BusinessMagazin

Tag: lege

  • Camera Deputaţilor: Criminalii, violatorii şi tâlharii nu mai pot fi eliberaţi condiţionat

    Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a votat, miercuri, iniţiativa legislativă semnată de şapte liberali, potrivit căreia criminalii, violatorii şi tâlharii nu mai pot fi eliberaţi condiţionat.

    „Urmare a acestei legi, nu mai pot fi eliberaţi condiţionat infractorii care comit următoarele infracţiuni: omor, omor calificat, exploatarea cerşetoriei, folosirea unui minor în scop de cerşetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, violul, agresiunea sexuală, act sexual cu un minor, corupţia sexuală, tâlhăria calificată, tâlhăria urmată de moartea victimei. PNL este partidul care a abrogat şi recursul compensatoriu prin care PSD şi acoliţii lui au eliberat mai repede din puşcării peste 21.000 de infractori periculoşi, lăsaţi să umble liber pe străzile României. Vom continua să eliminăm din parlament legile PSD prin care se dau mai multe drepturi infractorilor decât victimelor acestor infracţiuni violente”, a declarat Florin Roman, unul dintre iniţiatori.

    Proiectul mai spune că liberarea condiţionată în cazul detenţiei pe viaţă poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de închisoare. În cazul celor care se află în închisoare, se dispune eliberarea condiţionată dacă cel condamnat a executat cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin patru cincimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

    „În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin.(1) lit.b)”, mai spune proiectul de lege.

    Proiectul a fost aprobat tacit de Senat în luna mai 2018.

    Legea urmează să fie trimisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

  • Legea, încălcată chiar de parlamentari: fără mască în incinta Parlamentului

    Aleşii nu poartă mască în Parlament, deşi sunt obligaţi prin lege. Tocmai aceia care au reglementat această măsură nu o respectă. Măştile de protecţie apar miraculos la vederea camerelor de filmat sau nu mai apar deloc

    Românii sunt obligaţi să poarte măşti, însă aleşii fentează legea. Masca este un accesoriu opţional la Camera Deputaţilor, deşi legea făcută chiar de parlamentari îi obligă să o poarte.

    Culmea, tocmai cei mai vehemenţi susţinători ai purtării măştii de protecţie nu respectă această regulă. La vederea presei, deputatul liberal Marilen Pirtea a scos o mască nou nouţă cu care şi-a acoperit nasul şi gura.

    Întrebată de reporterul MEDIAFAX de ce nu purta mască atunci când a intrat în Parlament, acesta a răspuns: „Dar de unde ştiţi că nu aveam mască? Sunt de la ora 10 aici”.

    Deputatul susţine că a schimbat o mască veche cu una nouă şi acesta este motivul pentru care nu avea mască pe holul Parlamentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ceaţă totală în starea de alertă. De cine ascultăm luni, de lege sau de ordonanţă?

    În primele trei zile de stare de alertă ne mişcăm sub zodia OUG, care are reguli, dar nu are amenzi

    În legea stării de alertă, care intră în vigoare luni, avem amenzi şi terase deschise, aspecte care nu se regăsesc în OUG. Specialiştii consultaţi de MEDIAFAX spun că, de luni, legea este actul normativ care prevalează
    Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptată în baza OUG 68 (care îi dă atribuţii CNSU) spune că eşti obligat să porţi mască în toate locurile publice (magazine, metrou, autobuz sau alte instituţii) şi că nu vei sta la terase pentru că ele trebuie să rămână în continuare închise. De asemenea, deşi credeai că ai scăpat de tot de declaraţie pe proprie răspundere, află că nu e aşa. Dacă pleci din localitate, trebuie s-o ai la tine unde să scrii că te deplasezi pentru motive serioase. OUG e deja în vigoare.

    Ce păţeşti dacă nu respecţi regulile? Nici OUG de ieri, nici hotărârea CNSU cu măsurile nu conţin sancţiuni.
    Mai avem un act normativ promulgat azi de Iohannis şi care intră în vigoare de luni. Este vorba de Legea privind starea de alertă, care e diferită, în anumite puncte de vedere, de ordonanţa mai sus amintită.

    În lege scrie că terasele sunt deschise doar dacă sunt respectate regulile de protecţie (distanţare socială, angajaţi cu mască). Totodată, în lege avem şi sancţiuni pentru nerespectarea regulilor. Amenzile pot ajunge la 15.000 lei, în funcţie de abatere.

    Mai sunt şi alte prevederi identice în cele două acte normative, precum reluarea slujbelor în aer liber, redeschiderea anumitor mall-uri, a frizeriilor şi a cabinetelor stomatologice. Însă ce se întâmplă de luni, când intră Legea în vigoare? Ce facem cu ordonanţa? Dacă ne uităm în orice curs privind izvoarele Dreptului, vedem că o ordonanţă de urgenţă a Guvernului este inferioară legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce păţeşti dacă nu porţi mască sau dacă deschizi terasa în weekend? Actele normative de joi nu conţin amenzi

    Dacă astăzi nu porţi mască în autobuz sau metrou ori pleci din localitate fără să completezi declaraţia pe proprie răspundere, nu poţi fi amendat de poliţişti. Tocmai de aceea, aceştia se folosesc de o lege din 1991 (Legea 61/1991) pentru a da avertismente oamenilor, inclusiv la metrou, unde le recomandă acestora să fie responsabili, scrie Mediafax.ro. 

    Potrivit unor surse din Poliţie, agenţii ştiu ca nu pot da amenzi, de aceea dau avertismente şi caută să discute cu cetăţenii. 

    Nici în cazul unui patron care vrea să deschidă terasa de azi, posibilitate care s-a tot vehiculat în ultimele zile, nu prea există pârghii legale pentru ca acesta să fie sancţionat. 

    Nerespectarea restricţiilor impuse va putea fi sancţionată de luni încolo, când legea stării de alertă, promulgată azi de preşedinte, va intra în vigoare şi va produce efecte.

    Guvernul a decis, joi, să nu mai aştepte intrarea legii în vigoare şi să declare starea de alertă încă de astăzi, prin intermediul Hotărârii CNSU 24/2020, publicată azi-noapte în Monitorul Oficial.

  • DOCUMENT. Legea stării de alertă a fost publicată de Camera Deputaţilor. Ce trebuie să ştii

    Legea privind starea de alertă a fost publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor

    Legea intră în vigoare cel mai devreme luni, după parcurgerea paşilor proceduriali, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial

    Rişti amenzi între 500 şi 15.000 de lei pentru nerespectarea legiiDocumentul oficial este la finalul articolului
    Forma finală a legii privind starea de alertă a fost publicată pe siteul Camerei Deputaţilor.

    Astfel, sunt impuse restricţii şi măsuri în privinţa transportului aerian, naval şi terestru. Măsurile sunt stabilite de Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă. În privinţa transportului aerian, autorităţile pot impune restricţii privind igiena şi dezinfecţia suprafeţelor. Asta e valabil şi pentru trenuri.

    Starea de alertă aduce şi alte noi reguli, una dintre acestea este purtarea măştii în spaţiile publice, se arată în proiectul de lege. Pe toată durata stării de alertă, esti obligat să porţi mască în spaţiile publice închise, în magazine, în metrou, autobuz şi alte mijloace de transport în comun. Nu sunt exceptate nici gările, autogările, aeroportul.

    În timpul stării de alertă se poate suspenda activitatea restaurantelor, a hotelurilor, teraselor. În schimb, la terase pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară.

    În varianta aprobată de Comisia Juridică apărea un paragraf potrivit cărora românii care intră în ţară sunt scutiţi de autoizolare şi de carantină instituţionalizată dacă prezintă un certificat emis de medic care să spună că este negativ la Covid-19. în legea publicată acest articol nu mai apare.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Limba maghiară nu devine oficială în Ardeal. Parlamentul a respins încă o lege favorabilă UDMR

    Limba maghiară nu devine oficială în Ardeal. Legea a fost susţinută de doar 21 deputaţi, 287 de voturi fiind pentru respingerea acesteia. Proiectul iniţiat de UDMR a trecut săptămâna trecută fără dezbatere şi vot de senatori.

    Legea a provocat un scandal în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor.

    Nu e prima oară când parlamentarii se ceartă pe un proiect favorabil UDMR.

    Săptămâna trecută, senatorii au repins decizional o lege prin care Ţinutul Secuiesc devenea regiune autonomă, cu preşedinte ales odată la patru ani.

    Şi acest proiect trecuse fără dezbatere şi vot de prima cameră sesizată.

  • Opinie Cristian Bichi, consilier BNR: Care sunt ţările care au amânat plata creditelor şi sub ce formă

    Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgenţa sanitară declanşată de apariţia noului coronavirus, o serie de ţări au adoptat moratorii oficiale privind plăţile aferente creditelor bancare. Ideea câştigă progresiv teren, noi ţări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul naţional, sau intenţionând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă şi state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăţi în cadrul priorităţilor lor imediate. Articolul de faţă prezintă situaţia actuală din domeniu în ţările aflate în vecinătatea apropiată a României şi care, în general, au economii cu caracteristici apropiate acesteia. Abordarea comparativă va permite cititorilor să evalueze măsurile relevante din ţara noastră în context regional.

    Austria

    În data de 4 aprilie 2020, Austria a adoptat o lege federală prin care a fost introdus un moratoriu oficial privind împrumuturile şi alte instrumente similare. Moratoriul este valabil pentru o perioadă de 3 luni. El permite o amânare a plăţilor aferente ratelor de capital şi dobânzilor, la contractele de împrumut incheiate cu consumatorii şi microîntreprinderile înainte de 15 martie 2020, daca acestea ajung la scadenţă în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020. Moratoriul este opţional pentru debitori si obligatoriu pentru banci. Un debitor are dreptul de a cere aplicarea moratoriului dacă în circumstanţele extraordinare cauzate de raspândirea pandemiei de COVID-19 a pierdut venituri, ceea ce i-a afectat capacitatea de a face faţă serviciului datoriei (legea arată cum trebuie interpretat acest criteriu de eligibilitate). Debitorul nu va fi considerat în întârziere pentru durata amânării plăţilor, prin urmare nu se vor percepe dobânzi penalizatoare. Părţile contractante pot încheia înţelegeri care să devieze de la prevederile moratoriului, în special privind posibile plăţi partiale, ajustări de dobânda şi rate de capital sau reeşalonări.

    Noua lege mai stabileşte limitarea dobânzii moratorii la nivelul dobânzii legale în contractele încheiate înainte de 1 aprilie 2020, dacă debitorii nu efectuează plăţile datorate în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020 sau fac aceasta în mod parţial, ca urmare a afectării semnificative a performanţei lor economice din cauza crizei sanitare generate de COVID-19. De asemenea, debitorii nu vor fi obligaţi să ramburseze costurile executării extrajudiciare a datoriei sau ale măsurilor de recuperare. Legea mai stabileşte condiţiile în care nu vor exista obligaţii de plată a penalităţilor contractuale dacă debitorul este în întârziere.

    Bulgaria

    În domeniul moratoriilor de plăţi la credite, Bulgaria a acţionat etapizat. Într-o primă fază, guvernul a adoptat un moratoriu privind dobânzile penalizatoare la împrumuturile bancare, ce va intra în vigoare din 13 aprilie 2020. Măsura nu a avut în vedere reglementarea plăţii altor obligaţii ale debitorilor faţă de instituţiile creditoare, aceste aspecte urmând a fi rezolvate în etapa a doua, după clarificarea şi implementarea de măsuri de reglementare bancară care să permită băncilor flexibilitate sporită în a veni în sprijinul clienţilor lor, pentru a reduce efectele negative asupra acestora ale crizei sanitare.

    Un pas important în adoptarea unui moratoriu temporar şi selectiv pentru suspendarea plăţilor la împrumuturile bancare a fost făcut în data de 3 aprilie 2020, când Banca Naţională a Bulgariei a anunţat, printr-un comunicat oficial, că a adoptat decizia de a respecta Orientările referitoare la moratoriile legislative şi private asupra plăţilor la credite legate de COVID-19, emise de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

    După cum se precizează în comunicat, moratoriile asupra plăţilor aferente împrumuturilor bancare pot fi un instrument eficace pentru uşurarea dificultăţilor de lichiditate ale clienţilor bancari în contextul crizei COVID-19. Ele pot avea însă efecte adverse asupra instituţiilor de credit, întrucât în conformitate cu cadrul de reglementare existent (n.n. – în mare măsura derivat din reglementări europene), plăţile amânate sau suspendate în legatură cu împrumuturile bancare conduc la costuri şi cerinţe de capital adiţionale pentru entităţile creditoare.

    Totodată, comunicatul sublineză că orientările ABE introduc un principiu temporar în conformitate cu care moratoriile bancare în privinţa plăţilor la împrumuturile bancare nu au ca rezultat o reclasificare a expunerilor sub formă de active restructurate sau în default, dacă măsurile se bazează pe legea naţionala şi sunt agreate şi implementate la nivelul sistemului bancar.

    Pe baza orientărilor ABE, banca centrala bulgară a solicitat băncilor comerciale să propună, în cinci zile lucratoare, o reglementare unică privind un moratoriu privat referitor la plăţile aferente împrumuturilor bancare în relaţie cu criza COVID-19.

    Regulile elaborate de bănci, agreate cu banca centrală, vor oferi instituţiilor creditoare flexibilitate în oferirea de facilităţi la împrumuturile bancare pentru clienţii lor. Detalii privind benficiile pentru persoanele fizice şi firme vor fi cunoscute odată cu publicarea reglementării privind moratoriul privat.

    Republica Cehă

    În perioada imediat următoare declanşării crizei Covid-19, unele bănci din Republica Cehă au suspendat în mod voluntar ratele la împrumuturile clienţilor lor. Ca şi în situaţia Poloniei, măsurile au fost luate ca urmare a recomandărilor asociaţiei bancare naţionale, care nu au însă forţă obligatorie. Pentru a ajuta băncile să reduca impactul suspendărilor de plaţi asupra situaţiei lor financiare, banca centrală a Cehiei a relaxat regulile sale de clasificare a activelor bancare.

    Un proiect de lege privind introducerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare a fost aprobat de guvern în data de 1 aprilie 2020. În prezent, proiectul este dezbătut în Parlamentul ceh, în baza unei proceduri de aprobare rapidă, asfel încât se aşteaptă ca legea să intre în vigoare în următoarele zile.

    În absenţa unor modificări aduse de leguitorii cehi, legea privind moratoriul la plata creditelor va avea prevederile prezentate în continuare. Beneficiarii moratoriului vor fi persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri cât şi persoanele juridice, care vor putea să-şi amâne plăţile pentru trei (până la 31 iulie) sau şase luni (până la 31 decembrie) pe baza unei notificări transmise instituţiei lor creditoare. În notificarea sa, debitorul va trebui doar să specifice că doreşte să beneficieze de prevederile moratoriului din cauza problemelor economice pe care le întâmpină în contextul pandemiei de COVID-19. Situaţia de dificultate economică nu trebuie demonstrată. Moratoriul va fi obligatoriu pentru bănci şi se va aplica automat pe baza notificării mai sus amintite.

    Apelul la moratoriu este posibil cu condiţia ca împrumuturile pentru care se solicită amânarea să fi fost trase înainte de 26 martie 2020. Pentru împrumuturile cu garanţii reale este suficient ca împrumutul să fi fost contractat înainte de data anterior indicată. Moratoriul nu se aplică anumitor instrumente financiare, cum ar fi: carduri de credit, împrumuturi reînoibile, leasing operaţional sau împrumuturi legate de tranzacţii pe piaţa de capital. Împrumuturile care înregistreaza restanţe de mai mult de 30 de zile la data de 26 martie nu pot beneficia de amânare.

    Pe perioada de suspendare, nu se vor plati ratele de capital scadente şi scadenţa finală va fi prelungită în mod corespunzator cu acestea. De asemenea, firmele vor continua să plătească dobânda şi comisioane în conformitate cu prevederile contractuale iniţiale. În cazul persoanelor fizice, dobânda se va calcula pe durata suspendării, urmând a fi platită după încetarea moratoriului.

    O prevedere interesantă din proiectul de lege este acea că persoanele juridice care beneficiază de moratoriu trebuie pe perioada suspendarii plăţilor să se abţină de la înstrăinarea activelor care ar putea fi folosite pentru satisfacerea creditorului.

    Croaţia

    Nu există încă un moratoriu oficial care să amâne plata ratelor la credite. Măsuri de acest gen se pot aplica numai pe o bază voluntară, autorităţile încurajând instituţiile de credit în acest sens.

    Polonia

    În prezent, nu există vreun plan oficial al guvernului polonez de a introduce un moratoriu de plăţi prin măsuri legislative. Recomandări în legatură cu suspendarea plăţilor la împrumuturi au fost făcute de asociaţia băncilor poloneze, dar acestea nu au un caracter obligatoriu.

    Serbia

    Reglementările privind moratoriul la plăţile la credite au fost publicate în Gazeta Oficiala în data de 17 martie 2020 şi au intrat în vigoare în ziua următoare. Băncile şi firmele de leasing au fost obligate să ofere un moratoriu clientilor în privinţa plăţii obligaţiilor lor aferente creditelor în termen de trei zile (până la 21 martie) prin publicarea unor astfel de oferte pe site-urile lor web. În termen de 10 zile de la notificare, clienţii pot refuza oferta, în absenţa unei reactii a acestora urmând a se considera ca ei au fost de acord cu aceasta. Moratoriul produce efecte juridice la momentul expirării perioadei de zece zile.

    Moratoriul înseamnă o suspendare a rambursării împrumuturilor, cât şi a altor obligaţii către bănci. Debitorii care au beneficiat de mai multe împrumuturi au dreptul la un moratoriu în legătură cu plata ratelor la toate aceste împrumuturi. Daca debitorii continuă să-şi îndeplinească obligaţiile la timp după publicarea ofertei, aceasta nu îi împiedică să solicite oricând moratoriul pe durata stării de urgenţă.

    Pe durata stării de urgenţă, băncile nu vor calcula dobandă penalizatoare la creditele restante. Moratoriul dureaza cel puţin 90 de zile (aceasta este perioada stării de urgenţă). La încetarea moratoriului, debitorii vor continua să-şi plătească ratele, ceea ce înseamnă că termenii lor contractuali sunt practic extinşi cu trei luni. Dacă debitorii vor cere o metodă diferită de plată, mai potrivită necesităţilor acestora, băncile au libertatea de a găsi cele mai potrivite soluţii. În ceea ce priveşte dobânda contractuaăa calculata şi acumulată pe durata moratoriului, ea va fi adaugată la datorie şi distribuită uniform pe durata scadenţei rămase.

    Slovacia

    În data de 7 aprilie 2020, în Slovacia a intrat în vigoare o lege privind impunerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare în sectorul financiar. În conformitate cu noua lege, persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii pot cere amânarea cu până la nouă luni în cazul băncilor şi cu până la trei luni (cu posibilitatea prelungirii cu încă trei luni) în cazul alor instituţii financiare ce acordă credite.

    Moratoriul are caracter obligatoriu pentru bănci, dacă debitorul solicită să beneficieze de acesta şi îndeplineşte următoarele condiţii: (1) nu are întârzieri la plata împrumutului mai mari de 30 de zile calendaristice, la data primirii solicitării; (2) nu trebuie să fie în default cu cel puţin 100 de euro în cazul altui împrumut cu acelaşi creditor; (3) banca nu a apreciat că debitorul este în default (în înţelesul art. 178 din regulamentul european privind cerinţele de capital) la data primirii solicitării. Debitorul are dreptul să ceară să intre sub incidenţa moratoriului numai o singură dată. Banca creditoare este obligată să informeze clientul dacă este de acord cu solicitarea în termen de 30 de zile. Clienţii trebuie să primesca informatii de la institutiile creditoare despre consecintele amanarii platilor, un obiectiv acestei prevederi fiind acela ca debitorii sa inteleaga ca o astfel de masura nu inseamna iertarea de datorie. Obligatia de rambursare a ratelor este amna ta pentru mai tarziu. Dobanzile la imprumut se calculeaza in continuare pe perioada de suspendare si ele vor fi allocate de institutiile creditoare ratelor ramase de plata dup ace perioada de suspendare a expirat, daca nu se va conveni altfel cu clientul.

    Slovenia

    Un moratoriu oficial in privinta platilor imprumuturilor a fost implementat in Slovenia pe baza unui act normativ adoptat de guvern. Potrivit acestuia, băncile vor acorda o suspendare privind rambursarea împrumuturilor pe o durata de 12 luni, în situaţia în care obligaţiile contractuale nu au devenit scadente înainte de data declarării urgenţei epidemiologice. Moratoriul este aplicabil, la cerere, următoarelor persoane: companiilor slovene, persoanelor fizice cu cetăţenie slovenă, persoanelor fizice ce acţioneaza în calitate de angajatori în conformitate cu legislaţia slovenă, întreprinderilor individuale, agricultorilor, cooperativelor, asociaţiilor şi instituţiilor.

    Condiţiile de acces la moratoriu diferă în funcţie de categoria debitorului şi de unele aspecte specifice. De exemplu, cu excepţia persoanelor fizice, celelalte categorii de debitori trebuie să arate că şi-au plătit impozitele şi contribuţiile sociale şi că înregistrează dificultăţi economice din cauza crizei declanşate de epidemia cu noul coronavirus. Firmele mari trebuie să demonstreze că în absenţa suspendării obligatiilor ar intra în faliment.

    Moratoriul se aplică la toate obligaţiile de plată stabilite prin contract, cu precizarea că dobânzile se calculează pe durata moratoriului. Data scadenţei finale va fi prelungită cu durata suspendării.

    Beneficiarii moratoriului trebuie să raporteze periodic băncii creditoare cum evolueaza situaţia lor financiară. Creditorul poate să suspende sau să reducă durata moratoriului dacă aceasta se justifică în lumina raportărilor primite şi evaluărilor proprii sau ca răspuns la neîndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la raportarea de informaţii false din partea debitorilor.

    Ungaria

    Pentru moratoriul din această ţară a se vedea analiza detaliată din articolul “Coronavirusul şi moratoriul privind plăţile la credite în Ungaria” de pe acest blog.

    În loc de concluzii

    Autorul a decis să nu tragă concluzii privind modul cum ţări apropiate geografic au implementat moratorii la plata creditelor, lăsând aceasta întreprindere în seama cititorilor interesaţi. Urmează ca aceştia să decidă dacă măsurile adoptate oficial în Romania în domeniul analizat se compară favorabil sau nu cu cele introduse de statele vecine.

    PS: Articolul de faţă are caracter documentar. El surprinde situaţia existentă la data de 10 aprilie 2020, pe baza informaţiilor disponibile autorului.

  • Ce presupune noua lege care reglementează activitatea retailerilor alimentari

     

    Vineri, 27 martie, a fost promulgată de către Preşedintele României Legea nr. 28/2020 care modifică o serie de prevederi importante ale Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Specialişii Filip & Companii Cătălin Suliman (partener) şi Dragoş Iordache (associate) descriu într-un material transmis presei care sunt modificările principale aduse legii 321 şi care este impactul lor asupra retailului alimentar, unul dintre cele mai active sectoare economice în prezent.

    Redăm în întregime materialul transmis de reprezentanţii Filip & Company, precizând că informaţiile reprezintă în întregime punctul de vedere al casei de avocatură:

    O lege nouă, mai multă claritate? – Nu neapărat.

    În iulie 2016, când legea 321 a fost ultima oară modificată, s-au creat nemulţumiri şi impredictibilitate cu privire la ce intra sub interdicţia facturării/ refacturării taxelor şi serviciilor şi ce nu. Punctul central al modificării din 2016, precum şi al celei de astăzi, rămâne reglementarea taxelor şi serviciilor care reprezintă o componentă foarte importantă a veniturilor retailer-ilor, atât în România, cât şi în majoritatea statelor UE.

    Deşi aduce câteva clarificări utile, legea nr. 28/2020 ratează ocazia de a răspunde clar multor întrebări rămase fără un răspuns clar în ultimii 4 ani. Printre întrebările deschise numim, cu titlu de exemplu, caracterul permis şi/ sau condiţiile în care se pot factura servicii pentru plasarea de gondole sau de capete de raft, pentru accesarea de raportări financiare sau, mai nou, în mediul online, pentru asigurarea prezenţei permanente la raftul virtual.

    Taxe şi servicii – permise sau nu?

    Noua reglementare flexibilizează regimul anterior şi realizează trecerea de la o interdicţie absolută a taxelor şi serviciilor între retaileri şi furnizori, la o permisiune condiţionată. Aceasta stabileşte principiul interdicţiei facturării/ refacturării doar a serviciilor care nu sunt legate de actul comercial.

    Fără a detalia suplimentar, legea se limitează la a menţiona că nu sunt legate de actul comercial serviciile privind extinderea reţelei de distribuţie a retailer-ului, amenajările spaţiilor de vânzare ale retailer-ului sau operaţiunile şi evenimentele de promovare a activităţii şi imaginii retailer-ului. Chiar şi anterior adoptării legii noi, era destul de clar în retailul alimentar că taxele percepute pentru deschiderea de magazine noi, cele privind amenajarea spaţiilor interioare şi exterioare ale retailer-ului ori cele care vizau finanţarea anumitor evenimente ale retailer-ilor (de exemplu, evenimente aniversare ori festivaluri sezoniere) nu sunt permise.

    Corelativ principiului interdicţiei enunţat anterior, legea nouă stabileşte şi o exceptare. Sunt exceptate categoriile de servicii menţionate în paragraful anterior care vizează activităţi de promovare a produselor achiziţionate de la furnizor, cu condiţia să fie stabilite contractual în mod clar şi în prealabil prestării serviciilor. Cu toate acestea, printre categoriile de taxe/ servicii care nu au legătură cu actul comercial şi care nu pot beneficia de vreo exceptare, ne putem gândi la: taxe pentru renovarea/ repararea magazinelor retailer-ilor, garantarea marjei de profit a retailer-ului, precum şi orice alte modalităţi de finanţare a activităţilor ale căror riscuri, prin natura lor, revin retailer-ilor, iar nu furnizorilor.

    Pentru categoriile de servicii permise de lege, anume acelea care sunt legate de actul comercial, legea 28/2020, similar reglementărilor UE în materie, stabileşte doar că acestea trebuie să fie agreate contractual (n.n., în mod clar şi lipsit de ambiguitate), în principal pentru a evita facturarea unor servicii prestate, dar neagreate anterior. Astfel, în spiritul reglementărilor UE, legea stabileşte două categorii de servicii: (1) cele care nu sunt legate de actul comercial, pe care retailerii nu le pot factura nici măcar dacă agreează în scris acest lucru cu furnizorul, respectiv (2) cele care sunt legate de actul comercial, pe care retailerii le pot factura, cu condiţia ca acestea să fie agreate contractual, în mod clar şi fără ambiguitate. În legătură cu acest ultim punct, considerăm util şi necesar ca documentul contractual să fie agreat şi semnat anterior începerii prestării efective a serviciilor.

    Alte modificări importante – termene de plată, sancţiuni şi obligaţii specifice

    Legea nr. 28/2020 aduce şi alte câteva modificări importante. În primul rând, aceasta modifică termenele de plată a bunurilor – pentru produsele alimentare proaspete, acesta creşte la 14 zile lucrătoare de la recepţie, iar pentru celelalte categorii de bunuri alimentare, legea renunţă la termenul anterior de 30 de zile calendaristice, lăsând stabilirea acestuia la latitudinea părţilor, potrivit legii. În al doilea rând, noua reglementare modifică regimul sancţiunilor – pentru prima categorie de contravenţii (inclusiv taxe şi servicii şi vânzare în pierdere), se elimină măsura suspendării autorizaţiei de funcţionare în caz de abatere repetată, iar pentru celelalte două categorii, legea înăspreşte sancţiunile, care pot ajunge în prezent la 250.000 Lei.

    Sesizăm, totodată, şi o posibilă necorelare legislativă a legiuitorului care, deşi la articolul 12 stabileşte posibilitatea (iar nu obligaţia!) retailer-ului de a achiziţiona anumite produse prin parteneriate directe, la articolul 16 privind sancţiunile, stabileşte o amendă cuprinsă între 200.000 şi 250.000 Lei pentru nerespectarea articolului 12. Nu în ultimul rând, ca urmare a procedurii de infringement demarate împotriva României de către Comisia Europeană, se elimină obligaţiile în sarcina retailer-ilor de favorizare a comercializării/ promovării produselor româneşti.

    Intrare în vigoare şi modificarea contractelor în vigoare

    Legea intră în vigoare în 45 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial. Contractele în desfăşurare trebuie modificate pentru a fi aduse în acord cu noile prevederi în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii (iar nu de la data publicării!). De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se aşteaptă adoptarea de norme metodologice de aplicare a legii 321. Cu toate acestea, notăm că şi forma veche a legii a prevăzut această obligaţie, însă fără vreun rezultat.

    Aşteptări

    Credem că după încetarea stării de urgenţă vom vedea o revenire către serviciile de promovare şi marketing, existând interes din partea producătorilor să îşi promoveze produsele. De asemenea, aşteptăm şi o promovare susţinută a produselor româneşti existând campanii de susţinere a producătorilor locali în contextul actual, post pandemie.


     

  • Condiţiile pentru un împrumut de 8 miliarde dolari de la FMI: Ucraina elimină legea din anii `90 care le interzicea cetăţenilor să vândă terenuri agricole

    Parlamentul din Ucraina a aprobat o lege prin care le dă cetăţenilor dreptul de a-şi vinde terenurile agricole, respectând astfel una dintre cele două condiţii impuse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în vederea acordării unui împrumut de 8 miliarde dolari, necesar pentru stabilizarea economică a ţării în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit FT.

    Legislaţia votată luni le dă voie cetăţenilor să vândă până la 100 de hectare din terenurile pe care le-au primit de la stat în urmă cu 30 de ani, începând din vara viitoare.

    În anii `90, ţăranii au primit teren agricol de la stat, însă legea le-a interzis acestora să vândă.

    Cu ajutorul noii legi, ţăranii îşi pot vinde micile parcele către fermieri mai mari, care pot ajunge să cultive mai eficient, pe terenuri agricole de dimensiuni mai mari.

    În acelaşi timp, libertatea de a-şi vinde pâmântul le dă fermierilor dreptul de a-l folosi drept colateral pentru credite.

    Tot ieri, parlamentarii din Ucraina au aprobat o lege pentru sistemul bancar – cealaltă condiţie a FMI – care ar putea deschide uşa pentru ajutor extern, inclusiv de la UE, Banca Mondială şi BERD.

  • Cum profită branduri precum Adidas, Deichmann şi H&M de criza COVID-19. Ei se folosesc de o lege creată pentru afacerile mici ca să nu îşi mai plătească chiriile

    Adidas nu şi-a plătit chiriile pentru magazine în contextul crizei generate de coronavirus, profitând de un cadru legislativ creat de Parlamentul german cu scopul de a sprijini afacerile mici, potrivit unui articol publicat de Financial Times.
    Olaf Schalz, ministrul de finanţe ale Germaniei, a declarat publicaţiei germane Bild că „este iritant atunci când marile companii anunţă pur şi simplu o pauză a plăţilor pentru chirii”. 
    „Acum este momentul să cooperăm. Vom reuşi să depăşim această criză împreună dacă arătăm că suntem atenţi la ceilalţi şi acţionăm coerent. Corona ne învaţă că vom eşua dacă suntem egoişti”, a adăugat el. 
     
    Katarina Barley, un politician democrat cunoscut, care este acum vicepreşedinte al Parlamentului European, spune că ar renunţa la produsele Adidas. Într-o postare pe Twitter în care purta adidaşi ai acestui brand, a spus: „Aceasta este ultima pereche de Adidas pe care am cumpărat-o. Pentru un grup global cu un profit de 3,2 miliarde de dolari, să exploatezi clauzele protecţioniste destinate chiriaşilor cu probleme existenţiale este nedrept.”
     
    Declaraţiile politicienilor vin la scurt timp după ce reprezentanţii Adidas au declarat că îngheaţă plăţile chiriilor ca răspuns la criza actuală: „Adidas, la fel ca multe alte companii, a suspendat plata chiriilor, din moment ce magazinele sunt închise”, a declarat duminică un purtător de cuvânt al companiei, citat de Financial Times.
    Ea a adăugat: „Este important de sublinit: nu este vorba despre a nu plăti chiria pentru luna aprilie. Măsura implică doar o amânare”. 
     
     
    Retailerii H&M şi Kik au anunţat măsuri similare, la fel şi Deichmann, cea mai mare companie europeană axată pe vânzarea de încălţăminte. 
    Bazele legale ale deciziilor lor sunt incluse în pachetele de legi şi măsuri publicate de Parlamentul German recent pentru a amortiza efectele crizei economice generate de coronavirus. Aceasta include o schimbare e legilor referitoare la chirii, care îi împiedică pe proprietari să îi evacueze pe chiriaşii care nu îşi pot plăti chiriile între 1 aprilie şi 30 iunie 2020. 
     
    „Este indecent şi inacceptabil ca firme puternice din punct de vedere financiar să nu facă plata chiriilor… Chiriaşii trebuie în mod evident să îşi plătească chiriile”, a spus şi Christine Lambrecht, ministrul de justiţie german. 
    Decizia celor care au făcut legea se referă la chiriaşii care au cu adevărat probleme generate de această criză, aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile.