BusinessMagazin

Tag: medic

  • Doar în România: Aduşi cu targa la ghişeu pentru că funcţionarii nu voiau să le elibereze adeverinţe

    Circ regizat şi pus în scenă la Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate Bihor. Pentru că luni a cerut, prin interpuşi, adeverinţe de asigurat pentru câteva persoane pe care le cazează la Dumbrava şi la Tinca, dar nu le-a primit întrucât legea permite eliberarea acestor acte fie direct persoanelor, fie unor împuterniciţi ai acestora, un localnic a adus miercuri dimineaţă, cu maşinile proprii, pe targă şi pe saltele, patru „pacienţi” pe care apoi i-a întins în holul instituţiei, scriu cei de la ebihoreanul.ro

    „Sunt oameni care nu se pot deplasa. Am cerut de la CAS adeverinţe de asigurat, pentru că şi-au pierdut cardurile de sănătate şi trebuie duse la medic, dar mi s-a spus să le aduc aici, chiar dacă nu sunt transportabile şi au şi handicap psihic”, a declarat Viorel Paşca jurnaliştilor, pe care i-a înştiinţat cu o zi înainte despre gestul său.

    „Am cerut să fie aduşi la Oradea cu ambulanţa. Iniţial cei de la ambulanţă au fost de acord, apoi au spus că nu pot aduce oamenii decât pe bani, apoi că deloc. Am hotărât să-i aducem noi”, a adăugat bărbatul, însoţit de nora şi de fiul său, precum şi de trei femei, dintre care una a afirmat că este asistent medical la spitalul din Sebiş (judeţul Arad), dar lucrează ca voluntar pentru Paşca la Dumbrava. „Ne luptăm de doi ani cu sistemul”, a spus aceasta, precizând că adeverinţele de asigurat solicitate CAS sunt necesare în condiţiile în care unul dintre bolnavi trebuie dus la un medic neurolog.

    Citiţi mai multe pe ebihoreanul.ro

  • Doar în România: Aduşi cu targa la ghişeu pentru că funcţionarii nu voiau să le elibereze adeverinţe

    Circ regizat şi pus în scenă la Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate Bihor. Pentru că luni a cerut, prin interpuşi, adeverinţe de asigurat pentru câteva persoane pe care le cazează la Dumbrava şi la Tinca, dar nu le-a primit întrucât legea permite eliberarea acestor acte fie direct persoanelor, fie unor împuterniciţi ai acestora, un localnic a adus miercuri dimineaţă, cu maşinile proprii, pe targă şi pe saltele, patru „pacienţi” pe care apoi i-a întins în holul instituţiei, scriu cei de la ebihoreanul.ro

    „Sunt oameni care nu se pot deplasa. Am cerut de la CAS adeverinţe de asigurat, pentru că şi-au pierdut cardurile de sănătate şi trebuie duse la medic, dar mi s-a spus să le aduc aici, chiar dacă nu sunt transportabile şi au şi handicap psihic”, a declarat Viorel Paşca jurnaliştilor, pe care i-a înştiinţat cu o zi înainte despre gestul său.

    „Am cerut să fie aduşi la Oradea cu ambulanţa. Iniţial cei de la ambulanţă au fost de acord, apoi au spus că nu pot aduce oamenii decât pe bani, apoi că deloc. Am hotărât să-i aducem noi”, a adăugat bărbatul, însoţit de nora şi de fiul său, precum şi de trei femei, dintre care una a afirmat că este asistent medical la spitalul din Sebiş (judeţul Arad), dar lucrează ca voluntar pentru Paşca la Dumbrava. „Ne luptăm de doi ani cu sistemul”, a spus aceasta, precizând că adeverinţele de asigurat solicitate CAS sunt necesare în condiţiile în care unul dintre bolnavi trebuie dus la un medic neurolog.

    Citiţi mai multe pe ebihoreanul.ro

  • Locul unde un taximetrist câştigă, într-o singură zi, mai mult decât un medic într-o lună

    “Într-o zi proastă câştig 60 de dolari. Într-o lună, un medic câştigă 40 de dolari”, recunoaşte un taximetrist din Cuba. Defapt el este inginer de profesie, dar este nevoit să conducă un taxi pentru a câştiga mai mulţi bani. “De asta îmi place să fiu taximetrist şi nu inginer”.

    Cum s-a ajuns în această situaţie?

    Imediat după revoluţia din 1959, Fidel Castro a colectivizat toate afacerile private din ţară, iar statul a decis preţurile pentru orice şi a decis şi care vor fi salariile. Angajaţii de la restaurantele deţinute de stat sunt plătiţi la fel, indiferent dacă servesc doar un client sau 100.

    Pentru foarte mult timp, economia cubaneză a supravieţuit datorită subvenţiilor primite din partea URSS, dar de la colapsul Uniunii Sovietice, economia cubaneză s-a înrăutăţit. Un exemplu este numărul de raţii pe care-l primesc de la stat cetăţenii. Jurnalistul de la Vox a vorbit cu o femeie din Cuba care a mărturisit că acum primeşte mai puţin ulei, mai puţină făină, mai puţin zahăr faţă de cât primeau în 1992 şi nu mai primesc detergent sau săpun.

    În anii 90, guvernul şi-a dat seama că nu mai poate continua fără un sector privat şi a început să acorde licenţe cetăţenilor care voiau să pornească o afacere. Astfel au apărut restaurante deţinute de cetăţeni, iar patronii chiar sunt nevoiţi să vândă mâncare bună dacă vor să aibă o afacere de succes.

    Aşadar, motivul pentru care un taximetrist din Cuba câştigă mai mult decât un medic este din cauza faptului că are licenţă de funcţionare şi nu este plătit de stat şi poate taxa clienţii cât vrea. Jurnalistul Vox a plătit 25 de dolari pentru o cursă de 30 de minute de la aeroport până în Havana (în 2015), adică aproape un salariu mediu pe economie (29,6 dolari – 2016) obţinut doar dintr-o cursă.

    “Muncesc ca asistentă medicală opt ore pe zi şi câştig mai puţin de 2 dolari pe zi”, mărturiseşte o asistentă medicală. Salariul mediu pe economie a crescut treptat ajungând la 29,6 dolari în 2016. Cele mai bine plătite slujbe sunt în sectorul industriei zahărului (49,80 dolari/lună), minerit (48,70 dolari), servicii financiare (41,20 dolari), agricultură, pescuit (39,60 dolari).

    Problema salariilor mici la stat face ca oameni bine pregătiţi precum ingineri, fizicieni să aleagă să lucreze la patron, pentru că sunt plătiţi mai bine: astfel apar bucătarii cu studii în inginerie sau frizeri cu studii în contabilitate.

    Având în vedere că salariul este aşa de mic, foarte mulţi sunt nevoiţi să mai facă un alt job sau altă activitate pentru a putea câştiga mai mulţi bani.

    “Când plec de acasă dimineaţa şi-mi cumpăr ziarul de la bătrânul de pe stradă comit prima ilegalitate a zilei. Vânzătorul oficial de ziare le vinde bătrânului care apoi el ni le vinde nouă”, povesteşte o femeie felul în care funcţionează piaţa neagră a muncii din Cuba.

    Lucrurile se schimbă, iar de când Raoul Castro a preluat conducerea, în 2008, numărul antreprenorilor a crescut seminicativ. În 2008, numărul oamenilor care nu lucrau la stat era de aproape 150.000, iar în 2013, numărul acestora a depăşit pragul de 400.000.


     

  • Medic din România: Fotbalist de Liga 1 lovit la antrenamente îngrijit gratuit la spital chiar dacă nu are asigurare medicală

    Pe Facebook, medicul Grigorescu Dan a scris:  „Aproape 2.000 de lei (adică peste 400 de euro)!
    Atât a costat tratamentul (internare, operaţie, investigaţii, pansamente, medicaţie, masă, etc) oferit GRATIS de statul român prin intermediul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov unui fotbalist legitimat la un club de fotbal din Liga I naţională.

    GRATIS, pentru că fotbalistul, deşi sub contract, nu este asigurat!
    Şi care s-a accidentat nu pe stradă, ci în timpul antrenamentului!

    A fost urgenţă? A fost!
    Dar este corect ca o entitate (clubul de fotbal respectiv) care învârte o căruţă de bani să nu îşi asigure medical sportivii care sunt sub contract cu aceasta? Nu e! Şi cred că nici legal!
    Şi ne mai mirăm că unii contribuie la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate, în timp ce alţii beneficiază!”

  • „Sunt mandru de Alexandra, este singurul medic din spital care nu accepta nici in ruptul capului “cadouri”

    Pe Facebook, Alin Cristian Mituta a scris: „Ea e Alexandra si de 6 luni e medic pediatru confirmat. Alexandra a invatat foarte bine, a fost printre primii atat la facultate cat si la rezidentiat astfel ca putea usor sa plece in strainatate sau macar intr-un oras mare din Romania, asa cum fac foarte multi medici tineri ca ea.

    Cu toate astea, Alexandra a preferat sa ramana in Romania si, mai mult decat atat, sa vina sa lucreze la spitalul din Novaci, unul din acele orase mici de provincie din multele care exista in Romania, care duc mare lipsa de medici.

    Dar chiar mai mult decat de medici, aceste orase si comune mici din Romania au nevoie de oameni onesti, de profesionisti integri care sa radieze in jur acele valori care fac Romania sa se schimbe in bine.

    Alexandra e un astfel de model. E doar de 6 luni la Novaci dar a reusit deja sa se remarce prin profesionalismul ei dar si prin faptul ca e singurul medic din spital care nu accepta nici in ruptul capului “cadouri” chiar daca e nevoita sa reziste in fiecare zi reflexelor pacientilor si presiunilor unora dintre colegi care o vad ca oaia neagra care strica piata.

    De oameni ca Alexandra avem nevoie ca de aer daca vrem ca Romania sa se schimbe. Avem o datorie sa ii aplaudam si sa ii incurajam pentru ca ei sunt eroii tacuti care fac Romania mai buna in fiecare zi.

    Sunt mandru de Alexandra”.

  • „Sunt mandru de Alexandra, este singurul medic din spital care nu accepta nici in ruptul capului “cadouri”

    Pe Facebook, Alin Cristian Mituta a scris: „Ea e Alexandra si de 6 luni e medic pediatru confirmat. Alexandra a invatat foarte bine, a fost printre primii atat la facultate cat si la rezidentiat astfel ca putea usor sa plece in strainatate sau macar intr-un oras mare din Romania, asa cum fac foarte multi medici tineri ca ea.

    Cu toate astea, Alexandra a preferat sa ramana in Romania si, mai mult decat atat, sa vina sa lucreze la spitalul din Novaci, unul din acele orase mici de provincie din multele care exista in Romania, care duc mare lipsa de medici.

    Dar chiar mai mult decat de medici, aceste orase si comune mici din Romania au nevoie de oameni onesti, de profesionisti integri care sa radieze in jur acele valori care fac Romania sa se schimbe in bine.

    Alexandra e un astfel de model. E doar de 6 luni la Novaci dar a reusit deja sa se remarce prin profesionalismul ei dar si prin faptul ca e singurul medic din spital care nu accepta nici in ruptul capului “cadouri” chiar daca e nevoita sa reziste in fiecare zi reflexelor pacientilor si presiunilor unora dintre colegi care o vad ca oaia neagra care strica piata.

    De oameni ca Alexandra avem nevoie ca de aer daca vrem ca Romania sa se schimbe. Avem o datorie sa ii aplaudam si sa ii incurajam pentru ca ei sunt eroii tacuti care fac Romania mai buna in fiecare zi.

    Sunt mandru de Alexandra”.

  • Strigătul de disperare al unei doctoriţe! ,,Când lăsaţi cinci lei coafezei la tuns, nu e tot şpagă?!”

    ,,Nu ne-a tras nimeni de mânecă să ne spună cât de batjocoriţi o să fim, nu ştiam ce salarii sunt, în mintea noastră proastă de atunci aveam senzaţia că vom avea un trai mai bun.. Oo, cât ne-am înşelat. Sunt medic rezident, soţul de asemenea. Avem un copil de 1 an. Suma câştigată împreună pe lună e în jur a 3500 de ron. Plătim chirie, utilităţi, mâncarea.. Nu avem post, avem loc, cum au mulţi rezidenţi, asta înseamnă că după 3 ani, dacă nu prindem un post undeva, vom fi şomeri.

    Cei care au copii ştiu ce înseamnă cheltuielile.. A fi rezident cu loc înseamnă un contract de muncă pe perioadă determinată, nu putem să ne facem credit să luăm o casă, îţi trebuie contract de muncă pe perioadă nedeterminată pentru ambii.. Ştiţi cât costă să te duci la un congres, la care trebuie musai să participi? Ştiţi cât costă cărţile de specialitate? Costume de spital? Papuci? Un stetoscop bun? N-avem bani de bonă, noroc de părinţi.. Fugim ca doi nebuni, care scapă primul să luăm copilul.. Şi da, eşti amabil, vrei sa fii amabil, dar ştiţi că de multe ori nu avem bani să ne luăm o apă la serviciu sau un covrig? Că ne gândim că nu avem după bani de lapte pentru copil?

    Când te înjură unul, eşti calm, îţi păstrezi calmul, şi la al doilea, şi la al zecelea.. Dar când al treizecilea pacient, şi e abia ora 11 dimineaţa, te face în toate felurile fără să fie vina ta, pt că oameni buni, suntem realmente depăşiţi numeric, cedezi, eşti iritat, toţi avem o limită, nu suntem făcuţi din altceva decât dumneavoastră.. În acelaşi timp ţi se lipeşte stomacul de spate, îţi aminteşti că nu ai mai băut apă de câteva ore.. Cum vă permiteţi să vă bateţi joc de noi?? Cum?? Ştiţi, aveţi cea mai vagă idee ce înseamnă facultatea de medicină? În care intri sănătos şi ieşi cu câteva diagnostice?? Ştiţi cum e să ai fire de păr albe la 23 de ani de la stresul sesiunii? Nouă nu ne-a spus nimeni cum e, poate am fi ales alt drum.. Scoateţi ataţi ochi cu şpaga, s-ar putea să fiţi surprinşi să aflaţi câţi dintre noi nu luăm aşa ceva.. Cu toate că de multe ori, şi vorbesc aici de sume de 5-10 lei, te încântă să îi iei ca să poţi mânca un covrig pentru că tu nu ai nici măcar atât în portofel.. 

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • „În mizeria din sănătatea românească, există oameni cu totul si cu totul extraordinari care, cumva, rezistă şi nu se cară din ţară”

    Medicii români care fac sacrificii pentru a lucra într-un sistem bolnav ar trebui scoşi în evidenţă şi mai mult, sprijiniţi. Un asemenea exemplu este şi cel prezentat de Ana Otilia Nutu pe Facebook:

    „In mizeria din sanatatea romaneasca, exista oameni cu totul si cu totul extraordinari, tineri, competenti, nespagari, atenti, empatici si care, cumva, rezista si nu se cara din tara. Sa nu uitam de asta atunci cand injuram la gramada sistemul sanitar din Romania.

    Am fost zilele trecute sa vorbesc cu un astfel de medic. Chestiune relativ minora, nu ma cunostea dinainte, nu aveam plic in mana, am convingerea ca doamna in cauza se comporta la fel cu orice om care ii trece pragul. A stat de vorba cu mine 2 ore, pe indelete, cu creion si hartie, sa-mi explice tot ca pentru prosti.

    La un moment dat, a sunat telefonul, am inteles din discutie ca doamna urma sa plece sa tina un curs undeva in afara Bucurestiului si incerca sa afle cum poate sa-si deconteze biletul de tren, daca singurul tren la ore potrivite e privat si nu CFR; daca nu se poate, pana la urma plateste ea cei 30 de lei. In lumea “medicilor spagari”, asta inseamna ca doamna nu are masina si ca pentru un medic tanar 30 de lei e o suma, socati-va, exista si astfel de medici.

    Mi-a completat de mana toata fisa, cu nume, prenume, data nasterii, apoi adresa de pe plicul de trimis analizele, in spitalele romanesti asta o face medicul, ca nu se gandeste nimeni sa angajeze pe cineva cu 8 clase sa completeze nenorocitele alea de foi si sa economiseasca timpul pretios al medicului ca sa se dedice mai bine relatiei cu pacientul. Si nici medicul de calitate nu-si exploateaza asistenta sau rezidentii ca sa faca munca de jos.

    Mi-a spus ca nu e nicio problema, face asta pentru fiecare pacient. Mi-a gasit locul cel mai bun de facut o analiza, mi-a gasit pretul cel mai mic pentru analiza in cauza, ca sa nu arunc banii aiurea si sa aflu exact ce ma intereseaza cu precizie maxima. Mi-a mai spus, cu mandrie, ca a reusit sa negocieze cu un laborator din afara sa proceseze analize pentru pacienti din Romania la pret redus si fara TVA.

    Sa nu va inchipuiti ca avea vreme de pierdut: inaintea mea avusese pacient dupa pacient de dimineata, fara pauza, fara pipi, fara timp de cafele, barfe sau sandvisuri. Mi-a povestit cum a aparut la un moment dat o prostie la TV si trei zile au sunat-o tot soiul de oameni sa-si faca o analiza inutila, adica e si genul de om care isi da pacientilor numarul de telefon, sa o sune toti nebunii si sa le explice tuturor de ce ce aud la TV e o tampenie.

    Din cum a decurs discutia, sunt convinsa ca atunci cand ajunge acasa doamna se pune pe citit sa se tina la curent cu tot ce a mai aparut in specialitatea ei. Nici nu vreau sa ma gandesc cu ce eforturi si-o cumpara revistele. Iar asistenta, un om pe masura.

    Cand mai injurati la gramada medicii spagari din Romania, ganditi-va ca exista si astfel de oameni si ca ei, chiar inainte de pacient, sunt cei pe care ii sufoca sistemul.”

  • Pariu pe ţara natală

    “Cu trei ani înainte de a mă întoarce în România participasem la deschiderea unui centru de chirurgie cardiovasculară în Franţa, un real succes. A fost o provocare, dar şi o datorie morală pentru mine să realizez acest lucru în ţara mea“, spune doctorul despre decizia de a se întoarce în România. Victor Costache este un medic specializat pe chirurgie toracică şi chirurgie cardio-vasculară minim invazivă, directorul medical al Spitalului European Polisano din Sibiu, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică din cadrul aceleiaşi unităţi sanitare, fiind cunoscut în breasla sa datorită operaţiilor în premieră naţională pe care le-a realizat împreună cu echipa la Sibiu. Tot aici medicul a avut posibilitatea să organizeze centrul de chirurgie cardiovasculară după model occidental, care astăzi este ”un fel de franciză a centrelor din Grenoble, Lyon şi Annecy“.

    Victor Costache a ştiut dintotdeauna că medicina este calea pe care vrea să o urmeze, determinat fiind de activitatea desfăşurată de bunicii săi şi de faptul că şi-a petrecut copilăria în preajma lor. ”Am fost influenţat în mod pozitiv de prezenţa bunicilor mei, doi oameni extraordinari, ambii chirurgi, pe care i-am urmat încă de la vârsta de trei ani la activitatea din spital, la vizite, contravizite, consultaţii. Ţin minte că pe la cinci ani am fost chiar luat în sala de operaţii de bunicul meu, fiind prima intervenţie pe care am vizionat-o“, povesteşte Costache. Născut la Iaşi, doctorul a urmat cursurile facultăţii de medicină din oraşul natal, apoi a făcut un an de rezidenţiat în ţară, după care a decis să plece în Franţa, unde a luat-o de la început cu rezidenţiatul. S-a specializat în chirurgie cardiovasculară şi toracică şi a lucrat, de-a lungul timpului, cu nume mari din medicină, care astăzi se numără printre mentorii săi.

    Când i s-a propus să se întoarcă în România era stabilit în Franţa, fiind medic primar de chirurgie cardiovasculară în spitalul din Annecy, iar prima reacţie a fost ”de curiozitate îmbinată probabil cu nostalgie“, îşi aminteşte acesta. Spune că după prima vizită în România, în aprilie 2013, a fost impresionat de condiţiile create în Sibiu pentru desfăşurarea activităţilor în ramura sa medicală, iar două luni mai târziu a revenit pentru a începe organizarea activităţilor, care au culminat cu deschiderea centrului de chirurgie cardiovasculară de la Sibiu. Reţeta adoptată în conducerea centrului a fost una simplă, spune el: ”Nu am încercat să inventez nimic nou, practic am preluat principiile şi modul de funcţionare de succes al spitalelor din Lyon şi Grenoble şi pe acelaşi model, schemă de aparatură, personal şi protocoale operatorii s-a înfiinţat şi centrul de la Sibiu. Dacă vreţi, centrul de la Sibiu este o franciză a centrelor din Grenoble, Lyon şi Annecy“. Conform declaraţiilor sale, totalul investiţiei la nivelul întregului spital, care a fost dat spre folosinţă în 2013, este de peste 30 de milioane de euro.

    Echipa ce desfăşoară activităţille de chirurgie cardiovasculară şi toracică condusă de Victor Costache numără 30 de medici, plus asistentele medicale, kinetoterapeuţii şi infirmierele. ”Formarea şi consolidarea unei echipe este un proces care necesită o muncă constantă de zi cu zi, pentru a suda unitatea echipei şi pentru a coopta în permanenţă noi membri care să aducă plus valoare colectivului, iar cea mai importantă este comunicarea continuă şi respectul între toţi membrii echipei“, spune Costache. Pe de altă parte, consideră că duşmanul cel mai mare în cadrul unei echipe extinse este lipsa de comunicare, iar acest lucru poate fi fatal, mai ales în domeniul medical. În domeniul cardiovascular şi toracic este foarte importantă respectarea protocoalelor şi a regulilor de îngrijire a pacienţilor, deorece ”nimic nu trebuie să fie aproximativ sau executat după ureche, totul trebuie protocolizat pentru a se crea o rutină care va permite obţinerea unor rezultate superioare“, precizează doctorul.

    Din 2013, de când funcţionează secţiile de chirurgie cardiacă, vasculară şi toracică, au fost realizate toate intervenţiile chirurgicale din aceste specialităţi, iar unele dintre cele mai grele urgenţe au fost făcute în premieră în România, ţine acesta să precizeze; de asemenea, se declară plăcut surprins de creşterea anuală de aproximativ 30% a numărului de pacienţi care li se adresează. Printre planurile pe termen scurt se numără deschiderea unei săli de operaţii noi – ”hibridă“ – după cum o denumeşte, mai exact o sală dedicată intervenţiilor minim invazive şi în care se regăsesc atât aparatura prezentă în mod normal într-o sală de operaţie, cât şi un sistem imagistic performant de tip angiograf.

    Anul acesta este unul important pentru comunitatea de medici specialişti în chirurgie cardiacă şi vasculară din România deoarece în iulie va avea loc la Sibiu Simpozionul East meets West 2017 – Congresul European al Societăţii Mondiale de Chirurgie Vasculară. Această societate are un congres internaţional – Veith Symposium – ce are loc anual în luna noiembrie la New York, dar şi un congres european, care se realizează vara; în 2017 acesta va avea loc la Sibiu, an care a coincis cu alegerea lui Victor Costache în funcţia de secretar general al organizaţiei. ”Ne-am dorit foarte mult ca pe durata acestui mandat la Societatea Mondială de Chirurgie Vasculară să aduc acest congres important în România pentru ca toţi colegii mei să aibă acces la ultimele tehnici din medicină cardiovasculară fără să se mai deplaseze în străinătate“, precizează medicul. Participanţii la congres vor avea posibilitatea să interacţioneze cu somităţi din medicina cardiovasculară mondială şi, în premieră pentru ţara noastră, vor fi realizate trei cursuri practice pentru care se vor elabora certificate de traumă vasculară, de chirurgie vasculară pediatrică, precum şi de chirurgie cardiacă minim invazivă.

  • Tehnologia care salvează vieţi

    ”Cel mai greu moment din viaţa unui medic nu este să îi spună unei mame că pentru copilul ei nu se poate face nimic. Cel mai greu este să îi spui că se poate, dar nu putem face noi“, spune Cătălin Cîrstoveanu, medic primar neonatologie şi şeful secţiei Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, din Bucureşti. Secţia pe care o conduce a fost renovată şi inaugurată în 2013, în urma unei investiţii de 2,165 milioane de euro; din această sumă, Fundaţia Vodafone România a contribuit cu 1,4 milioane de euro. Contribuţia Asociaţiei Inima Copiilor a fost de 615.000 de euro, iar spitalul a contribuit cu fonduri de 150.000 de euro.

    ”în 2017 avem o prioritate specială, prin proiectul de la Constanţa“, a spus Florina Tănase, senior director legal and external affairs la Vodafone România şi membru în boardul Fundaţiei Vodafone România. Florina Tănase se referă la un proiect de reconstrucţie totală a secţiei de neonatologie din Spitalul Judeţean Constanţa, secţie care nu a fost renovată de 49 de ani, de la momentul construcţiei. ”Lucrăm de mai bine de un an la acest proiect, dar obţinerea avizelor este un proces de durată. Este vorba de o suprafaţă de 800 mp, cu saloane mici şi dotări care trebuie îmbunătăţite“, adaugă reprezentanta Fundaţiei Vodafone România. în această secţie a spitalului, care deserveşte mai multe judeţe din regiune, între care Constanţa, Tulcea şi Galaţi, se nasc anual circa 1.000 de copii. Iar mortalitatea infantilă în această regiune este de trei ori mai mare (12,8‰) decât media europeană (3,7‰); la nivelul întregii ţări, mortalitatea infantilă se plasează la 8,8‰.

    Florina Tănase estimează că în primăvara anului viitor ar putea fi încheiat acest proiect, cu o finanţare estimată în jurul a 1,3 milioane de euro, sumă necesară deopotrivă pentru renovare dar şi pentru echiparea secţiei cu echipamente moderne şi cu o soluţie de telemedicină. ”Am strâns până în acest moment 300.000 de euro prin intermediul a două ONG-uri partenere, iar noi vom dubla suma strânsă“, adaugă Florina Tănase.

    ”Tehnologia, de pildă prin telemedicină, poate schimba în bine viaţa a mulţi oameni. Mai mult de jumătate din bugetul anual al Fundaţiei Vodafone România este direcţionat către proiecte din domeniul sănătăţii, care reprezintă una dintre cele patru arii strategice de investiţie pentru fundaţie, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Prin Connecting for Good, Fundaţia Vodafone România reuşeşte să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor“, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei anuale Connecting for Good, care reuneşte cei mai importanţi parteneri ai fundaţiei, ONG-urile şi beneficiarii programelor sale.

    Fundaţia Vodafone România a anunţat cele şapte proiecte câştigătoare ale rundei de finanţare pentru programul Connecting for Good 2017, care vor primi fonduri în valoare totală de 600.000 de euro.

    Pentru finanţările din acest an, procesul de selecţie a început în toamna anului trecut, când circa 150 de proiecte s-au înscris în competiţie. Câştigătoarele ediţiei din acest an sunt ”Connecting for children with autism“ – Asociaţia Help Autism, ”Auzul, un dar. Nu-l ignora!“ – Asociaţia Smiling Faces România, ”Click SAVE for life!“ – Fundaţia de Sprijin Comunitar, ”Primul Centru de Telemedicină în Diabetul Pediatric în România“ – Asociaţia Sprijin pentru Diabet, ”împreună pentru sănătate!“ – Fundaţia de Ajutor Medical Profilaxis, ”HOSPICE – Conexiune pentru îngrijire şi compasiune“ – Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei şi ”Telefonul Vârstnicului“ – Fundaţia Principesa Margareta a României. Connecting for Good este un program strategic al Fundaţiei Vodafone România, prin intermediul acestuia fiind finanţate anual proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale ce folosesc tehnologia mobilă pentru a rezolva probleme sociale, din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. în cadrul programului Connecting for Good, lansat în 2012, fundaţia a acordat finanţări totale de 3,5 milioane de euro pentru 48 proiecte având peste 30.000 de beneficiari finali. Mugurel Mărgărit Enescu, director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României, spune că proiectul ”Telefonul Vârstnicului“ a intrat în al treilea an de viaţă; în primul an a primit finanţare din partea Fundaţiei Vodafone România, iar în 2017 se numără, din nou, printre proiectele selectate pentru a primi finanţare. ”în România există 3,5 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Conform previziunilor, până în 2050-2060 o treime din populaţia României va fi la vârsta a treia. Suntem total neadaptaţi la această situaţie, pentru că oamenii de peste 65 de ani nu au un statut în comunitate, în societate. 47% dintre ei declară că se simt singuri“, afirmă Mugurel Mărgărit Enescu.

    Un alt proiect finanţat de Fundaţia Vodafone România este dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, care a dezvoltat un sistem inovator prin care conectează 90 de copii dependenţi de insulină, permanent, cu părinţii fiecăruia şi cu medicul care este responsabil de ei. ”Copiii dependenţi de insulină nu mănâncă pentru că le e foame, ci pentru că fac injecţia cu insulină. Un copil dependent de insulină nu doarme mai mult în vacanţă, ci se trezeşte în fiecare zi la ora 7, pentru că trebuie să facă insulina. Un copil dependent de insulină trebuie să facă mai multe injecţii pe zi, pentru a administra insulina, dar trebuie să suporte şi înţepăturile necesare pentru măsurarea glicemiei“, spune Mihaela Vlăiculescu, medic primar medicină internă şi diabet, director al Asociaţiei Sprijin pentru Diabet.

    Sistemul dezvoltat de asociaţie include aplicarea cutanată permanentă a unor device-uri pe mâna fiecărui diabetic. Acest device transmite prin intermediul unei aplicaţii, în timp real, informaţiile către smartwatch-urile părinţilor (doar pentru copilul fiecăruia) şi către ”tabloul de bord“ al medicului, care poate accesa aceste date de pe orice terminal conectat la internet. în caz de nevoie, sistemul transmite alerte – către părinţi şi copii. în România sunt 3.000 de copii dependenţi de insulină şi prognozele indică faptul că numărul lor se va dubla în următorii trei ani.

    în primul an de funcţionare a programului dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, au fost incluşi în program 20 de copii, iar costurile au fost de 100.000 de euro – nu sunt decontate sau compensate nici smartwatch-urile şi nici consumabilele; acum, numărul copiilor din acest program a ajuns la 90. ”Dacă la început medicii din ţară nu au fost foarte interesaţi de acest program, acum avem cereri de la mai multe clinici din ţară. Mai mulţi părinţi ai copiilor din program s-au putut întoarce la muncă – un copil dependent de insulină nu este primit în grădiniţă, iar părinţii nu pot munci. Rezultatele acestui program se traduc în 0 zile de spitalizare, 0 come diabetice“, sumarizează Mihaela Vlăiculescu.