BusinessMagazin

Tag: masini

  • Cum a ajuns statul român să susţină producţia din China: după importuri de măşti şi echipamente medicale, acum susţine importul de maşini produse în China

    Ministerul Mediului vrea să dubleze bugetul programului Rabla Plus, prin care sunt subvenţionate maşinile electrice şi hibride cu alimentare de la priză la 400 mil. lei, suficient pentru circa 6.600 de maşini electrice şi 5.000 de plug-in hybrid, în timp ce pentru programul Rabla Clasic vor fi subvenţionate aproape 60.000 de maşini.

    Dublarea volumului programului Rabla Plus are loc la trei zile de la debutul modelului Dacia Spring pe piaţa locală odată cu deschiderea comenzilor. Pentru Spring în zilele de sâmbătă şi duminică s-au înregistrat peste 4.000 de comenzi, adică aproape cât toate vânzările de electrice din 2019 şi 2020 la un loc. Mai mult, maşina care costă 18.100 de euro este promovată cu un preţ de 7.700 de euro după subvenţiile oferite prin Rabla şi Rabla Plus.

    Statul român va subvenţiona mai bine de jumătate din preţul unei maşini produse integral în China şi proiectate în Franţa, Dacia Spring fiind un Renault K-ZE conceput pentru pieţe low-cost vândut în Europa sub logo Dacia. Dacă în cazul programului Rabla Clasic, unde Dacia reprezintă circa 40% din vânzări, iar cu marca Renault grupul francez trece de 50% cotă cele mai multe maşini sunt modele Logan produse la Mioveni, în cazul Rabla Plus este subvenţionat un automobil care nu are niciun impact asupra industriei româneşti sau europene, fiind importat din China.

    Grupul Renault nu şi-a manifestat interesul de a produce local un model electric, iar planurile francezilor de a creşte capacitatea uzinei de la 350.000 la 406.000 de unităţi, iar modelul Sandero a fost mutat integral în Maroc, la Tanger. Dacă la început de 2020 Renault producea cinci modele Dacia în România, în prezent mai produce trei.

    În cadrul unei conferinţe a Ministerului Mediului, Tanczos Barna, ministrul mediului, a precizat că prima de casare în programul Rabla Clasic va creşte de la 6.500 la 7.500 de lei, în condiţiile în care din cauza devalorizării leului prima de casare nu mai reprezenta suma de 1.500 de euro, ci aproape 1.300 de euro. În cazul hibridelor, ecobonusul creşte de la 2.500 la 3.000 de lei, iar în cazul maşinilor pe GPL acesta creşte de la 1.000 la 1.500 de lei. În total, programul Rabla Clasic are un buget de 440 mil. lei în 2021, faţă de 405 mil. lei în 2020.

    Maşinile electrice sau hibride câştigă tot mai mult teren, în timp ce cota dieselului se micşorează tot mai mult. Dacă anii anteriori dieselul avea şi peste 60% din piaţă, în prezent, la nivelul primelor două luni acesta a reprezentat doar un sfert din vânzări.

    Mai mult, noile generaţii ale Dacia Logan şi Sandero vin exclusiv cu motorizări pe benzină sau şi pe GPL, iar producţia de la Craiova este reprezentată în mare parte de motorul EcoBoost de 1,0 litri, atât în versiune normală cât şi în cea hibridă.

    În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, ponderea auto-turismelor pe benzină a înregistrat o scădere importantă (-5,5pp) similară din 2020, ajungând, astfel, la o pondere de 60,8%. In ceea ce priveşte motoare diesel, acestea înregistrează o scădere de doar 1,9pp faţă de primele deţinând, însă, o cotă de doar 26,1% din total, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) pe baza cifrelor de la înmatriculări.

     

  • Primarul Sectorului 6 anunţă creşterea amenzilor pentru maşinile parcate pe spaţiul verde

    Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, anunţă creşterea amenzilor pentru maşinile parcate pe spaţiul verde. Să dea Sfântul să se mai urce careva cu maşina pe acolo, este mesajul edilului care anunţă că a angajat horticultori, botanişti şi peisagişti pentru amenajarea spaţiilor verzi.

    Primarul Ciprian Ciucu susţine că nu foloseşte gazon scump deoarece este adeptul soluţiilor inteligente. De aceea, el a angajat specialişti care stabilesc strategia privind amenajarea spaţiilor verzi.

    „Nu aruncăm cu banii pe gazon la suprapreţ, greu de întreţinut, ci aplicăm pe scară largă soluţii pentru care ne folosim mintea. De aceea am angajat în ultimul timp horticultori, botanişti, peisagişti”, a anunţat, pe Facebook, primarul Ciucu.

    Edilul şef al Sectorului 6 îi avertizează pe şoferi să nu oprească maşinile pe spaţiul verde deoarece în curând vor creşte amenzile.

    „Să dea Sfântul să se mai urce careva cu maşina pe acolo! Pentru astfel de acte antisociale, vom creşte luna aceasta amenzile”, a precizat Ciprian Ciucu.

    Primarul a mai anunţat că proiectul de buget va cuprinde realizarea de noi locuri de parcare.

  • O companie axată pe un hobby din ce în ce mai căutat în rândul românilor anunţă că se extinde peste graniţe. Despre ce business este vorba

    Distribuitorul autorizat de maşini profesionale de cusut şi brodat Bro Rom Bucureşti anunţă că se va extinde la nivel internaţional, după un an de creşteri semnificative în ceea ce priveşte vânzarea maşinilor de brodat, surfilat şi cusut.

    Anul 2020 a fost un an al recordurilor în piaţa maşinilor de cusut, brodat şi surfilat pentru companie, chiar şi în contextul pandemiei de SARS-CoV-2, datorită activităţii din mediul online, unde a avut o prezenţă activă şi o implicare continuă în creşterea notorietăţii brandului prin e-commerce.

    „Anul 2020 a fost un an plin de provocări pentru toate domeniile. Schimbările au fost la tot pasul şi am încercat să rămânem permanent conectaţi pentru a răspunde rapid cererilor şi a veni în sprijinul persoanelor pasionate de tot ce înseamnă croitorie. Am rămas plăcut impresionaţi de faptul că oamenii au decis să se întoarcă la vechile pasiuni şi să folosească timpul liber într-un mod productiv şi creativ”, spune Dan Coandă, director operaţional Bro Rom.

    Deşi în cazul maşinilor industriale s-au înregistrat mai puţine cereri, maşinile de brodat au cunoscut creşteri substanţiale de vânzări în acest an. De asemenea, s-a observat un interes şi în zona maşinilor de tricotat casnice, motiv pentru care oferta Bro Rom se va extinde odată cu noul an.

    „Pentru anul 2021 ne dorim menţinerea trendului ascendent din ultimii ani în ceea ce priveşte dezvoltarea hobby-urilor şi a micilor afaceri din domeniul croitoriei. Astfel, noi suntem pregătiţi pentru un an plin de provocări cu planuri şi noi obiective”, susţine Dan Coandă.

    În ceea ce priveşte planul de dezvoltare pentru noul an, compania îşi propune extinderea pe piaţa internaţională prin găsirea partenerilor de peste graniţă din Republica Moldova şi Bulgaria, unde este urmărită realizarea unui parteneriat stabil şi pe termen lung.

  • – Te-ai întors de la Londra în în România? De ce? – M-am săturat. – Cum sunt englezii? – Nişte ţărani şi nişte proşti. – Noi suntem mai deştepţi, ne merge mintea mai repede. – Dacă e aşa, atunci de ce ei sunt mai sus decât noi? – Asta mă întreb şi eu.

    O discuţie întâmplătoare de acum trei săptămâni, seara târziu, cu un şofer de pe Uber, până în 30 de ani. Din vorbă în vorbă am aflat că a plecat din România în Marea Britanie acum şase ani, iar în ultimii patru ani a fost şofer pe Uber în Londra. Iar anul trecut, din cauza pandemiei, s-a întors acasă.

    – Nu mai puteai să stai acolo?

    – Ba da! Am vrut să mă întorc pentru că mă săturasem.

    – Dar ce făceai acolo?

    – Uber, de patru ani, în Londra.

    – Şi cum a fost?

    – Bine, am venit înapoi cu 80.000 de euro şi mi-am cumpărat un apartament.

    – Cum sunt englezii?

    – Nişte ţărani, nişte proşti. Noi suntem mai deştepţi ca ei, ne merge mintea mai repede. Şi beţivi. Îmi vomitau în maşină, mă puneau să dau muzica mai tare.

    – Cât câştigai acolo, pe Uber?

    – Cam 3.000-4.000 de lire pe lună, chiar şi 5.000 câteodată.

    – Şi cât lucrai? Cam 12 ore pe zi. Voiam să lucrez şi mai mult, dar mă scotea aplicaţia.

    – Şi cât câştigi în Bucureşti?

    – Poţi să faci 5.000-6.000, chiar 7.000 de lei, dar trebuie să stai pe stradă.

    (Partenerul de discuţie venise cu o maşină destul de bună, cu un Volkswagen, dar mi-a spus că nu merită şi cel mai bine este să ai un Logan pe gaz.)

    – Dacă spui că englezii sunt mai proşti, iar noi suntem mai deştepţi, de ce ei sunt mai sus ca noi, de ce au mai mulţi bani?

    – Să ştiţi că şi eu mă întreb asta. Eu cred că la vârf au oameni mai deştepţi (faţă de noi). Cei care conduc, cei care fac legile acolo se gândesc la oameni, să facă legi bune. Aici, la noi, cei de sus fac legi pentru ei şi fură. Îşi dau bani şi pensii speciale pentru ei. Aşa am citit.

    – Eu sunt de câteva luni în ţară, pe stradă, în Bucureşti, şi mă întreb de unde sunt atâtea maşini scumpe. Nici în Londra nu erau atâtea.

    – Dacă sunt atâtea maşini scumpe, care consumă şi benzină, înseamnă că sunt bani, înseamnă că oamenii o duc bine?

    – Da, ştiţi ce am observat? La Londra, cu 50 de lire te duci la Tesco şi umpli coşul. Aici, te duci la supermarket şi dai 400-500 de lei. De ce produsele sunt mai scumpe aici, asta nu înţeleg. (Nici eu şi nici multe milioane de români!)

    – Vrei să rămâi în ţară, în Bucureşti?

    – Pentru moment da, mi-am luat apartamentul şi câştig destul de bine cu Uber, adică pot să mă întreţin. Nu am muncit degeaba la Londra, am venit şi cu nişte bani.

    Florin, şoferul, cum scria în aplicaţie, este un român care s-a întors în ţară. Poate mai sunt şi alţii.

    Oficial, peste 500.000 de români lucrează în Marea Britanie. Alte date, neoficiale, menţionează că sunt 700.000 de români.

    În 2019, după 10 ani în Marea Britanie, Corina Drăghici, împreună cu soţul şi cei doi copii, s-a reîntors în ţară, la Vâlcea, pentru a pune pe piaţă un magazin online – David and Thea Family Concept Store, un magazin de produse pentru copii mici.

    „Ne plăcea în Anglia, dar ne-am întors în România deoarece credem că putem veni cu experienţă şi cu un pachet de informaţii şi să dezvoltăm aici o afacere de care oamenii au nevoie pe piaţa din România. Ei au nevoie de produse pe care noi le-am descoperit împreună cu copiii noştri. După un an şi jumătate de business în România, noi credem că este potenţial pe online, iar din cauza pandemiei de Covid-19, oamenii şi-au îndreptat atenţia către acest mediu”, a spus Corina Drăghici la ZF Live.

    Pentru 2021, ei se aşteaptă să aibă vânzări de 200.000 de euro cu acest magazin online.

    La ZF am angajat pe cineva care s-a întors în ţară după doi ani de studii în afară:

    – De ce te-ai întors? Nu ai găsit nimic acolo?

    – Să ştii că acolo este mai greu să găseşti ceva bun şi nu ştiu dacă reuşeam. Eu cred că mai bine este acum în România, sunt mult mai multe oportunităţi. În afară pleci cu o idee, dar câteodată vezi că nu este chiar aşa.

    Mirajul Occidentului este încă prezent în mintea noastră, dar în fiecare zi aflăm despre cazuri de români care au fost în afară, au văzut cum este acolo şi au decis să se întoarcă.

    Să vedem ce ne rezervă următorii ani, când România are o şansă de a oferi mai multe oportunităţi decât Europa Occidentală.

    În ultimul trimestru al anului trecut am avut o creştere economică de 5,3%, de departe cea mai mare din Europa, în timp ce la polul opus, Austria a avut o scădere economică de 4%. Dacă am avea şi conducători mai deştepţi, am putea face mai multe.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Lockdownul din vest încă afectează producţia: Dacia şi Ford au asamblat cu 10% mai puţine maşini în ianuarie

    Producţia uzinelor Dacia şi Ford a înregistrat o scădere de 10% în ianuarie faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care piaţa europeană încă este afectată de pandemie, iar ţări importante precum Germania se află în lockdown şi implicit comerţul auto se desfăşoară greoi.

    Potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în ianuarie s-au asamblat 38.431 de autoturisme noi, dintre care 19.800 de către Dacia, care a şi înregistrat cel mai mare declin, de 15%, în ciuda lansării noilor generaţii de Logan şi Sandero Stepway, în timp ce Ford a scăzut cu numai 6% la 18.600 de unităţi – în condiţiile în care în ianuarie anul trecut uzina pregătea creşterea producţiei SUV-ului Puma, proaspăt lansat la acea vreme.

    În plus, dincolo de pieţe-cheie încă afectate de lock­down, industria auto este afectată acum şi de criza micro­circuitelor şi de lipsa procesoarelor pentru componente.

    Din acest motiv Dacia a oprit producţia pentru trei zile în februarie, iar Luca de Meo, CEO-ul Grupului Renault, se aşteaptă ca întreg grupul să limiteze pierderea la cel mult 100.000 de maşini în 2021.

    La Craiova însă, Ford a menţinut producţia, în timp ce în Germania spre exemplu, americanii au oprit producţia modelului Focus timp de o lună din cauza lipsei cipurilor.

  • Primarul Sectorului 6: Oraşul nostru arată ca unul din Asia Centrală sau din Africa Sub-Sahariană

    Primarul Ciprian Ciucu anunţă supraimpozitarea cu 500% a clădirilor şi a terenurilor neîngrijite din Sectorul 6.

    „Am propus Consiliului Local al Sectorului 6 ca astăzi să voteze majorarea impozitului aferent clădirilor şi terenurilor neîngrijite cu până la 500%. Deci este vorba şi de CLĂDIRI care sunt în stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, faţade nereparate/necurăţate/netencuite/nezugravite, geamuri sparte etc. şi de TERENURI aflate în stare de paragină, acoperite de buruieni, părăsite/abandonate, insalubre, neefectuarea curăţeniei în curţi, neîntrebuinţarea/nerepararea împrejmuirilor”, scrie în mesajul distribuit pe Facebook de primarul Ciucu.

    În plus, primarul Ciucu doreşte să înfiinţeze un serviciu de ridicare a maşinilor abandonate pe spaţiul public sau parcate pe spaţiul verde.

    „Principalii “beneficiari” ai acestui serviciu vor fi aceia care parchează pe spaţiul verde (sau “fost verde”), aceia care vin cu dubele, furgonetele şi alte maşini de serviciu în cartiere şi le parchează aiurea, cei care, prin locurile în care parchează în zone interzise dau dovadă de mare de nepăsare şi lipsă de respect pentru spaţiul public. Pentru cei de mai sus vom aplica politici de toleranţă zero, dar pentru restul cetăţenilor vom aplica treptat astfel de politici pe măsură ce Primăria Municipiului Bucureşti sau Primăria Sectorului 6 va oferi opţiuni de parcare”, a explicat Ciprian Ciucu.

    Primarul a anunţat că tarifele pentru această activitate vor fi 300 lei/ vehicul, pentru operaţiunea de ridicare, 200 lei/ vehicul, pentru operaţiunea de transport şi 30 lei/zi/ vehicul, pentru operaţiunea de depozitare.

  • Cine este omul care a readus la viaţă un brand românesc iubit de mulţi înainte de ’89, după o pauză de peste trei decenii

    În timp ce pantofii de la Pionierul, ţigările Carpaţi şi Snagov, sucurile CI-CO, pasta de dinţi Cristal, maşina de spălat Albalux, frigiderul Fram şi maşinile Aro au pierdut lupta cu capitalismul, există o serie de nume care după o perioadă de pauză revăd lumina zilei şi revin pe piaţă îmbrăcate în haine noi, adaptate la cerinţele consumatorilor de astăzi.

    Primul a fost Pegas, în 2011, au urmat apoi ceasurile Optimef şi schiurile Reghin. A fost de asemenea discutat un proiect pentru reluarea producţiei motocicletelor Mobra.

    Recent, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri locali. Numele său este legat de altfel şi de brandul Pegas în contextul în care a intrat acum câţiva ani în acţionariatul companiei care a repus brandul pe piaţă în 2011.

    În cazul televizorului Diamant, readucerea la viaţă a mărcii vine chiar la iniţiativa antreprenorului.

    „La trei decenii de când nu se mai comercializează, televizorul Diamant revine pe piaţă sub umbrela Horizon, brandul Network One Distribution (NOD)”, a anunţat compania.

    Fabricat de întreprinderea Electronica din Bucureşti, începând cu 1961, televizorul Diamant era nelipsit din casele românilor în perioada comunistă. „Televizorul generaţiei cu cheia la gât era alb-negru, cu tub catodic, mare cât o ladă de zestre şi costa cam cât trei salarii medii, cu posibilitatea de a fi plătit în rate. A fost pentru mulţi dintre români primul televizor la care s-au uitat vreodată.” Noul televizor Diamant – asamblat în UE, Turcia şi China – vine cu diagonale între 22” şi 43” şi cu rezoluţii HD, respectiv Full HD.

    Tot pe o replică adaptată zilelor noastre au pariat şi ceilalţi antreprenori care au adus la viaţă mărci româneşti cu istorie. Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti (Braşov). Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă“.

    „Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80. După ’89 Pegas a dispărut de pe piaţă“, spunea anterior Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. După 20 de ani de pauză, în 2011, un proiect independent a relansat marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, „pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele“.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Oportunitate ratată: Gigantul ar fi trebuit să se concentreze mai mult asupra segmentului de food delivery

    Divizia de food delivery din cadrul Uber s-a dovedit un avantaj clar pe măsură ce pandemia de coronavirus a afectat veniturile generate de ride-hailing, scrie Business Insider.

    Unul dintre primii investitori ai companiei, Bill Gurley, spune că Uber ar fi trebui să se concentreze mai mult asupra segmentului de food delivery, nepunând atât de mult accent pe construirea de maşini autonome.

    Investitorul a declarat recent într-un interviu că Uber a direcţionat prea mult capital în divizia de maşini care se conduc singure, numită „Advanced Technologies Group” (ATG). Firma lui Gurley, Benchmark Capital, a investit în Uber încă din 2011.

    În plus, Gurley a ocupat un loc în board-ul Uber până în 2017.

    „Probabil am ars 2,5 miliarde de dolari pentru maşinile autonome”, spune Gurley, adăugând că suma ar fi trebuit să cheltuită pentru Uber Eats.

    Din punct de vedere istoric, Uber s-a chinuit aproape întotdeauna să înregistreze profituri. De exemplu, a raportat pierderi nete de 8,5 miliarde de dolari în 2019. În decembrie, compania a anunţat că plănuieşte să vândă divizia ATG unui startup susţinut de Amazon şi Sequoia – Aurora.

    ATG a trebui să se confrunte în mod constant cu rivalii de la Waymo, susţinuţi de Alphabet, şi Cruise, deţinut de General Motors.

    Ulterior, firma a declarat că o să vândă divizia de taxiuri zburătoare Elevate către Joby Aviation, care a strâns finanţări de 720 de milioane de dolari în ultimii 11 ani.

     

  • Pe uscat şi ape

    Oricât de bine ar fi pe ape, călătorii tot trebuie să ajungă şi pe mal din când în când, fie cu elicopterul, fie cu barca, dacă nu cumva apelează la un vehicul gândit de compania specializată în proiectarea de iahturi şi maşini Lazzarini Design Studio. Denumit „Pagurus”, noul vehicul se comportă ca un catamaran pe ape şi ca o maşină de teren pe uscat, putând adăposti opt pasageri, plus personal de serviciu. Cei care doresc să deţină un astfel de vehicul trebuie să fie dispuşi să cheltuiască de la 30 de milioane de dolari în sus pentru a-l personaliza.

  • Ce plănuieşte Arabia Saudită pentru Neom, proiectul de 33 de ori mai mare decât New York-ul: Un oraş liniar de 170 km, fără maşini, şosele sau emisii de carbon, cu 1 milion de locuitori

    Arabia Saudită vrea să construiască un oraş liniar, fără maşini, şosele sau emisii de carbon, în cadrul proiectului gigant cunoscut drept „Neom” – un proiect cu o dimensiune de 33 de ori mai mare decât New York-ul, care ar urma să fie un hub de business şi tehnologie pentru epoca post-petrolieră a regatului – a declarat prinţul coroanei Mohammed bin Salman, citat de Bloomberg.

    Oraşul de 170 de kilometri denumit „Linia” va face parte din proiectul Neom, estimat la 500 de miliarde de dolari, iar construcţiile ar urma să înceapă chiar în primul trimestru din acest an.

    Un comunicat de presă a descris Linia ca fiind o „centură hyperconectată de comunităţi viitoare, fără maşini, şosele, totul construit în jurul naturii”. Acelaşi comunicat susţine că Linia va avea 1 milion de rezidenţi şi va crea 380.000 de locuri de muncă până în 2030. Costurile legate de infrastructura proiectului vor fi cuprinse între 100 şi 200 de miliarde de dolari.

    Neom este una dintre piesele principale ale planului prinţului moşternitor de a diversifica economia celui mai mare exportator de petrol din lume. Anunţat iniţial în 2017, proiectul ar urma să se întindă pe aproape 26.000 km pătraţi şi va fi situat în nord-vestul ţării. Neom este descris ca un viitor hub de business şi tehnologie.

    Cu toate acestea, proiectul a fost întâmpinat cu scepticism şi cu o anumită doză de opoziţie, inclusiv din partea rezidenţilor din zonă care sunt forţaţi să îşi mute domiciliul pentru a face loc noului proiect.

    Analiştii se întreabă dacă acest plan este realistic şi dacă poate atrage investiţiile necesarii dezvoltării, într-o regiune în care s-au conturat deja hub-uri de transporturi şi business în Dubai, Abu Dhabi şi Qatar.

    „Fundaţia investiţiei în Linia va veni din sprijinul de 500 de miliarde de dolari agregat de guvernul saudit, Fondul de Investiţii Publice şi o serie de investitori globali care se vor alătura pe un orizont de 10 ani” a declarat Mohammed bin Salman în faţa jurnaliştilor.

    Nicio călătorie în interiorul Liniei nu ar trebui să dureze mai mult de 20 de minute, întrucât oraşul va fi construit cu un sistem de tranzit ultra-rapid, conform declaraţiilor publice.