compania, în 1957, a mutat sediul în clădirea unui fost teatru. Camera de proiecţie era folosită ca un spaţiu steril în care se umpleau recipientele, iar balconul şi scena erau folosite pentru depozitare. La începutul anilor ’70, Allergan devenise o companie importantă pe piaţă, producând picături oculare şi substanţe destinate utilizatorilor de lentile de contact, dar care voia să se extindă.
    |n aceeaşi perioadă, coasta de nord-vest a Irlandei intrase într-o gravă criză economică, iar şomajul se apropia de 30%. Un politician a convins Consiliul Industrial din Westport să construiască o fabrică pentru a atrage companii americane, însă spaţiul a rămas neocupat până la venirea lui Herbert. Facilităţile fiscale au fost cele care l-au atras, CEO-ul Allergan fiind deja în căutarea unui loc unde să deschidă o nouă unitate de producţie.

    Aşa cum se întâmplă de multe ori în cazul medicamentelor, descoperirea Botoxului a fost una întâmplătoare. Un cuplu de doctori din Vancouver au înţeles proprietăţile antiîmbătrânire ale substanţei în timp ce tratau o pacientă de spasme oculare. Femeia a protestat atunci când, în timpul unei programări, nu i s-a mai făcut injecţia cu Botox în partea de sus a feţei, lângă sprânceană; le-a spus că injecţiile îi dădeau o expresie facială ”frumoasă, netulburată“. Cei doi doctori au decis atunci să experimenteze efectele Botox asupra ridurilor, prima pacientă fiind chiar secretara lor. |n doar câteva zile, aceasta avea o frunte mai netedă şi o expresie întinerită.

    Cu toate acestea, găsirea unor clienţi care să fie de acord cu o injecţie care conţinea otravă era dificilă, aşa că cei doi au decis să experimenteze pe soţia doctorului. |n scurt timp, cabinetul era plin de oameni interesaţi de produs.

    În prezent, aproape 55% din producţie are ca destinaţie procedurile medicale, în vreme ce restul medicamentelor sunt folosite în domeniul cosmeticii.

    Unele dintre cele mai mari companii de farma din lume au încercat, fără succes, să dezvolte propriile lor medicamente bazate pe neurotoxine. |n 2009, Johnson & Johnson a plătit 1,1 miliarde de dolari pentru a achiziţiona Mentor Corp., companie ce producea, printre altele, şi medicamentul experimental PurTox. După cinci ani, Johnson & Johnson a încetat activitatea de cercetare a produsului.
    Ceea ce protejează imperiul Botox este complexitatea produsului: reţeta nu este patentată, ci este secretă – aşa cum se întâmplă şi în cazul Coca-Cola. Atât timp cât Allergan o poate proteja, competitorii trebuie să pornească de la zero. ”Procesul fundamental este unul de fermentare anaerobică“, explică Mitchell Brin. ”Timpul necesar, procesul de purificare, agenţii care sunt folosiţi – toate reprezintă elemente esenţiale şi toate sunt extrem de bine protejate.“

    Allergan a fost cumpărată în 2015 de Actavis pentru suma de 66 de miliarde de dolari. Cumpărătorii au preluat chiar şi numele Allergan, iar asta este o dovadă a forţei pe care o are brandul Botox.

    Compania nu are nicio grijă vizavi de securitatea substanţelor, chiar în condiţiile în care societatea, la nivel global, traversează momente dificile. ”Ne aduce aminte că un astfel de nivel de securitate este absolut necesar“, remarcă Paul Coffey, director al fabricii din Westport. De la unitatea din Irlanda, care are peste 800 de angajaţi, toxina pleacă în drumul său către clienţi. Primul pas este combinarea unei soluţii saline cu o cantitate infimă din toxina purificată; substanţa rezultată este transportată, prin intermediul unor ţevi, până la o cameră sterilă în care totul este controlat: temperatura, umiditatea sau presiunea. În cele din urmă, soluţia este inserată în recipiente mici de sticlă şi transformată într-o pudră – ceea ce doctorii primesc la cabinet.

    Una dintre cele mai periculoase substanţe de pe Pământ este acum neutralizată şi gata să fie injectată în pacienţi.

  • Opinie Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: Cinci soluţii imediate pentru a rezolva problemele cu medicamentele.

    Dar în aceeaşi măsură este adevărat că Ministerul Sănătăţii trebuia să se îngrijească de cele două aspecte de mai sus şi mai ales la fel de adevărat este că nu există voinţă politică pentru a rezolva problema accesului la medicamente – şi nici nu va exista aşa ceva, pentru că s-ar risipi inutil cele 250 milioane lei cât sunt estimate sponsorizările din piaţă (apropo, suma reprezintă sponsorizările declarate).

    Cu toate acestea, dacă chiar am dori să facem ceva eficient pentru stoparea dramelor care sunt semnalate în presă, există metode la care au recurs şi alte ţări din UE care au reuşit să evite lipsurile cu care se confruntă România. Deşi sunt sigur că ele nu vor fi aplicate – pentru că există o rezistenţă incredibilă a autorităţilor de a schimba legislaţia deoarece ar însemna să iasă din zona de confort sau, mai rău, să dea socoteală dacă ceva nu va merge bine – merită totuşi semnalate ca alternative solide la improvizaţiile fără efect din prezent.

    1. ŞAPTE MILIARDE LEI, BUGETUL 2018 PENTRU MEDICAMENTE

    Bugetul pentru medicamente a rămas 6 miliarde lei din 2011, nu s-a dat un leu în plus în ultimii şapte ani. Au apărut începând cu 2015 nişte credite de angajament pentru achiziţii în condiţii speciale, care sunt oricum separate şi greoi de finanţat. Aşa că diferenţa până la circa 8 miliarde lei, consumul estimat pentru 2017, este acoperită de taxa clawback. Până la un punct industria a plătit, dar s-a ajuns la momentul în care nu mai este dispusă să o facă. Aşa că soluţia cea mai simplă pentru guvern este să-şi înfrâneze repulsia faţă de multinaţionale şi să accepte să pună 1 miliard de lei în plus la medicamente, liniştind astfel centralele marilor companii prin scăderea clawbackului la sub 12%.

    2.  PARTENERIATE MULTIANUALE PENTRU MEDICAMENTELE DIN SURSĂ UNICĂ

    Da, cele mai multe guverne europene care au sisteme de contribuţii la sănătate şi resurse limitate recurg la astfel de alianţe. Unii le spun contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat, spuneţi-le cum vreţi, dar o contractare pe termen lung parafată cu centralele marilor companii va asigura o aprovizionare acceptabilă. Este rezolvată într-o măsură importantă şi problema exporturilor paralele.

    E valabil şi pentru produsele biologice – ştie cineva oare că unul dintre cei mai mari producători de imunoglobuline se află în Bulgaria şi că este furnizor oficial al OMS?

    3.  PARTENERIATE CU PRODUCĂTORII DIN ŢARĂ

    Când ai 40 de producători autohtoni, indiferent de capitalul lor, dă-le o listă de medicamente esenţiale şi pune-i să ţi le fabrice. O vor face şi vor face chiar investiţii capitale în siturile de fabricaţie ştiind că statul le va contracta producţia.

    4.  PREŢURI NEIMPUSE LA MEDICAMENTELE GENERICE

    Practică larg utilizată în multe ţări din UE şi non-UE, unde nu există lipsuri în acest segment. Statul nu impune un preţ de vânzare, ci negociază un preţ de decontare / de achiziţie cu producătorii, aşa că aceştia, chiar dacă au opţiunea unui preţ neimpus, vor vinde medicamentele la o valoare apropiată de preţul de decontare, în aşa fel încât pacientul să plătească suma cea mai mică din buzunar. Legea cererii şi ofertei funcţionează şi în acest domeniu, dovadă fiind piaţa medicamentelor fără prescripţie.

    5. PRESCRIERE PE DENUMIRE COMERCIALĂ

    România este singura ţară din UE în care prescrierea medicamentului se face obligatoriu pe substanţă activă, reglementare care a fost introdusă în 2010, premisa fiind, cel puţin în teorie, corectă. Rezultatul a fost, cum era de aşteptat în România, opus: au dispărut circa 2.000 de medicamente ieftine care nu pot plăti „taxa de raft” în condiţiile celui mai mic preţ european şi ale unui clawback de 20%.

    Soluţiile de mai sus vin de la un reprezentant al industriei, aşa că vor fi considerate lobby şi nu vor fi aplicate (pentru că, nu-i aşa?, industria lucrează pentru profit, în vreme ce toţi ceilalţi furnizori ai sistemului sanitar lucrează pe bază de voluntariat). Dar merită menţionat că situaţia din prezent este calmă dacă ţinem seama de cele trei crize de medicamente prin care va trece România în următorii cinci ani:

    – criza îmbătrânirii populaţiei – când va trebui finanţate nevoile de sănătate a circa 5 milioane de „decreţei” care ajung la pensie;
    – criza de subproducţie şi substocare a medicamentelor – globalizarea duce la închiderea tot mai multor situri de manufacturare, iar cele rămase nu vor putea face faţă cererii;
    – criza indusă de implementarea directivei de combatere a falsificării medicamentelor (FMD 2011/62/EU) – va duce la închiderea multor situri de fabricaţie care nu se vor putea conforma din cauza costurilor ridicate.

     

  • Românii, mari consumatori de medicamente. Aceştia au cumpărat în 2016 medicamente în valoare de 26 de miliarde de lei

    Creşterea veniturilor industriei farmaceutice poate fi explicată şi prin creşterea consumului de medicamente. Dacă financiar acest lucru înseamnă mai multi bani către companiile din domeniu dar şi către buget, social acest lucru poate indica un grad de sănătate al populaţiei precar. Cu toate acestea este dificil de determinat dacă românii sunt într-adevăr tot mai bolnavi sau e vorba doar de ipohondrie.

    Mai puţin de un sfert din farmacii sunt solvabile şi de încredere

    Cu toate ca românii cumpără tot mai multe medicamente, mai puţin de un sfert din numărul total de farmacii sunt eligibile pentru certificarea Strongest in Romania. Acest lucru înseamnă că în ciuda creşterii vizibile a încasăriilor, din punctul de vedere al riscului comercial 3 din 4 farmacii au şanse ridicate ca la un moment dat să intre în incapacitate de plată a angajaţiilor sau a furnizorilor.
                                               

    În ciuda creşterilor spectaculoase ale domeniului, România a ajuns să producă tot mai puţine medicamente iar veniturile generate de capacităţile de fabricare a acestora au scăzut cu peste o treime în anul 2016 comparativ cu anul 2015.

    Depozitele de medicamente au vândut în anul 2016 produse de peste 26 miliarde lei, în creştere de la 23 de miliarde de lei. Din acestea, produse în valoare de 16 miliarde sunt vândute către populaţie prin intermediul farmaciilor iar restul în valoare de 10 miliarde de lei ajung la populaţie prin alte modalităţi (ambulatorii, spitale şi alte infrastrucuri medicale). Companiile autohtone reuşesc să asigure produse în valoare de doar 2 miliarde ceea ce înseamnă că importăm medicamente de peste 20 de miliarde de lei.

    Cele mai mari profituri sunt raportate în judeţele Argeş şi Bucureşti-Ilfov, unde farmaciile cu sediile aici generează profituri de peste 100 milioane lei. Aceste două judeţe reprezintă de altfel sediile unor mari lanţuri de farmacii care au o acoperire la nivel naţional. Alte judeţe care strălucesc în acest top sunt Cluj, Iaşi, Suceava , Prahova şi Timiş cu profituri mai reduse, de aproximativ 20 milioane lei.

    Ceea ce este cu adevărat interesant este situaţia din judeţul Sibiu, acesta ieşind in evidenţă drept singurul judeţ din România a cărui farmacii generează pierderi cumulate de peste 3 milioane lei. Profituri mici se înregistrează în judeţele Giurgiu, Tulcea, Gorj sau Galaţi.

    Dacă farmaciile dintr-un anumit judeţ înregistrează profituri reduse, una dintre posibilele explicaţii este faptul că populaţia are o putere de cumpărare redusă care cauzează atât o profitabilitate redusă cât şi un mediu propice deschiderii unor farmacii –  reprezentaţe ale marilor lanţuri care activează la nivel naţional cu sedii în Argeş sau în Municipiul Bucureşti.

  • Cum a fost anul 2017 pentru oamenii de business din România

    DRAGOŞ DAMIAN, CEO TERAPIA RANBAXY ŞI DIRECTOR EXECUTIV AL PATRONATULUI PRODUCĂTORILOR INDUSTRIALI DE MEDICAMENTE

    Patru lucruri ne dau încredere şi satisfacţie: 1. suntem în graficul de venituri planificat, cu creştere de 10% faţă de anul anterior; 2. creştem pe pieţele de export (de aceea şi rezultatele menţionate); 3. am finalizat procesul tehnologic a trei produse noi, dintre care unul implică un grad avansat de inovaţie şi tehnologizare; 4. am început demersurile pentru implementarea directivei pentru combaterea medicamentelor contrafăcute, o investiţie de 2 milioane de euro.

    Patru lucruri ne frânează dezvoltarea: 1. taxa clawback – statul român pedepseşte investitorii de medicamente obligându-i la un bir pe cifra de afaceri; 2. probleme inimaginabile în a găsi personal calificat / necalificat pentru ocuparea posturilor vacante industriale (10% din posturi sunt vacante); 3. amânarea sau chiar stoparea unor investiţii din cauza PUG-ului municipiului Cluj-Napoca, care nu permite construcţii industriale pe terenul pe care îl avem în proprietate; 4. confuzia iraţională creată de schimbările Codului fiscal, a căror implementare creează probleme de înţelegere.

    Cel mai bun lucru pentru mediul de afaceri este că am reuşit să înfiinţăm Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente, care reuneşte 18 cele mai mari fabrici de medicamente din ţară.

    FLORIN TALPEŞ, FONDATOR ŞI CEO, BITDEFENDER

    Bitdefender, cel mai mare producător autohton de software, estimează pentru 2017 o creştere a cifrei de afaceri de aproximativ 30% faţă de anul precedent. Compania continuă planul de creştere accentuată pe principalele pieţe ale lumii, anul 2017 aducând în plus noi premise pentru dezvoltarea din următorii trei-cinci ani. Bitdefender a investit masiv în dezvoltarea tehnologiilor de securitate pentru mari companii, o direcţie strategică ce va permite companiei creşteri constante de două cifre pentru următorii ani.

    Un moment cheie din acest an pentru Bitdefender a avut loc în februarie, când amanunţat cea mai mare achiziţie derulată până acum, care întăreşte poziţia companiei în Europa şi la nivel global: preluarea partenerului de pe piaţa franceză, compania Profil Technology, ca parte a strategiei de expansiune a businessului pe segmentul marilor companii.

    În luna mai, Bitdefender a lansat tehnologia Hypervisor Introspection, destinată securizării mediilor virtuale folosite de marile corporaţii.

    În noiembrie, am anunţat că vom produce în fabrica grupului german Zollner din Satu Mare o nouă versiune a produsului Bitdefender BOX, destinat securităţii dispozitivelor smart din locuinţe. Versiunea a doua a Bitdefender BOX, dezvoltată integral de echipa de cercetare şi dezvoltare din România, lansată în noiembrie pe piaţa din SUA, va ajunge în Canada, Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie şi Australia. Dispozitivul va fi comercializat şi în România din primăvara anului 2018.

    În dimineaţa zilei de 1 decembrie, Bitdefender a anunţat cea mai mare tranzacţie cu o companie de IT din România: fondul de investiţii Vitruvian Partners a devenit al doilea cel mai mare acţionar al companiei, odată cu achiziţia pachetului minoritar de aproximativ 30%, deţinut de fondul de investiţii Axxess Capital. Ca urmare a acestei tranzacţii, valoarea companiei Bitdefender este stabilită la peste 600 de milioane de dolari.

    IULIAN STANCIU, CEO, EMAG

    Pentru companiile pe care le deţin sau le conduc, 2017 a fost un an greu dar foarte bun. De-a lungul timpului am investit încredere în oameni, am investit în tehnologie, iar anul acesta investiţiile s-au văzut prin creşteri bune.

    La nivel individual, pentru mine şi pentru colegii mei, 2017 a fost un an plin de provocări. Comportamentul clienţilor se schimbă (simplitate, viteză, mobile), piaţa este în continuă schimbare (de la local la global, noi modele de business), reglementările se schimbă (reglementări europene – GDPR, DSP2, reglementări locale), iar concurenţa este din ce în ce mai puternică, atât cea locală, cât şi cea globală.

    DRAGOŞ ANASTASIU, GENERAL MANAGER, GRUPUL EUROLINES

    2017 a fost, din punctul de vedere al businessului, cel mai bun an din istoria grupului Eurolines. Am avut creşteri absolut spectaculoase. De exemplu, la cifra de vânzări am depăşit borna numită „150 mil. euro“ pe grup. Am pornit o „căsnicie“ cu Flixbus, care pe termen mediu şi lung ne va asigura supravieţuirea şi succesul în businessul de transport internaţional (dar şi naţional) de persoane cu autocarul.

    În acelaşi timp, am avut un an plin de griji. Pe de-o parte este grija imensă legată de resursa umană (greu de gestionat în această perioadă în România) şi pe de altă parte cea legată de lipsa de predictibilitate legislativă şi fiscală. Şi chiar dacă efectele nu se văd imediat, probabil nici în prima jumătate a anului viitor, totuşi sentimentul de lipsă de încredere ne va afecta comportamentul şi deciziile pe termen mediu.

    VIRGIL ŞONCUTEAN, CEO ALLIANZ-ŢIRIAC

    A fost un an greu, cu provocări externe importante, cum ar fi schimbările legislative (avem o nouă lege a RCA de pildă), piaţa este într-un anumit proces de stabilizare, dar nu ştim cum să interpretăm această linişte – de dinaintea furtunii sau nu. Pe de altă parte, au existat şi oportunităţi: pentru liniile de business nonauto, am cules roadele efortului din ultimii ani; în 2017, creşterea înregistrată pe acest segment de Allianz-Ţiriac este de aproape de 20%. Am înregistrat creşteri de 10% chiar şi pe segmentul asigurărilor de locuinţe, care la nivelul pieţei sunt în scădere. A fost un an plin, şi cu bune şi cu rele.

    WOLFGANG SCHULZ, DIRECTOR GENERAL, BMW GROUP ROMÂNIA

    Industria auto trece prin transformări majore, fără precedent, iar electrificarea este unul dintre generatoarele principale ale schimbării. Revoluţia electrică a început şi în România puternic în acest an, cu un sprijin important din partea guvernului, dar şi un angajament ferm al investitorilor locali în infrastructură. Vedem o creştere de trei cifre pentru anul 2017 comparativ cu anul precedent pentru modelul nostru electric, BMW i3.

    Politica continuă să joace un rol major în dezvoltarea pieţei auto. Poate avea o influenţă puternică şi pozitivă, după cum vedem în cazul pieţei electrice. Dar schimbările fiscale constante şi lipsa predicitibilităţii descurajează vânzările şi investiţiile. Stabilitatea şi o strategie guvernamentală coerentă multianuală sunt în continuare dezideratele noastre.

    Pentru a rezuma: 2017 a fost un an dificil, anii crizei nu sunt încă uitaţi şi mediul fiscal şi politic aduce oportunităţi, dar şi multe provocări.

    ŞERBAN TOADER, SENIOR PARTNER KPMG

    Stabilitate. Evoluţia afacerilor KPMG a fost pe un trend ascendent din prima zi până în prezent, chiar şi pe parcursul crizei economice recente. În ceea ce priveşte obiectivele, mediul curent este foarte dinamic şi orice strategie necesită o anumită flexibilitate. Performanţa financiară a fost robustă, am abordat cu prudenţă oportunităţile din piaţă, întotdeauna există loc de mai bine.

    SIMONA DECUSEARĂ, SALES & MARKETING MANAGER LA EPSON ROMÂNIA ŞI BULGARIA

    2017 a fost pentru Epson un an bun, în care ne-am consolidat poziţia de lider pe piaţa de imprimante şi pe cea de videoproiectoare, chiar dacă aceasta din urmă a scăzut, în absenţa unor evenimente sportive majore. Am lansat game noi de imprimante inkjet pentru clienţii business care îi ajută să printeze extrem de rapid, mai economic şi la calitate foarte bună. Pe segmentul videoproiectoarelor am răspuns apetitului tot mai mare pentru funcţionalităţi sporite şi tehnologii noi, precum proiecţiile de la distanţe mici pentru home cinema, amplificarea 4K sau trecerea de la lămpi la sursele de lumină laser.

    COSMIN DOBRANIŞ, COUNTRY DIRECTOR PENTRU ROMÂNIA ŞI UNGARIA AL MIO TECHNOLOGY

    Anul 2017 a fost presărat de câteva suişuri şi coborâşuri, începând cu scăderea TVA şi creşterea consumului, pe de o parte, dar şi cu deprecierea monedei pe de altă parte, care a dus la majorarea preţurilor şi micşorarea marginilor comerciale. Pentru Mio România anul 2017 a fost unul bun, în creştere faţă de anul precedent datorită introducerii a două noi categorii de produse pe piaţă.

    RADU SAVOPOL, COFONDATOR 5 TOGO

    Printre realizările de anul acesta se numără deschiderea Dialogue Social Bar: am deschis într-o perioadă dificilă pentru segmentul HoReCa (mai – iunie), însă din luna septembrie locaţia s-a poziţionat în zona de evenimente private, workshopuri, mai puţin în zona de coworking (cum prevedea strategia iniţială – n.red.), datorită evenimentelor exclusive ce se desfăşurau în locaţie.

    De aproximativ două luni am lansat conceptul 5 to go +, în teste de două luni cu trei produse de 10 lei, şi pot spune că a fost foarte bine primit: am înregistrat o creştere a cifrei medii de vânzare pe locaţie între 5 şi 15%. Provocările cele mai mari se leagă în acest moment de stabilitatea fiscală, administrativă, forţa de muncă, seriozitatea partenerilor, concurenţa neloială.

    MARIUS MELEŞTEU, GENERAL MANAGER STRAUSS SOUTH CENTRAL EUROPE, GENERAL MANAGER STRAUSS ROMANIA

    Pentru Strauss, 2017 a însemnat o creştere la nivelul întregii companii, un rezultat al investiţiilor pe cei trei piloni strategici ai businessului: interconectare, diversitate şi inovaţie. Dar ce înseamnă aceşti termeni în practică?

    Comportamentul de consum este în permanentă schimbare. România lui 2017 este locul în care se dezvoltă tot mai multe cafenele concept, de lanţ sau independente, cu consumatori activi, sofisticaţi, care înţeleg ce înseamnă calitate în cafea şi care îşi doresc diversitate, în funcţie de momentul de consum. Accentul cade de asemenea pe cafeaua de origini şi pe specialităţi, pe „convenience”, capsule şi boabe.

    2017 a fost şi anul în care am învăţat foarte mult. Am înţeles că, într-o piaţă din ce în ce mai concurenţială, succesul unei companii este rezultatul unor baze solide, al investiţiilor sustenabile şi al capacităţii de a anticipa nevoile clienţilor.

    AUREL NEŢIN, DIRECTOR & GENERAL COUNTRY MANAGER, LENOVO ROMÂNIA

    pentru Lenovo 2017 a fost un an în care ne-am încadrat în proiecţiile iniţiale, deşi cu multe provocări: anul a început cu creşteri de preţuri ale componentelor şi o depreciere euro versus dolar, a continuat cu o creştere în consum dar nu în PC-uri şi cu aşteptări mai mari în ceea ce priveşte investiţiile în sectorul public. A fost anul în care ThinkPad, cel mai puternic brand Lenovo, a sărbătorit 25 de ani de existenţă.

    DANIEL TRUICĂ, FONDATOR ŞI CEO VOLA.RO

    Cred că 2017 a fost un an bun pentru business care putea fi şi mai bun dacă situaţia politică ar fi fost mai stabilă şi cadrul legislativ şi fiscal mai previzibil. În travel, 2017 a fost un an în care am simţit maturizarea clienţilor, poate şi grăbită de evenimente nedorite precum falimentul unor tour operatori sau companii aeriene. Clienţii au început să ia decizii informate în cea ce priveşte vacanţele lor şi au încetinit goana după oferte ieftine în detrimentul serviciilor. Aş zice că e anul în care cel mai important ingredient în procesul de achiziţie a devenit încrederea.

    BARTOSZ PUZDROWSKI, CEO, IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR

    Anul 2017 a fost unul foarte bun pentru impact. Am reuşit să identificăm şi să cumpărăm terenul perfect pentru al doilea proiect Impact în Bucureşti. Luxuria Domenii Residence va fi noul nostru proiect rezidenţial de lux şi va fi situat în zona de nord a Capitalei. Lucrările vor începe în curând, iar cererea pentru locuinţe în cadrul complexului este deja foarte mare.
    Un alt succes al anului acesta a fost faptul că am reuşit să securizăm fondurile necesare pentru Luxuria Domenii Residence, dar şi pentru alte câteva noi proiecte ale Impact care vor fi demarate în 2018.

    RALUCA RADU, COUNTRY MANAGER, ANSWEAR ROMÂNIA

    Anul 2017 este peste aşteptări, România având pentru al doilea an consecutiv cea mai mare creştere din grup. Şi în 2017 am investit mult pentru a aduce branduri exclusive şi produse noi, am investit în procese şi în dezvoltarea platformei, iar rezultatele se văd. Pentru anul următor ne uităm şi mai mult la cum putem să ne perfecţionăm serviciile şi să oferim clienţilor din România cea mai bună experienţă din eCommerce. Cred că, pe viitor, doar magazinele online care oferă clienţilor lor servicii pe măsură şi cele mai noi produse, de la branduri foarte cunoscute, îşi vor putea păstra ritmul de dezvoltare într-o piaţă, de altfel, foarte dinamică şi segmentată.

    MARIAN POPA, DIRECTOR, DB GLOBAL TECHNOLOGY ROMÂNIA

    2017 a fost ca un „rollercoaster ride with a happy ending”. A fost un an plin de provocări, cu toate ingredientele unei creşteri rapide; un an în care am simţit adevărata presiune şi rigoare a pieţei financiare mondiale. Un an în care ne-am maturizat mult: am învăţat foarte multe şi ne-am consolidat extrem de mult ca echipă. 2017 a fost anul în care am intrat în Top 50 cele mai mari firme de IT din România după cifra de afaceri, după numai patru ani de existenţă. A fost un an greu, dar foarte bun pentru dezvoltarea noastră.

    CRISTIAN POPESCU, MANAGING DIRECTOR, SAP ROMÂNIA

    Pentru SAP România, 2017 a fost un an de continuare şi consolidare a investiţiilor în centrele noastre de Digital Business Services, Product & Innovation, Data Science şi Artificial Intelligence din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

    Tot anul 2017 a fost şi al startului transformării digitale pentru afacerile clienţilor noştri: produsul nostru fanion, S4/HANA (The Digital Core), având în România una dintre cele mai înalte rate de succes din regiune.

     

  • Taxa clawback, SUSPENDATĂ pentru doi ani în cazul medicamentelor derivate din sânge

    Decizia a fost luată printr-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, joi.

    „Această măsură are ca scop asigurarea disponibilităţii permanente a tratamentelor cu medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Astfel, vor fi evitate pe viitor situaţiile cauzate de lipsa de pe piaţă a disponibilităţii acestor medicamente, situaţii care au impact direct asupra sănătăţii publice”, precizează MS, în comunicatul de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicamentele, un lux in România. O substanţă vitală gravidelor, lipseşte de 9 luni

    Medicul Diana Iordache lucreaza de 15 ani la serviciul de ambulanţă din Capitală. S-a confruntat cu multe schimbări şi lipsuri. De 9 luni nu are sulfat de magnaziu. Medicament vital mai ales pentru gravidele în stare de preeclampsie, o complicaţie gravă în sarcină.

    În ultimii ani, sistematic au dispărut de pe piaţă multe medicamente ieftine. Producătorii acuză statul că percepe taxe prea mari şi refuză să le mai aducă.

    Compania statului, Unifarm, susţine că deşi sulfatul de magneziu lipseşte de mai bine de 9 luni, nu a fost notificată să îl aducă. Abia acum, Ministerul Sănătăţii a cerut doze.

    Ministerul Sănătăţii nu a oferit până acum explicaţii despre rezolvarea crizei medicamentelor, scrie stiriletvr.ro

  • Moment Istoric în România! O Primărie taie banii de la biserici şi îi dă la un spital care nu mai are bani pentru anestezic, medicamente, analizele pacienţilor şi utilităţi

    Propunerea a fost facuta de consilierii USR. Reamintim ca de cateva zile, Spitalul Pantelimon nu mai are bani pentru anestezic, medicamente, analizele pacientilor si utilitati, situatia fiind sesizata in presa. Spitalul are nevoie de 9 milioane lei pentru a functiona. Spitalul se afla in Sectorul 2, dar este in administrarea Ministerului Sanatatii, informează hotnews.ro.
     
    Consilierii USR au propus initial ca banii sa fie luati din sumele alocate la inceputul anului pentru biserici, si necheltuite. Potrivit unui amendament adoptat, acest lucru nu s-a mai intamplat, deoarece au crescut incasarile din cotele defalcate din TVA cu 15 milioane lei.

    Primarul Sectorului 2, Toader Mugur Mihai, spune ca bani s-au luat si de la culte, respectiv 5 milioane lei, deoarece nu au fost cheltuiti. La culte ar mai fi ramas 4,6 milioane lei, iar banii proveniti din sumele defalcate din TVA au mers la alte capitole bugetare.

    La propunerea Primarului Sectorului 2, Toader Mugur Mihai, s-a alocat inca 1 milion de lei pentru consolidarea parcului Dobroiesti si 5 milioane lei pentru invatamant. S-au alimentat cu 8 milioane de lei fondul de rezerva. Se iau 1, 2 milioane lei de la ADP fiindca nu a reusit sa achizitioneze doua utilaje.

     

  • ​Patronatul Producătorilor de Medicamente: Taxa clawback este cauza pentru care dispar medicamentele ieftine din farmacii şi spitale

    „Am explicat în repetate rânduri la Parlament, ministerul Sănătăţii, ministerul Finanţelor şi la CNAS că în condiţiile în care taxa “clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din preţul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil, iar producătorii au dificultăţi în a-l produce în continuare”, a spus Dragoş Damian, director executiv PRIMER.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea omului care a ajuns de la cercetător în apartament la cel mai bine platit om de ştiinţă din istorie

    Un cercetător studiază mutaţiile genetice pentru a găsi leac la orice, de la astm la artrită – o afacere care a reuşit să treacă peste eşecuri dramatice şi să-i facă miliardari pe cei care au crezut în ea. „Avem mult mai mult de oferit. abia am început.“

    Pentru cei mai mulţi oameni aflaţi în poziţia lui George Yancopoulos, oferta de muncă ar fi fost uşor de refuzat. Tânăr asistent la prestigioasa universitate Columbia, Yancopoulos, pe atunci în vârstă de 26 de ani, tocmai câştigase o bursă de cercetare de mai multe milioane de dolari pe opt ani în propriul laborator de genetică.

    Apoi a apărut Leonard Schleifer, un neurochirurg fără nicio experienţă de business, cu oferta sa: un post la noua sa companie de medicamente cu sediul într-un apartament cu un dormitor din Colegiul Medical Cornell. Povestea a început în 1988. Schleifer intenţiona să pună în practică cele mai noi descoperiri din domeniul ştiinţelor genetice pentru tratarea afecţiunilor creierului, dar nu stăpânea bine materia – revoluţia ADN-ului era încă tânără. Yancopoulos urma să fie expertul său în genetică.

    A avut loc ceva luptă de convingere, dar în cele din urmă Yancopoulos a părăsit confortul mediului universitar pentru a se alătura companiei lui Schleifer, cunoscută ulterior ca Regeneron Pharmaceuticals. Presiunile neurologului au venit la momentul potrivit. Cu câteva zile înainte, Yancopoulos le povestise păriţilor săi, imigranţi greci, despre bursa de cercetare primită la universitate. Pentru un tânăr asistent prestigiul este cât se poate de important, dau nu şi pentru părinţii lui Yancopoulos. Pe ei îi interesa mai mult salariul: 30.000 de dolari pe an, o sumă cât se poate de modestă pentru standardele de pe piaţa americană.

    Vorbindu-i pătimaş în greacă, îşi aminteşte acum Yancopoulos, tatăl său s-a plâns că după ce a luptat cu naziştii şi cu comuniştii şi a muncit din greu pentru a câştiga bani ca să-i poată asigura fiului său o educaţie bună, rezultatul final pare să fie „o viaţă în laborator pentru ştiinţe ezoterice despre care doar câţiva oameni vor citi în jurnale“, spunea pe-atunci tatăl. Dacă tânărul chiar avea de gând să vindece boli şi să schimbe lumea, cu siguranţă că putea scoate din aceasta suficienţi bani pentru o viaţă decentă.

    Yancopoulos nu mai este un novice, şi nici salariul său nu este modest. Ca director de cercetare la Regeneron (numele trimite la regenerarea celulelor din creier), el a devenit cel mai bine plătit cercetător din istorie. Este o somitate în domeniu acum, un deschizător de drumuri şi primul director de cercetare şi dezvoltare din industria farma devenit miliardar. Anul trecut a fost remunerat pentru munca sa cu 40,3 milioane de dolari.

    Tatăl său n-a trăit destul să-l vadă unde este acum, dar la înmormântare, în 2010, oamenii alături de care bătrânul Yancopoulos a luptat pe front i-au povestit fiului cât de mândru a fost tatăl său de de el întotdeauna.

    „Însă nu mi-a spus-o niciodată direct“, spunea, lăcrimând, cercetătorul. „Credea că aşa este cel mai bine să-ţi creşti copilul“.

    Regeneron a avut nevoie de două decenii pentru a câştiga prima aprobare de produs din partea administraţiei americane pentru alimente şi medicamente. Au fost momente când a contemplat sfârşitul aventurii. Marea desprindere s-a produs în 2011, când autorităţile au aprobat Eylea, un medicament folosit pentru tratarea degenerării moleculare – principala cauză a pierderii vederii la oamenii cu vârste de peste 50 de ani. De atunci, Regeneron este cel mai bun performer al indicelui bursier S&P 500, acţiunile sale urcând cu peste 2.000%, la 400 de dolari pe unitate. Anul trecut, vânzările de Eylea în SUA au crescut cu 54%, la 2,7 miliarde de dolari, iar veniturile totale ale companiei au avansat cu 46%, la 4,1 miliarde de dolari. Regeneron are alte 13 produse în stadiul de dezvoltare clinică, inclusiv unele în teste finale pentru tratamente contra astmului şi artritei.

    Lui Schleifer îi place să-şi explice succesul spunând că el şi Yancopoulos au construit un producător de medicamente rare în care controlul îl deţin oamenii de ştiinţă. „George este cea mai inovatoare şi inventivă persoană pe care am cunoscut-o“, spune neurochirurgul. „Principala mea misiune este de a crea un mediu care-i permite să-şi dezlănţuie magia şi să nu-i stau prea mult în cale.“

    În anii de nebunie ai companiei, echipa lui Yancopoulos a construit încet o infrastructură de cercetare pentru medicamente înţesată cu instrumente de proprietate care au făcut ca noii anticorpi şi noile formule să fie mai uşor de dezvoltat. Poate cel mai mare avantaj a fost tehnologia numită VelocImmune, care permite transferarea ADN-ului uman la şoareci de laborator astfel încât anticorpii şoarecilor să răspundă terapiilor aşa cum ar face-o sistemul de imunitate al oamenilor.

    Aceste năluci (pentru alţii) au dat companiei mai multă încredere că efectele pe care medicamentele sale le au asupra animalelor testate vor fi aceleaşi şi la oameni. În ultimii doi ani, Regeneron şi-a dezvoltat un centru de genetică unde roboţi de secvenţionare a ADN-ului îşi fac treaba 24 de ore pe zi timp de şapte zile pe săptămână pentru înregistrarea codurilor genetice ale, până acum, 100.000 de voluntari.

    După standardele Big Pharma, ce face Regeneron este ca mersul off-road. Directorii companiei spun că descoperirile lor sunt rodul curiozităţii ştiinţifice a lui Yancopoulos, un efort de a aduce părţi din laboratorul său din Columbia în sectorul privat. „Uneori glumim spunând că agendele de întâlniri sunt ca un fel de sugestii, aşa cum oamenii privesc limitele de viteză“, spune Drew Murphy, vicepreşedinte la departamentul de cercetare a al Regeneron. „Multe dintre acestea au ca motor capacitatea lui George de a stimula gândirea“.

    Într-o sală de conferinţe din sediul Regeneron din Tarrytown, New York, Yancopoulos încă mai are energia unui lector universitar care abia a descoperit cafeaua.

    Gesticulează energic în timp ce vorbeşte şi are obiceiul de a sări din fotoliu în mijlocul propoziţiei pentru a desena grafice pe o tablă albă aflată la celălalt capăt al camerei. Poartă o cămaşă uşor mototolită, pantofi uşori, confortabili, închişi la culoare şi o cravată cu logo-ul Columbia (în afară de aceasta mai are încă una). Tonul de apel al telefonului este Enterprise. Maşina miliardarului, o Honda Pilot veche de zece ani, este la service cu transmisia dată peste cap.

    „Nu este ca şi cum aş încerca să trăiesc modest“, explică Yancopoulos – el le găteşte copiilor şi le spală rufele în casa pe care şi-a cumpărat-o în anii de tinereţe şi entuziasm (pentru diversitate, a construit un fel de teren de baschet la subsol). „Însă am rămas un tip destul de simplu. Nimic nu se compară cu ştiinţa, nimic nu este mai bun decât ce facem noi.“

  • Lovitură de proporţii pentru dentişti, de acum puteţi spune adio plombelor: Medicamentul minune care poate stimula dinţii să se repare singuri

    Dezvoltat şi testat pentru tratarea bolii Alzheimer, medicamentul Tideglusib s-a dovedit utilizabil în stimularea mecanismului natural de repararea al corpului. Chiar dacă a fost testat doar pe şoareci până acum, efectele la nivelul regenerării dentiţiei au fost evidente.

    Tideglusib funcţionează prin stimularea celulelor stem din pulpa dintelui, sursa dentinei noi. Dentina este substanţa mineralizată situată sub smalţul dintelui, care ajunge să fie roasă de carii.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro