Tag: majorare

  • Turcan:Sunt bani prevăzuţi în buget pentru majorarea pensiilor. Românii n-au de ce să se îngrijoreze

    Raluca Turcan a declarat, miercuri ,că Guvernul a prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2021, banii necesari pentru majorarea pensiilor cu 40%. Vicepremierul a mai precizat că “românii nu au de ce să se îngrijoreze” şi că nu înţelege de ce subiectul majorării pensiilor este “permanent rostogolit”.

    “Cred că aici trebuie adăugat şi punctul de vedere al premierului, care astăzi a afirmat că există bani alocaţi pentru creşterea pensiilor şi o completare pe care eu îmi permit să o fac este următoarea: românii nu au de ce se îngrijora. În momentul în care PNL a ajuns la guvernare şi a fost instalat Guvernul Orban, noi am fost preocupaţi de bunăstare şi am luat o serie de măsuri care într-adevăr ţintesc acolo unde este nevoie, sprijină mediul de afaceri, atrage fonduri europene, astfel încât România să se dezvolte şi românii să aibă bunăstare. Sunt bani pentru majorarea pensiilor, nu văd de ce acest subiect trebuie să fie rostogolit atâta timp cât în bugetul de stat pe care l-am făcut, cu uriaşe presiuni financiare lăsate în braţe de guvernul precedent, am inclus bani pentru majorarea pensiilor”, a declarat Raluca Turcan, miercuri, la Palatul Victoria.

    Premierul Ludovic Orban a afirmat, săptămâna trecută, faptul că nu e 100% sigur că pensiile vor fi mărite cu 40%, începând din toamna anului 2020.

  • Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile

    Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.
    Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.
    Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.
    În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.
    La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.
    Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care  împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.
    Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.
    Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.
    În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.
    Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.
    În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.
    Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.
    „În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%”, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.
    Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.
    Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
    În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
    La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.
    Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.
    Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.
    Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.
    În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp. 
    În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
    Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.
    De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).
    Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.
    Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.
    Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti. 
    „Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon.

  • Este oficial: De astăzi intră în vigoare noua valoare a ajutorului de deces

    De astăzi, 9 ianuarie 2020, intră în vigoare Legea nr. 6/2020 care prevede majorarea majorarea valorii ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 care prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2020 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2020.

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte în acest an la 5.429 lei, de asemenea, şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi majorată la 2.715 lei.

    Valoarea ajutorului de deces este majorată de la 5.163 de lei la 5.429 de lei, în timp ce indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau a unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
     
    Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către:
     
        • casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
        • instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

     

  • Este oficial: De astăzi intră în vigoare noua valoare a ajutorului de deces

    De astăzi, 9 ianuarie 2020, intră în vigoare Legea nr. 6/2020 care prevede majorarea majorarea valorii ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 care prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2020 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2020.

    Valoarea ajutorului de deces pentru asiguraţi sau pensionari creşte în acest an la 5.429 lei, de asemenea, şi cuantumul indemnizaţiei pentru rudele celor decedaţi va fi majorată la 2.715 lei.

    Valoarea ajutorului de deces este majorată de la 5.163 de lei la 5.429 de lei, în timp ce indemnizaţia rudelor persoanelor care au decedat este majorată de la 2.582 de lei la 2.715 lei.

    Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau a unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
     
    Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către:
     
        • casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestuia;
        • instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

     

  • Nici nu a început bine 2020, an cu două runde de alegeri politice, că deja au apărut primele promisiuni: majorarea contribuţiei la Pilonul II

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a promis marţi seară că de anul viitor, adică din 2021, contribuţia pe care românii o virează din salariul brut către fondurile de pensii private Pilon II va fi majorată de la 3,75% cât este în prezent, la 6% cât prevede legislaţia de la înfiinţarea sistemului de pensii private.

    Doar că 2020 este an electoral, cu două runde de alegeri – locale şi parlamentare, şi rămâne de văzut cum va arăta majoritatea parlamentară după alegeri dar mai ales cum vor fi finanţele publice după acest an în care a fost deja promisă majorarea pensiilor publice cu 40%.

    Majorarea contribuţiei la Pilonul II este şi în programul de guvernare al PNL din toamna anului 2019, dar Cîţu a afirmat recent că bugetul pe 2020 nu ia în calcul această măsură.

    “Din 2021 revenim să creştem contribuţia la pilonul II de pensii, gradual, în primă fază cred că o să fie 5% şi apoi 6% aşa cum cere legea. Astăzi este 3,75%. Şi nici aşa nu va fi de ajuns. Trebuie să reformăm sistemul de pensii, pentru că altfel nu vor mai fi bani de pensii (în viitor)”, a precizat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la Realitatea Plus, citat de agenţia de presă Mediafax.

    O majorare a contribuţiei Pilonului II de la 3,75% la 6% înseamnă un angajament bugetar de circa 0,3% din produsul intern brut al economiei, adică aproximativ 3 miliarde de lei. În ultimii ani au mai existat promisiuni de majorare a contribuţiei la Pilonul II dar care nu s-au materializat ca urmare a situaţiei tensionate a finanţelor, reflectată şi prin deficite ridicate.

     

     
  • Tarifele de taxi au fost majorate într-un oraş din România, după 6 ani

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că noile tarife vor intra în vigoare de săptămâna viitoare, acestea fiind maximale.

    „Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat majorarea tarifelor de taxi în Cluj-Napoca pe timp de zi, de la 2,25 lei/km la 2,95 lei/km, creşterea fiind de 70 de bani. Este un tarif maximal, iar firmele de taxi din municipiu vor putea să îşi stabilească tarife diferenţiate până la suma maximă de 2,95 lei. De asemenea, s-a majorat şi tariful pe timp ce noapte, de la 3 lei/ km, la 3,25 de lei/km.

    Decizia de majorare a tarifelor, propusă de Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania, este bazată pe creşterea preţurilor înregistrată din decembrie 2013, data când a avut loc ultima majorare a tarifelor de taxi în municipiu. Noua majorare va intra în vigoare de săptămâna viitoare”, au spus reprezentanţii primăriei clujene.

    La nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt autorizate 2.500 de taximetre.

    Taximetriştii clujeni au protestat săptămâna trecută şi au cerut majorarea tarifelor la 3,30 lei/km dar, în urma negocierilor cu specialiştii Primăriei Cluj-Napoca, s-a aprobat un tarif de 2,95 de lei/km.

    Foto: Profimedia

     

  • Este oficial, proiectul a fost adoptat: Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel în 2020

    Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel şi în anul 2020, după ce Proiect de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost adoptat vineri seară de Executiv.

    Documentul prevede ca salariul de bază minim brut pentru cei cu studii superioare să rămână la acelaşi nivel şi în anul 2020, adică la nivelul de 2.350 de lei.

    Proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fus pus în dezbatere publică în data de 3 decembrie.

    Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, au putut fi transmise la adresa de e mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro, până la data de 12.12.2019.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, va creşte la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră.

    Proiectul de hotărâre vine ca o oficializare a declaraţiilor făcute, cu puţin timp în urmă, de Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului în Guvernul Orban.

    În acest cotenxt “începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se menţine la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră” scrie în documentul oficial.

    Pentru a intra în vigoare, documentul mai trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Consiliul Fiscal: Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare

    Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.

    ”Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare din 2010, n.red.) – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naţionale, validând astfel evaluarea şi avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget şi primei rectificări bugetare. Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă”.

    În opinia Consiliului, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

    Vezi aici opinia Consiliului FIscal 

    În aceste condiţii, reprezentanţii Consiliului apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, având în vedere atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu.

    ”Aceasta din urmă este influenţată considerabil de noua lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 şi respectiv 3,7% din PIB în anul 2022. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare”.

    Consiliul este de părere că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor.

    Prin urmare, CF recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020  să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Consiliul Fiscal: Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare

    Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.

    ”Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare din 2010, n.red.) – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naţionale, validând astfel evaluarea şi avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget şi primei rectificări bugetare. Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă”.

    În opinia Consiliului, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

    Vezi aici opinia Consiliului FIscal 

    În aceste condiţii, reprezentanţii Consiliului apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, având în vedere atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu.

    ”Aceasta din urmă este influenţată considerabil de noua lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 şi respectiv 3,7% din PIB în anul 2022. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare”.

    Consiliul este de părere că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor.

    Prin urmare, CF recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020  să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pe ce loc ar urca România în clasamentul salariilor minime în UE, dacă salariul minim va fi majorat de la 1 ianuarie

    Majorarea salariului minim este nu doar o solicitare a sindicatelor, ci este şi o necesitate, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis. Tot marţi, vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că Guvernul are în vedere majorarea salariului minim brut pe economie în 2020 cu până la 7,2%, astfel încât acesta va creşte de la 2.080 de lei în prezent la 2.230 de lei. 150 de lei la salariul minim brut înseamnă, 31,5 de euro, la un curs mediu estimat de Comisia de Prognoză la 4,745 lei/euro.

    În euro, salariul minim brut este acum în România de 464 de euro, la egalitate cu Ungaria şi doar peste Bulgaria şi Letonia. Salariul majorat ar ajunge astfel la 495 de euro, România avansând doar un loc, presupunând că Ungaria nu majorează salariul minim, pentru că salariul minim imediat peste nivelul lui 464 de euro este al Croaţiei – 505 euro.

    Dacă salariul minim brut creşte cu 150 de le, în mână beneficiarul va lua în plus doar 83 de lei (adică 17,4 euro), în lei salariul minim net urmând să crească de la 1.263 de lei (265,8 de euro) în prezent la 1.346 de lei (282,7 euro).

    Salariile minime brute în ţările UE, în semestrul II 2019
    Ţară Salariul minim brut (exprimat în euro)
    Irlanda 1.659  
    Olanda 1,635  
    Belgia 1.593  
    Germania 1.557  
    UK 1.524  
    Franţa 1.521  
    Spania 1.05  
    Slovacia 886  
    Malta 761  
    Grecia 758  
    Portigalia 700  
    Litrania 555  
    Estonia 540  
    Polonia 523  
    Slovenia 520  
    Croaţia 505  
    Ungaria 464  
    România 464  
    Letonia 430  
    Bulgaria 286  
    Finlanda NA  
    Danemarca NA  
    Suedia NA  
    Italia NA  
    Cipru NA  
    SURSA: Comisia Europeană