BusinessMagazin

Tag: lucrari

  • Un român transformă paiele de orez în opere de artă – FOTO

    Răbdare, talent şi multă pasiune, iată ingredientele necesare pentru crearea unor tablouri inedite, din… paie de orez.

    Petru Ciuciulete, din oraşul Jimbolia, a început să creeze primele lucrări în urmă cu 42 de ani:

    „Era în perioada în care m-am căsătorit. În casa socrilor mei exista un tablou cu o pagodă, realizat din paie, pe care aceştia l-au adus din Rusia. În aceeaşi zi, din fânul strâns de pe marginea drumului, am făcut şi eu un tablou asemănător. Apoi, am început să lucrez numai cu paie de orez”.

     „Eu am lucrat în armată şi acum sunt pensionar, am colegi în toată ţara. Ei îmi trimit paiele”, explică artistul.

    Pregătirea lor presupune multă muncă şi migală. E un întreg proces tehnologic: „Paiele se taie cu foarfeca înainte de recoltare, apoi sunt tratate cu soluţii, ca mai apoi să fie călcate. Urmează alte etape, una în care firele se pun în lapte degresat şi alta în care se lasă în oţet, pentru îndepărtarea urmelor de caseină. Schiţa se face pe calc, iar paiele sunt tăiate pentru a putea fi aplicate, cu multă migală, pe desen”.

    Cea mai mare lucrare pe care a realizat-o se află în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, având laturile de 1,20 metri şi 90 de centimetri. Lucrarea reprezintă chiar catedrala, fiind dăruită de autor fostului mitropolit ÎPS Nicolae. Alte două tablouri se găsesc în biserica ortodoxă din Jimbolia.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Un român transformă paiele de orez în opere de artă – FOTO

    Răbdare, talent şi multă pasiune, iată ingredientele necesare pentru crearea unor tablouri inedite, din… paie de orez.

    Petru Ciuciulete, din oraşul Jimbolia, a început să creeze primele lucrări în urmă cu 42 de ani:

    „Era în perioada în care m-am căsătorit. În casa socrilor mei exista un tablou cu o pagodă, realizat din paie, pe care aceştia l-au adus din Rusia. În aceeaşi zi, din fânul strâns de pe marginea drumului, am făcut şi eu un tablou asemănător. Apoi, am început să lucrez numai cu paie de orez”.

     „Eu am lucrat în armată şi acum sunt pensionar, am colegi în toată ţara. Ei îmi trimit paiele”, explică artistul.

    Pregătirea lor presupune multă muncă şi migală. E un întreg proces tehnologic: „Paiele se taie cu foarfeca înainte de recoltare, apoi sunt tratate cu soluţii, ca mai apoi să fie călcate. Urmează alte etape, una în care firele se pun în lapte degresat şi alta în care se lasă în oţet, pentru îndepărtarea urmelor de caseină. Schiţa se face pe calc, iar paiele sunt tăiate pentru a putea fi aplicate, cu multă migală, pe desen”.

    Cea mai mare lucrare pe care a realizat-o se află în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, având laturile de 1,20 metri şi 90 de centimetri. Lucrarea reprezintă chiar catedrala, fiind dăruită de autor fostului mitropolit ÎPS Nicolae. Alte două tablouri se găsesc în biserica ortodoxă din Jimbolia.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Cum s-a distrus una dintre cele mai cunoscute cetăţi din România: Am transformat-o într-un coteţ

    O comisie a Ministerului Culturii a descoperit că lucrările de reabilitarea a cetăţi Capidava, menite să consolideze edificiul antic, au făcut mai mult rău. După o vizită pe teren, membrii comisiei au constatat că monumentul istoric a fost grav afectat – culmea – din cauza lucrărilor de consolidarizare.

    Ioan Opriş, responsabil ştiinţific Limes: „Este o problemă legată de anumite tipuri de zidărie care trebuiau făcute într-un anumit fel şi nu în alt fel.”

    Valentin Coman, documentarist turistic, a spus pentru Digi 24: „Am început să refacem o cetate şi am transformat-o într-un coteţ care nu poate fi introdusă pe lista UNESCO, pierdem o bijuterie a Dobrogei.”

    Membrii Comisiei Naţionale susţin că cetatea Capidava şi-a pierdut autenticitatea. Cea mai mare problemă ar fi legată însă de micul port antic care a existat în apropierea cetăţii. Acesta era un cheu, unde acostau navele în antichitate. Specialiştii susţin însă că a fost înălţat exagerat de mult iar acum arată ca un zid de apărare.

    Cetatea nu mai poate fi înscrisă în patrimoniul UNESCO în asemenea condiţii, spun cei de la minister.

    Proiectul e în valoare de 16 milioane de euro, fonduri europene. Din cauza problemelor pe care firma câştigătoare le-a avut cu legea, de zece luni nu s-a mai lucrat deloc acolo. Consiliul Judeţean va organiza acum o nouă licitaţie, pentru desemnarea altui constructor. În prezent, sunt gata două treimi din lucrări.

    Istoric Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu acelaşi nume Capidava, judeţul Constanţa.

    În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării.

    Cititi mai multe pe www.activenews.ro

  • Cum s-a distrus una dintre cele mai cunoscute cetăţi din România: Am transformat-o într-un coteţ

    O comisie a Ministerului Culturii a descoperit că lucrările de reabilitarea a cetăţi Capidava, menite să consolideze edificiul antic, au făcut mai mult rău. După o vizită pe teren, membrii comisiei au constatat că monumentul istoric a fost grav afectat – culmea – din cauza lucrărilor de consolidarizare.

    Ioan Opriş, responsabil ştiinţific Limes: „Este o problemă legată de anumite tipuri de zidărie care trebuiau făcute într-un anumit fel şi nu în alt fel.”

    Valentin Coman, documentarist turistic, a spus pentru Digi 24: „Am început să refacem o cetate şi am transformat-o într-un coteţ care nu poate fi introdusă pe lista UNESCO, pierdem o bijuterie a Dobrogei.”

    Membrii Comisiei Naţionale susţin că cetatea Capidava şi-a pierdut autenticitatea. Cea mai mare problemă ar fi legată însă de micul port antic care a existat în apropierea cetăţii. Acesta era un cheu, unde acostau navele în antichitate. Specialiştii susţin însă că a fost înălţat exagerat de mult iar acum arată ca un zid de apărare.

    Cetatea nu mai poate fi înscrisă în patrimoniul UNESCO în asemenea condiţii, spun cei de la minister.

    Proiectul e în valoare de 16 milioane de euro, fonduri europene. Din cauza problemelor pe care firma câştigătoare le-a avut cu legea, de zece luni nu s-a mai lucrat deloc acolo. Consiliul Judeţean va organiza acum o nouă licitaţie, pentru desemnarea altui constructor. În prezent, sunt gata două treimi din lucrări.

    Istoric Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu acelaşi nume Capidava, judeţul Constanţa.

    În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării.

    Cititi mai multe pe www.activenews.ro

  • Adrian Ghenie a doborât un nou record: un tablou al artistului român s-a vândut cu 9 milioane de dolari

    Tabloul ‘Nickelodeon’, pictat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate joi seară, la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român, potrivit Business Review.

    Tabloul vândut pentru suma de 9 milioane de dolari a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

    Preţul estimativ al casei de licitaţii pentru tabloul ‘Nickelodeon’, care a fost pictat în 2008, era de 1 – 1,5 milioane de lire sterline.

    Preţul total pentru această pictură a fost de 7,1 milioane de lire sterline, adică 9 milioane de dolari şi reprezintă un record absolut pentru pictorul român. Tabloul este pictat pe două plăci de 2.38x 4.14 metri, iar numele său reprezintă o sală de cinema mică dintr-un cartier, dar şi un post de televiziune american pentru copii. Titlul face trimitere spre influenţa televiziunii asupra tinerei generaţii fiind şi o trimitere spre elementele iconice pe care autorul le împrumută din tehnica cinematografică, după cum a mărturisit însuşi pictorul.

    În cadrul licitaţiei a mai fost vândut un tablou al lui Ghenie numit ‘The surgeon and his soul/ Chirurgul şi sufletul său’ al cărui preţ a fost estimat iniţial între 150.000 şi 200.000 de lire sterline, dar a ajuns la suma de 341.000 de lire.

    La începutul anului, pictorul Adrian Ghenie a doborât un nou record (ce-i drept, deţinut tot de el) săptămâna trecută, când lucrarea sa „The sunflowers in 1937“ s-a vândut pentru aproape 4 milioane de euro în cadrul unei licitaţii organizate de Sotheby’s.

    Deşi estimat la o sumă cuprinsă între 500.000 şi 770.000 de euro, „The Sunflowers in 1937“, un ulei pe pânză realizat de Adrian Ghenie în 2014, s-a vândut la o valoare de patru ori mai mare. Cei de la Quartz au notat că „pictorul român, intrând în faza de mijloc a carierei sale, continuă să stabilească la licitaţii preţuri de ordinul milioanelor“. Precedentul record al artistului român a fost înregistrat în iulie 2014, când lucrarea sa „The Fake Rothko“ a fost vândută cu 1,77 milioane de euro, tot la o licitaţie organizată de Sotheby’s, la Londra.

    Licitaţia de la Sotheby’s vine la scurt timp după ce Gerhard Richter, cel mai valoros artist din Europa, a denunţat preţurile excesive la care a ajuns piaţa tablourilor, numind acest fapt chiar un fel de „cult al personalităţii“. În cadrul unui interviu acordat publicaţiei Die Zeit, pictorul de 82 de ani a spus că preţurile exagerate plătite pentru operele sale la licitaţii stau dovadă pentru „cât de nebunesc s-a dezvoltat piaţa de artă“, fiind de părere că lucrările nu mai au nicio legătură cu eticheta ataşată. În martie 2015, tabloul său „Abstraktes Bild“ s-a vândut pentru 46,3 milioane de dolari, iar pictorul s-a arătat uimit de succesul operei sale din 1986: „Sunt şocat de preţuri, chiar dacă pentru mine acestea sunt veşti bune. Piaţa de artă a ajuns la nişte valori mult prea mari, iar pentru mine asta e la fel de greu de înţeles ca limba chineză sau ca legile fizicii“.

    Licitaţia din februarie de la Sotheby’s pare cumva să confirme cele declarate de Richter, valoarea tranzacţiilor fiind în scădere cu 44% faţă de anul trecut. „Vedeta“ licitaţiei ar fi trebuit să fie chiar un tablou abstract semnat de Richter, dar acesta a fost retras de la vânzare. Motivul ar fi fost, susţin cei de la Quartz, că dealerul s-a aşteptat la o sumă mult sub cerinţele sale. Surpriza a venit însă de la Adrian Ghenie, Sotheby’s reuşind să vândă tabloul său din 2014 unui colecţionar chinez la o sumă mult peste estimări. Cum a ajuns însă pictorul de 39 de ani să salveze o licitaţie atât de importantă?

    Adrian Ghenie nu ar fi reuşit niciodată să vândă în România un tablou cu aproape 4 milioane de euro; pictori români de renume nu s-au apropiat niciodată de astfel de sume. De altfel, înainte de Ghenie, recordul îl deţinea Nicolae Grigorescu cu a sa „Ţărăncuţă odihnindu-se”, tablou cumpărat în 2011 cu suma de 270.000 de euro. Occidentul pare însă să îi priască lui Ghenie, Berlinul reprezentând cea mai importantă comunitate de artişti din Europa şi, probabil, din întreaga lume.

    Adrian Ghenie s-a născut în 1977 în Baia Mare, a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi a locuit atât în ţară cât şi la Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană. El a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind principalul reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Tabloul său „Regele“ a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată, tabloul „Dr. Mengele 2“ a fost vândut pentru 140.747 de euro la licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Pictorul este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul „Georges Pompidou“. Printre fanii artistului s-ar număra, potrivit celor de la artnet.com, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În iunie 2014, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie „The Fake Rothko“ cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român. Cele mai de success lucrări au fost „Blue Rain“, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, în vreme ce la Sotheby’s „Duchamp’s Funeral“ a fost adjudecat pentru suma de 1.285.300 de euro.

    În urma acestei licitaţii, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român. Articolul în cauză prezenta diverse momente din viaţa lui Ghenie, mai ales din perioada copilăriei, cum ar fi amintiri despre bunica sa care aducea animalele în casă în timpul iernii sau despre tatăl său.

    Adrian Ghenie este fără îndoială unul dintre cei mai talentaţi pictori români din generaţia sa, dar renumele l-a câştigat pe meleaguri străine. Pentru a vă putea ilustra mai bine acest aspect, am comparat pagina de Wikipedia în limba română a lui Adrian Ghenie cu cea în limba engleză. Descrierea pictorului numără 253 de cuvinte în limba română şi 1.038 de cuvinte în limba engleză. Acest lucru arată, deşi într-un mod destul de necizelat, că pictorul se bucură de mai multă recunoaştere peste hotare. Are legătură, desigur, şi cu mărimea pieţei de artă din România şi mai ales cu puterea de cumpărare a colecţionarilor.

  • Adrian Ghenie a doborât un nou record: un tablou al artistului român s-a vândut cu 9 milioane de dolari

    Tabloul ‘Nickelodeon’, pictat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate joi seară, la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român, potrivit Business Review.

    Tabloul vândut pentru suma de 9 milioane de dolari a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

    Preţul estimativ al casei de licitaţii pentru tabloul ‘Nickelodeon’, care a fost pictat în 2008, era de 1 – 1,5 milioane de lire sterline.

    Preţul total pentru această pictură a fost de 7,1 milioane de lire sterline, adică 9 milioane de dolari şi reprezintă un record absolut pentru pictorul român. Tabloul este pictat pe două plăci de 2.38x 4.14 metri, iar numele său reprezintă o sală de cinema mică dintr-un cartier, dar şi un post de televiziune american pentru copii. Titlul face trimitere spre influenţa televiziunii asupra tinerei generaţii fiind şi o trimitere spre elementele iconice pe care autorul le împrumută din tehnica cinematografică, după cum a mărturisit însuşi pictorul.

    În cadrul licitaţiei a mai fost vândut un tablou al lui Ghenie numit ‘The surgeon and his soul/ Chirurgul şi sufletul său’ al cărui preţ a fost estimat iniţial între 150.000 şi 200.000 de lire sterline, dar a ajuns la suma de 341.000 de lire.

    La începutul anului, pictorul Adrian Ghenie a doborât un nou record (ce-i drept, deţinut tot de el) săptămâna trecută, când lucrarea sa „The sunflowers in 1937“ s-a vândut pentru aproape 4 milioane de euro în cadrul unei licitaţii organizate de Sotheby’s.

    Deşi estimat la o sumă cuprinsă între 500.000 şi 770.000 de euro, „The Sunflowers in 1937“, un ulei pe pânză realizat de Adrian Ghenie în 2014, s-a vândut la o valoare de patru ori mai mare. Cei de la Quartz au notat că „pictorul român, intrând în faza de mijloc a carierei sale, continuă să stabilească la licitaţii preţuri de ordinul milioanelor“. Precedentul record al artistului român a fost înregistrat în iulie 2014, când lucrarea sa „The Fake Rothko“ a fost vândută cu 1,77 milioane de euro, tot la o licitaţie organizată de Sotheby’s, la Londra.

    Licitaţia de la Sotheby’s vine la scurt timp după ce Gerhard Richter, cel mai valoros artist din Europa, a denunţat preţurile excesive la care a ajuns piaţa tablourilor, numind acest fapt chiar un fel de „cult al personalităţii“. În cadrul unui interviu acordat publicaţiei Die Zeit, pictorul de 82 de ani a spus că preţurile exagerate plătite pentru operele sale la licitaţii stau dovadă pentru „cât de nebunesc s-a dezvoltat piaţa de artă“, fiind de părere că lucrările nu mai au nicio legătură cu eticheta ataşată. În martie 2015, tabloul său „Abstraktes Bild“ s-a vândut pentru 46,3 milioane de dolari, iar pictorul s-a arătat uimit de succesul operei sale din 1986: „Sunt şocat de preţuri, chiar dacă pentru mine acestea sunt veşti bune. Piaţa de artă a ajuns la nişte valori mult prea mari, iar pentru mine asta e la fel de greu de înţeles ca limba chineză sau ca legile fizicii“.

    Licitaţia din februarie de la Sotheby’s pare cumva să confirme cele declarate de Richter, valoarea tranzacţiilor fiind în scădere cu 44% faţă de anul trecut. „Vedeta“ licitaţiei ar fi trebuit să fie chiar un tablou abstract semnat de Richter, dar acesta a fost retras de la vânzare. Motivul ar fi fost, susţin cei de la Quartz, că dealerul s-a aşteptat la o sumă mult sub cerinţele sale. Surpriza a venit însă de la Adrian Ghenie, Sotheby’s reuşind să vândă tabloul său din 2014 unui colecţionar chinez la o sumă mult peste estimări. Cum a ajuns însă pictorul de 39 de ani să salveze o licitaţie atât de importantă?

    Adrian Ghenie nu ar fi reuşit niciodată să vândă în România un tablou cu aproape 4 milioane de euro; pictori români de renume nu s-au apropiat niciodată de astfel de sume. De altfel, înainte de Ghenie, recordul îl deţinea Nicolae Grigorescu cu a sa „Ţărăncuţă odihnindu-se”, tablou cumpărat în 2011 cu suma de 270.000 de euro. Occidentul pare însă să îi priască lui Ghenie, Berlinul reprezentând cea mai importantă comunitate de artişti din Europa şi, probabil, din întreaga lume.

    Adrian Ghenie s-a născut în 1977 în Baia Mare, a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi a locuit atât în ţară cât şi la Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană. El a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind principalul reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Tabloul său „Regele“ a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată, tabloul „Dr. Mengele 2“ a fost vândut pentru 140.747 de euro la licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Pictorul este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul „Georges Pompidou“. Printre fanii artistului s-ar număra, potrivit celor de la artnet.com, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În iunie 2014, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie „The Fake Rothko“ cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român. Cele mai de success lucrări au fost „Blue Rain“, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, în vreme ce la Sotheby’s „Duchamp’s Funeral“ a fost adjudecat pentru suma de 1.285.300 de euro.

    În urma acestei licitaţii, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român. Articolul în cauză prezenta diverse momente din viaţa lui Ghenie, mai ales din perioada copilăriei, cum ar fi amintiri despre bunica sa care aducea animalele în casă în timpul iernii sau despre tatăl său.

    Adrian Ghenie este fără îndoială unul dintre cei mai talentaţi pictori români din generaţia sa, dar renumele l-a câştigat pe meleaguri străine. Pentru a vă putea ilustra mai bine acest aspect, am comparat pagina de Wikipedia în limba română a lui Adrian Ghenie cu cea în limba engleză. Descrierea pictorului numără 253 de cuvinte în limba română şi 1.038 de cuvinte în limba engleză. Acest lucru arată, deşi într-un mod destul de necizelat, că pictorul se bucură de mai multă recunoaştere peste hotare. Are legătură, desigur, şi cu mărimea pieţei de artă din România şi mai ales cu puterea de cumpărare a colecţionarilor.

  • Povestea artistului român care a cucerit presa internaţională

    „Dan Leş este un ceramist plin de suflet. Munca lui aduce  la viaţă poveşti şi legende din lut şi adaugă spiritul românesc meşteşugului său”, descriu activitatea lui Dan Leş editorii de la National Geographic. Ei l-au observat pe tânărul meşteşugar într-un proiect video al regizorului Matei Pleşa intitulat ”Fascinaţia Meşteşugului”.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul casaolarului.ro, Daniel Leş s-a născut în 1972, în familia pictorului şi ceramistului Ioan Leş. Astfel, a început să îşi modeleze în atelierul tatălui său din Maramureş talentul pentru desen şi ceramică încă de la cinci ani.

    Din 1997, a fost invitat sî îşi expune lucrările în cadrul Muzeelor de Etnografie şi Artă din ţară, în spaţii expoziţionale din ţară şi din străinătate. Este adept al metodelor tradiţionale ale prelucrării lutului, iar primele lui personaje sunt din satul copilăriei lui şi poartă numele celor care l-au inspirat, potrivit sursei citate.

    În 2005, a dechis şi o pensiune în zona Maramureşului, unde îi cazează pe cei care îşi doresc să îl viziteze şi să asiste la demonstraţii de olărit şi modelaj. Totodată, vizitatorii pensiunii pot lua lecţii de olărit şi să cumpere lucrări din ceramic la preţ de atelier. Acum, povestea lui face înconjurul lumii prin intermediul proiectului tânărului regizor Matei Pleşa.

     

  • Omul care fotografiază lumea văzută de figurine Lego – GALERIE FOTO

    De la curent la trend. De la youngster la hipster. De la jucării pentru copii la artă în miniatură sau la lucrări inginereşti. Vorbim despre LEGO. Alexandru Banu fotografiază figurine Lego şi le umanizează, scrie Mediafax

    Brandul Lego înseamnă 5.2 MLD. $ şi 7 milioane de hashtaguri. Prin forţa sa de brand, Lego a ajuns şi-n mâna lui Alexandru Banu încă din copilărie. Şi jocul a început din 1986. Şi, adevărul este că nici acum acest joc nu s-a încheiat.

    Pasiunea lui Banu este să fotografieze, în sesiuni care durează ore, luptându-se cu vântul şi bucurându-se de propria sa imaginaţie, figurinele Lego în ipostaze omeneşti. Le umanizează. Le pune într-un context, ironic sau cât se poate de brutal, şi trage fotografii până când ochiul şi mintea lui se bucură. Pasiunea fotografică din adolescenţă şi jocul din copilărie devin artă.

    Pentru a afla mai multe despre povestea lui Alexandru Banu intraţi aici

     

  • Investiţiile nete în economie au totalizat în primul semestru 29,31 mld lei, în creştere cu 8,7%

    Investiţiile nete realizate în economia naţională în primul semestru au totalizat 29,31 miliarde lei, în creştere cu 8,7% comparativ cu perioada similară din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.

    În T2, investiţiile s-au ridicat la 16,4 miliarde lei, cu 9,7% mai mult decât în mai-iulie 2015.

    În primele şase luni, au fost înregistrate investiţii mai mari pe toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 13,3%, lucrări de construcţii noi cu 6,1% şi la alte cheltuieli cu 1,7%. Investiţiile în utilaje au avut o pondere de 45,5%, în timp ce lucrările de construcţii au reprezentat 43,9% în total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trafic restricţionat pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, în urma unor lucrări

    Traficul pe banda a doua a Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa, pe sensul de mers către litoral, este restricţionat luni, între orele 9.00 – 15.00, interval în care se fac lucrări de întreţinere a parapeţilor medieni.

    Potrivit centrului Infotrafic din cadrul IGPR, luni, între orele 9.00 – 15.00, pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, pe sensul de mers către litoral, între kilometri 106 şi 110, se vor executa lucrări de întreţinere a parapeţilor medieni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro