BusinessMagazin

Tag: mandat

  • Fiscul vrea să ştie tot ce faceţi: instituţia cere acces la datele românilor care plătesc cu cardul, fără notificare, permisiune sau mandat

    Fiscul vrea să primească, necondiţionat, „toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului” ori de câte ori se efectuează o plată electronică. Această prevedere figurează într-un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea normelor metodologice privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, pus în dezbatere publică de Ministerul de Finanţe, pe 12 iulie. După apariţia informaţiilor, Ministerul Finanţelor a precizat, într-un răspuns pentru Hotnews, că ia în calcul să renunţe la prevederea privind accesul total la datele personale ale posesorilor de card.

    Astfel, potrivit modificărilor preconizate în actul normativ,  „în cazul plăţilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea  care gestionează certificarea/autorizarea tranzacţiei, comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, simultan cu transmiterea tranzacţiei către instituţia acceptantă, date despre  ID –ul terminalului, ID-ul comerciantului,numărul, valoarea,data, ora, minutul emiterii bonului fiscal, instituţia acceptantă, numărul cardului utilizat pentru efectuarea plăţii, cod autorizare plată, toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului”.

    Practic, Fiscul ar avea acces necondiţionat la toate detaliile privind tranzacţiile electronice din România, aici incluzând atât datele operatorului, dar şi datele personale ale posesorului de card bancar, fără notificarea, permisiunea utilizatorului sau mandat de la o instanţă.

    Noile norme metodologice vin în contextul în care operatorii economici sunt obligaţi să înlocuiască vechile case de marcat cu rolă cu noi aparate de marcat electronice, dotate cu jurnal electronic.

    „Sistemul informatic asigură posibilitatea obţinerii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,  a datelor înregistrate în jurnalul electronic, fără notificarea sau permisiunea utilizatorului. Funcţia   este activată controlat, prin remodelarea profilului existent pe serverele ANAF, deci fără accesarea aparatului de marcat, şi permite obţinerea suplimentară de date fiscale prin raportare la anumite intervale de timp prestabilite, cu o ritmicitate şi într-un format diferite faţă de cele standard”, se arată în proiectul de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Fiscul vrea să aibă acces la datele românilor care plătesc cu cardul, fără notificare, permisiune sau mandat

    Fiscul vrea să primească, necondiţionat, „toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului” ori de câte ori se efectuează o plată electronică. Această prevedere figurează într-un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea normelor metodologice privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, pus în dezbatere publică de Ministerul de Finanţe, pe 12 iulie. După apariţia informaţiilor, Ministerul Finanţelor a precizat, într-un răspuns pentru Hotnews, că ia în calcul să renunţe la prevederea privind accesul total la datele personale ale posesorilor de card.

    Astfel, potrivit modificărilor preconizate în actul normativ,  „în cazul plăţilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea  care gestionează certificarea/autorizarea tranzacţiei, comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, simultan cu transmiterea tranzacţiei către instituţia acceptantă, date despre  ID –ul terminalului, ID-ul comerciantului,numărul, valoarea,data, ora, minutul emiterii bonului fiscal, instituţia acceptantă, numărul cardului utilizat pentru efectuarea plăţii, cod autorizare plată, toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deţinătorului cardului”.

    Practic, Fiscul ar avea acces necondiţionat la toate detaliile privind tranzacţiile electronice din România, aici incluzând atât datele operatorului, dar şi datele personale ale posesorului de card bancar, fără notificarea, permisiunea utilizatorului sau mandat de la o instanţă.

    Noile norme metodologice vin în contextul în care operatorii economici sunt obligaţi să înlocuiască vechile case de marcat cu rolă cu noi aparate de marcat electronice, dotate cu jurnal electronic.

    „Sistemul informatic asigură posibilitatea obţinerii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,  a datelor înregistrate în jurnalul electronic, fără notificarea sau permisiunea utilizatorului. Funcţia   este activată controlat, prin remodelarea profilului existent pe serverele ANAF, deci fără accesarea aparatului de marcat, şi permite obţinerea suplimentară de date fiscale prin raportare la anumite intervale de timp prestabilite, cu o ritmicitate şi într-un format diferite faţă de cele standard”, se arată în proiectul de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Băsescu atacă poziţia de prim ministru: „Cel mai bun profil de premier sunt eu”

    Preşedintele PMP Traian Băsescu a declarat, miercuri, că ar avea cel mai bun profil de premier, întrebat dacă este acord cu declaraţia lui Valeriu Steriu care afirmat că l-ar putea susţine pe Cioloş pentru un nou mandat.

    „Pot fi de acord cu orice, dar cel mai bun profil de premier sunt eu”, a răspuns Traian Băsescu, zâmbind, după congresul prin care UNPR a fost absorbită de partidul său.

    Întrebat dacă şi-ar dori să fie premier, Traian Băsescu a afirmat: „Mi-aţi spus de profil şi atunci v-am spus”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Primarii condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatul

    Judecătorii CCR au decis miercuri în unanimitate că legea potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare  îşi pierd mandatul admiţând astfel contestaţia formulată de preşedintele Klaus Iohannis. În privinţa dezincriminării conflictului de interese, judecătorii au amânat o şedinţă pentru 13 septembrie.

    Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, să admită sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis la legea privind statutul aleşilor locali, astfel încât cei condamnaţi cu suspendare îşi vor pierde şi ei mandatul, la fel ca cei care sunt condamnaţi cu executare.

    ”O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechităţi”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii Constituţionale.

    Cititi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Mircea Dumitru, de la conducerea Universităţii din Bucureşti la Ministerul Educaţiei

    Mircea Dumitru, propunerea premierului pentru ministerul Educaţiei, este profesor univeristar, rector al Universităţii din Bucureşti şi membru al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

    Propus marţi pentru Ministerul Educaţiei, după demiterea lui Adrian Curaj, Mircea Dumitru ar urma să îşi preia mandatul după ce preşedintele Klaus Iohannis va semna decretul de numire a sa în funcţie şi după depunerea jurământului, cel mai probabil miercuri.

    A mai deţinut poziţia de rector al Universităţii din Bucureşti în perioada 2011-2015 şi prorector între 2008-2011.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai frumos maraton

    „Ce am făcut din iulie 2014? Cam tot ce am făcut se înscrie sub Metropolitan Life, sigur, pe lângă un record personal la maraton, creşterea copiilor şi alte aspecte care ţin de viaţa personală, sub sigla Metropolitan Life am făcut chiar multe“, şi-a început discursul Emilia Bunea, în cadrul celei de a doua ediţii de Meet the CEO la care a participat după doi ani de mandat. CEO-ul Metropolitan Life a acumulat o experienţă de 15 ani de carieră la nivel executiv: anterior venirii în România, a lucrat timp de trei ani în cadrul sediului central al ING Group (NN ulterior) din Amsterdam, unde a activat iniţial ca CFO pentru Europa Centrală şi de Est pe segmentul asigurărilor, iar apoi a fost CFO al grupului pe acest segment la nivelul întregului continent. Lucrează de aproape două decenii în asigurări, iar dacă ar fi să dea timpul înapoi, ar alege fără ezitare tot acest domeniu. Nu ar schimba locurile nici cu românca ce a câştigat maratonul la Jocurile Olimpice, deşi, în timpul liber, participă şi la astfel de competiţii, stabilindu-şi propriile recorduri. „Asigurările sunt o cursă pe termen şi mai lung. Maraton mai frumos nu este. Este un domeniu în care am intrat cu entuziasm – şi m-am întors cu entuziasm pentru că evoluează încontinuu şi este caracterizat de multă inovaţie – asigurările nu sunt ce au fost acum 10 ani şi nu sunt nici ce vor fi peste un deceniu“, explică Emilia Bunea.

    În urmă cu doi ani, din discursul executivului reieşea că pregăteşte o abordare optimistă a pieţei, în pofida pierderilor cu care se confrunta aceasta după criză, abordare pe care Emilia Bunea spune că a reuşit să o menţină în acest interval de timp: „Sunt în continuare entuziastă – poate mai puţin naivă decât eram în urmă cu acum doi ani, dar cred cu adevărat că ne schimbăm, văd schimbarea“, observă executivul. CEO-ul Metropolitan Life descrie efervescenţa de pe piaţă printr-o accelerare a activităţii din fiecare companie: „Cu siguranţă că aţi observat că proiectele au devenit business as usual şi că toate organizaţiile spun: „o să terminăm bucata aceasta de proiecte şi ne vom linişti, vom intra în normal“, dar nu mai există normal, normalul este format din schimbare“. Iar Metropolitan Life nu face excepţie de la această nouă regulă. Compania a înregistrat anul trecut un volum al subscrierilor de 235,2 milioane de lei, iar profitul companiei a atins valoarea de 178 de milioane de lei (circa 40 de milioane de euro), adică aproape 80% din primele subscrise. Rezultatul financiar al Metropolitan Life este de peste trei ori mai mare decât profitul obţinut în 2014, însă acesta este un efect al transformării companiei din România în sucursală şi al unui tranfer de portofolii, potrivit Emiliei Bunea, în condiţiile în care raportul dintre profit şi primele subscrise ajunge în medie la circa 5-7% în piaţa de asigurări de viaţă. „Profitul este clar un succes, însă valoarea de anul trecut a fost şi un rezultat al trecerii la structura de sucursală, după ce ne-am transformat în branch al MetLife Europe, context în care s-a făcut un transfer de portofoliu cu un preţ asociat – dar separând profitul regulat de cel ocazional rezultat al acestei tranzacţii, observăm că şi profitul regulat a crescut“, explică Bunea.

    Principalele realizări au fost, pentru companie, din punctul de vedere al executivului, digitalizarea – prin care, de pildă, toţi clienţii îşi pot vedea contractele online sau, în cazul produselor tip unit-linked, pot să îşi achiziţioneze acţiuni online, iar agenţii îşi ofertează clienţii direct de pe tabletă; lansarea unor produse inovatoare precum asigurarea de sănătate pentru copii – Doctor Kid şi WISE Plan, un produs de asigurare cu componentă investiţională care îţi oferă bonusuri şi în cazul unor evenimente fericite; gradul de engagement al angajaţilor – un sistem intern de măsurare, ce a poziţionat compania pe primul loc în regiune din punctul de vedere al implicării angajaţilor cu Metropolitan Life.

    Anul în curs se anunţă unul cu mai multe provocări pentru industria de asigurări, cea mai importantă schimbare fiind, probabil, alinierea la noile cerinţe de solvabilitate şi capital în domeniul asigurărilor, Solvency II, context în care Emilia Bunea îşi menţine aşteptările de creştere a pieţei asigurărilor de viaţă. „Vom creşte pe vânzările noi cam cu 15% anul acesta şi vom suna un milion de clienţi“ – descrie CEO-ul Metropolitan Life principalele rezultate pe care le aşteaptă în 2016. Acestea vor fi realizate prin canalul de telemarketing al companiei, dar şi prin bancassurance – compania colaborează cu 11 parteneri, atât bănci, cât şi instituţii financiare, printre care Garanti, Raiffeisen Bank, BRD ş.a. De anul acesta, Metropolitan Life a semnat un parteneriat strategic cu Banca Transilvania, prin care clienţii băncii pot beneficia de pachete de asigurare de viaţă ataşate creditelor de consum. La acestea se adaugă agenţii activi ai companiei, în număr de 500 acum şi pentru care vor continua recrutările. „Oferim o propunere interesantă pentru tinerii care pot să înceapă prin cariera de agent, care până acum nu are o imagine bună în piaţă din cauza unor istorii şi nu este văzută ca ceea ce poate fi de fapt: – consultantul financiar este un mic antreprenor – astfel că este un loc de muncă potrivit pentru tineri în special, care din în ce mai mulţi nu mai vor să fie angajaţi de corporaţie ci vor să fie independenţi.“

  • EXIT POLL: Emil Boc a câştigat un nou mandat de primar cu aproape 70% din voturile exprimate

    Emil Boc a câştigat din nou primăria Clujului, potrivit exit-poll-ului IRES comandat de Digi 24, cu 69,1% din voturi.
     
    Anna Horvath (UDMR) este creditata cu 8,8 iar Liviu Alexa cu 3,1%

  • Bilanţul a doi ani de mandat

    În doi ani, de când Ravinder Takkar a preluat funcţia de conducere a Vodafone România, numărul de clienţi a crescut cu aproape un milion, compania are cu peste 1,2 milioane smartphone-uri mai mult în bază, iar reţeaua are cu 50% mai multe site-uri. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro. În plus, compania a încheiat patru trimestre consecutive de plusuri, ceea ce arată clar revenirea, spune Ravinder Takkar. Aceste rezultate stau la baza aprobărilor primite pentru bugetul de investiţii de anul acesta, despre care CEO-ul Vodafone România spune că este şi mai mare decât anul trecut.

    Inspirat de obiceiul lui David Letterman de a face seară de seară în show-ul său un „top zece“, CEO-ul Vodafone România şi-a structurat în două liste distincte realizările mandatului său. Pe de o parte cifrele concrete, aşa cum le prezintă şi şefului său. „Ei bine, putem vorbi despre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, aşa cum îi povestesc şefului meu, când mă întreabă: «Ce ai făcut?» Mai este o listă cu câteva lucruri care mi se par importante şi interesante“, spune executivul, cu un discurs bine structurat, pe care nu îl descumpăneşte nicio întrebare şi ascultă cu atenţie.

    Punctul de plecare în strategia cu care Takkar şi-a început mandatul în România se referea la câţiva piloni, aminteşte el: adopţia pe scară cât mai largă a telefoanelor inteligente şi creşterea traficului de date, focus pe clienţii serviciilor de business dar şi pe servicii noi, ca M-Pesa, serviciul de transfer de bani lansat cu puţin timp înainte de venirea sa. „Pe parcursul a doi ani am lucrat pe aceşti piloni iar rezultatele se leagă de strategie.“ Filiala locală a Vodafone a încheiat la finalul lui martie patru trimestre de creştere consecutivă, ceea ce arată clar revenirea pe plus, arată Ravinder Takkar. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro, iar în primele trei luni din 2016 veniturile din servicii au avansat cu aproape 8%, ceea ce înseamnă cel mai alert ritm de creştere a veniturilor din servicii din ultimii opt ani şi cea mai ridicată rată de creştere a Vodafone Group la nivel european. „Cred că toată lumea este de acord cu faptul că în orice afacere clienţii sunt importanţi, iar noi avem cu aproape 1 milion mai mulţi clienţi noi, faţă de acum doi ani“; la 31 martie 2016, compania avea 9.120.145 de clienţi, dintre care 8.461.054 utilizatori ai serviciilor mobile. Îşi aminteşte că la momentul venirii sale piaţa era deja saturată, iar „unii dintre competitorii noştri anunţau că numărul lor de clienţi este în scădere, astfel încât faptul că noi am crescut mi se pare o mare realizare“. Vodafone avea în 2013 puţin peste 8 milioane de clienţi, iar 2010 a fost anul în care compania a avut cei mai mulţi consumatori: 9,73 milioane.

    „O altă linie importantă a strategiei creionată în urmă cu doi ani se referă la penetrarea telefoanelor inteligente şi creşterea folosirii acestora. Am crescut numărul de clienţi cu smartphone-uri cu peste 1,2 milioane faţă de acum doi ani. Nu este vorba doar de telefoane cumpărate de la noi, pentru că nu suntem în domeniul vânzării de terminale, ci de telecomunicaţii; dacă vrei să cumperi de la altcineva, nu contează foarte mult pentru noi“, continuă bilanţul CEO-ului Vodafone România.

    O altă direcţie a strategiei urmărită de Takkar a vizat serviciile 4G; „în urmă cu doi ani aceste servicii erau la început, iar acum avem mai mult cu mai bine de 1,1 milioane de clienţi“. Acest aspect este cu atât mai important, povesteşte el, deoarece clienţii serviciilor 4G sunt, de regulă, cei care au cel mai ridicat trafic de date şi care călătoresc mult; pe parcursul ultimilor doi ani, „am adăugat 85 de noi ţări în cadrul acordului nostru de 4G Roaming pentru cei care merg în străinătate, aşadar amprenta noastră la nivel global este foarte mare“.

    În cadrul bilanţului a doi ani de mandat, unul dintre subiecte este creşterea traficului cu mai mult de 100% şi, adaugă reprezentantul operatorului de comunicaţii, nici traficul de voce nu bate pasul pe loc, ci este în creştere cu 10% faţă de 2014.

    Dar poate cel mai spectaculos subiect al discuţiei legate de bilanţul a doi ani de mandat este creşterea numărului de relee. „Despre acest subiect nu prea vorbim decât în cadrul organizaţiei, dar a fost o călătorie fenomenală care a dus la creşterea numărului de site-uri pe parcursul ultimilor doi ani cu 50% faţă de momentul în care am început mandatul. Nu este doar o vorba de a adăuga tehnologie sau a creşte traficul de date sau voce, vorbim despre creşterea numărului de site-uri, despre acoperire şi creşterea capacităţii de a purta traficul de date sau voce“. Şeful Vodafone nu a spus nimic despe numărul concret de site-uri pe care le are acum compania şi despre nivelul cheltuielilor a spus doar că „este vorba de investiţii masive. Durează mult, este complicat şi înseamnă multă muncă“. Totuşi, el a precizat că în urmă cu doi ani Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, comparativ cu alte filiale ale grupului, ca parte a programului Spring; în 2013, compania a anunţat că suplimentează bugetul de investiţii pentru România cu 45 de milioane de lire sterline, în cadrul acestui proiect. „Anul trecut am crescut bugetul de investiţii pentru reţea şi am cheltuit şi mai mult. Şi în 2016 vom mări din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea de mulţi, mulţi ani, din perioada Connex.“

  • Cele mai puternice femei din business: Cristina Filip, Pelifilip

    Cristina Filip este din această primăvară noul managing partner al casei de avocatură PeliFilip, după ce Francisc Peli şi-a încheiat mandatul la conducerea firmei.

    Această schimbare este rezultatul alegerilor la nivelul parteneriatului ce au loc, la fiecare trei ani, cu privire la coordonarea departamentelor, practicilor şi a firmei.

    În ultimul an de studii în cadrul Facultăţii de Drept (absolvită în 1998), a fost primită ca stagiar în cadrul uneia dintre cele mai mari case de avocatură, unde a descoperit profesia de avocat consultant. Primul proiect semnificativ la care a lucrat a fost legat de un plan promovat de Banca Mondială, dar realizat în exclusivitate de avocaţi români: revizuirea legii privatizării şi a normelor metodologice la aceasta, în 1999.

    „Pentru mine a fost un început în forţă al stagiaturii, în totalitate solicitant“, povestea anterior pentru Business Magazin Cristina Filip. În urmă cu opt ani, a fondat împreună cu alţi parteneri firma pe care o conduce acum.

  • Cel mai tânăr candidat la locale are 18 ani, alţi 26 au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani

     Pentru alegerile locale din 5 iunie şi-au depus candidatura 267.239 de persoane, din care 210.097 bărbaţi şi 57.142 de femei.

    Potrivit BEC, 449 dintre candidaţi au vârsta sub 23 de ani. PMP a trimis cei mai mulţi tineri în bătălia eletorală – 79, urmat de ALDE – 69 şi UNPR – 51. Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judeţul Neamţ.

    Dintre cei 449 de candidaţi, 40 au sub 20 de ani, dintre care 22 bărbaţi şi 18 femei.

    Conform sursei citate, la polul opus, 10 femei şi 16 bărbaţi care candidează au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani. ALDE este partidul care a trimis în bătălia electorală cei mai mai mulţi vârstnici, 5 bărbaţi şi 3 femei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro