BusinessMagazin

Tag: legatura

  • CNA sesizează Colegiul psihologilor întrucât Aliodor Manolea a vorbit despre “pacientul” Băsescu

     Potrivit CNA, în emisiunea “Sinteza zilei” din 3 decebrie 2013 au fost difuzate în reluare pasaje din interviul pe care Victor Ciutacu i l-a luat lui Aliodor Manolea în iulie 2012 şi care a fost difuzat tot la Antena 3. În acest interviu, Aliodor Manolea era prezentat drept parapsihologul lui Traian Băsescu şi vorbea despre relaţia pe care a avut-o cu Traian Băsescu în timpul campaniei electorale.

    Pe de altă parte, în ediţiile din 3 şi 4 decembrie ale emisiunii “Sinteza zilei”, moderatorul Mihai Gâdea şi invitatul Mugur Ciuvică s-au referit la Aliodor Manolea folosind cuvântul “vrăjitor”.

    Ulterior, Aliodor Manolea a sesizat CNA, fiind nemulţumit că a fost asociat cu termenul “vrăjitor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JPMorgan va plăti o amendă de 2 miliarde dolari în SUA, în legătură cu cazul Madoff

     Amenda ar putea fi anunţată în următoarele zile de autorităţile americane, au declarat pentru WSJ surse apropiate discuţiilor.

    Cea mai mare parte din fonduri urmează să fie distribuite către victimele lui Madoff, care va petrece tot restul vieţii în închisoare după ce, ca administrator de active pe Wall Street, şi-a păgubit investitorii cu miliarde de dolari timp de peste 20 de ani printr-o aşa-numită schemă Ponzi.

    Departamentul Justiţiei ar urma să încaseze 1,5 miliarde de dolari din amenda plătită de JPMorgan, restul urmând să ajungă la divizii ale Departamentului Trezoreriei SUA, potrivit surselor citate de WSJ.

    JPMorgan a avut o colaborare de peste două decenii cu Madoff, încheiată în decembrie 2008 odată cu arestarea acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 2014, anul spionajului cibernetic?

    Experţii producătorului de antivirus Kaspersky Lab au realizat prognoza pentru 2014, iar mare parte din ceea ce au văzut în „globurile lor de cristal” are legătură cu dezvăluirile lui Edward Snowden. Potrivit lor, intimitatea este printre cele mai expuse atacurilor cibernetice. De aceea, după scandalul Snowden din 2013, oamenii sunt hotărâţi să îşi protejeze viaţa privată, în ciuda acţiunilor tuturor serviciilor de informaţii din lume. Acest fapt se traduce în protejarea informaţiilor stocate pe computere şi pe dispozitivele mobile şi în asigurarea confidenţialităţii prezenţei online. Astfel, serviciile VPN şi „Tor-anonymizers” vor avea mai multă popularitate, iar instrumentele locale de criptare vor fi din ce în ce mai căutate.


    Dezvoltarea de instrumente cu scopul furtului de bani va continua în 2014, potrivit specialiştilor Kaspersky. Pentru a avea acces direct la „buzunare”, infractorii îşi vor rafina instrumentele create pentru a accesa conturile bancare ale deţinătorilor de dispozitive mobile (phising pe mobil, Troieni bancari). Botneţii mobili vor fi cumpăraţi şi vânduţi şi vor fi, de asemenea, utilizaţi pentru a distribui ataşamente malware din partea terţilor. Pentru a susţine furturile indirecte este probabil să vedem mai multe versiuni sofisticate ale Troienilor care criptează informaţiile de pe dispozitivele mobile, împiedicând accesul la fotografii, contacte şi corespondenţă până în momentul în care este plătită o taxă de decriptare. Smartphone-urile care rulează sistemul de operare Android vor fi, fără îndoială, primele vizate.

    În 2014, va fi  înregistrată o creştere considerabilă a numărului de atacuri asupra portofelelor utilizatorilor Bitcoin, a rezervelor de Bitcoin şi a burselor.
    În ce priveşte furnizorii de servicii de internet, ei au anunţat deja implementarea unor măsuri suplimentare pentru a proteja datele utilizatorilor, de exemplu, criptarea tuturor informaţiilor transmise între propriile servere. Implementarea unor măsuri mai sofisticate de protecţie va continua şi este posibil să devină un factor-cheie în alegerea unui furnizor. Hackerii vizează şi angajaţii serviciilor cloud, văzându-i ca pe cea mai slabă verigă în lanţul de securitate. Un atac de succes în acest caz ar putea reprezenta accesul infractorilor cibernetici la un volum imens de date. În plus faţă de furtul de informaţii, atacatorii ar putea fi interesaţi şi de ştergerea sau modificarea informaţiilor – în unele cazuri dezinformarea intenţionată ar putea valora chiar mai mult pentru cei care stau în spatele atacului.

    Furtul surselor produselor populare (în industria de gaming, dezvoltarea de aplicaţii mobile etc.) oferă atacatorilor o oportunitate excelentă de a descoperi vulnerabilităţi şi de a le utiliza pentru propriile scopuri frauduloase. În plus, dacă infractorii cibernetici au acces la resursele victimei, ei pot modifica codul programului sursă şi să implementeze backdoor-uri în aceasta.
    Dezvăluirile făcute de către Snowden au demonstrat că unul dintre scopurile spionajului cibernetic între state este de a oferi susţinere financiară companiilor „prietenoase”. Acest factor a doborât barierele etice care au restricţionat iniţial companiile să folosească metode neconvenţionale de a concura cu rivalii lor. În noua realitate a spaţiului cibernetic, companiile iau în considerare posibilitatea de a derula acest tip de activitate. Companiile vor contracta, în acest scop, mercenari cibernetici, grupuri organizate de hackeri competenţi care pot oferi servicii personalizate de spionaj cibernetic.

     

  • Putin: Serviciile secrete ruse nu l-au interogat pe Edward Snowden

     “Nu colaborăm cu el şi nu am făcut-o niciodată. Nu îi punem întrebări în legătură cu ceea ce au făcut serviciile pentru care a lucrat în ceea ce priveşte Rusia”, a adăugat Putin.

    Preşedintele rus a declarat că nu a avut nicio întâlnire cu Snowden. “Nu îl cunosc personal, nu l-am întâlnit niciodată. Nu ascund că este o persoană interesantă”, a afirmat liderul rus.

    Sosit la sfârşitul lui iunie în Rusia, unde a obţinut azil provizoriu începând cu 1 august, fostul angajat al CIA şi consultant al NSA, a oferit presei zeci de mii de documente care detaliază amploarea interceptării comunicaţiilor, telefonice sau pe internet, desfăşurate de NSA, declanşând un scandal internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România dă un semnal de alarmă în legătură cu greva transporturilor

    „În prezent, reţelelele de magazine ale AMRCR au stocurile asigurate, însă dacă greva va dura mai mult de două zile, putem anticipa că vor apărea probleme în primul rând la produsele proaspete – legume, fructe, lapte, carne şi peşte, dar ulterior şi la stocurile celorlalte mărfuri”, a declarat Delia Nica, director executiv al AMRCR.

    Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România solicită rezolvarea urgentă a acestei probleme, pentru că toţi consumatorii trebuie să se aprovizioneze în condiţii de normalitate.Transportatorii rutieri de mărfuri se află de pe 9 decembrie în grevă pe perioadă nedeterminată.

  • Preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, audiat în Comisia de buget-finanţe din Senat

     Audierea preşedintelui CEC, Radu Gheţea, are loc cu uşile închise, urmare a deciziei luate în unanimitate de membrii comisiei prezenţi la şedinţă. CEC Bank este condusă de Radu Gheţea.

    La şedinţa comisiei nu participă reprezentanţii PDL şi PPDD.

    La audierile din Comisia de buget-finanţe se vor mai prezenta, luni, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, de la ora 11.30 şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, de la ora 13.30.

    Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat, Cosmin Nicula, a precizat vineri pentru MEDIAFAX că documentele cerute de comisie de la CEC Bank au fost trimise şi urmează să fie analizate de senatori, începând de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restricţiile la frontieră privind bunurile ce pot fi aduse din afara UE, suspendate până la 1 decembrie

     “Ordinul preşedintelui ANAF privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, a fost suspendat temporar şi va reintra în vigoare începând cu data de 1 decembrie 2013”, a anunţat agenţia, printr-un comunicat.

    Decizia vizează un “nivel crescut de siguranţă şi confort” pentru cetăţenii ale căror bagaje nu conţin bunuri care să facă obiectul unor scutiri sau restricţii, potrivit sursei citate.

    “În acest sens, Direcţia Generală a Vămilor va asigura adaptarea capacităţii administrative la specificul fiecărui birou vamal, pe tipologii de călători şi bunuri”, arată ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agrostar: Descinderile de vineri au legătură cu secretarul general al federaţiei, anchetat de ANI

     Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat vineri că şeful Direcţiei strategie, managementul datelor şi activităţilor din ADS, Vincenţiu Relu Lucian Cuc, preşedintele Agrostar, Ştefan Niculae, şi alte şase persoane, între care o alta cu funcţie de conducere din ADS, sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie.

    Procurorii DNA au făcut, vineri, percheziţii la Ministerul Agriculturii, Agenţia Domeniilor Statului şi Federaţia Sindicală Agrostar, de unde au ridicat mai multe documente, în cadrul unei anchete vizând fapte de corupţie, potrivit unor surse judiciare. Sursele citate au precizat că procurorii anticorupţie au ridicat de la sediile Ministerului Agriculturii, ADS şi Agrostar mai multe documente, care vor fi analizate în cadrul unui dosar penal deschis recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iuliana Stan: Bun simţ

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Motivul pentru care se întâmplă aşa este pentru că efectele acestor cuvinte nu se întâmplă pur şi simplu şi nu ajunge nici să vorbim contemplativ despre ele, deoarece este o întreagă ştiinţă personală în spatele lor. Această ştiinţă personală este dusă la rang de artă pentru fiecare dintre noi. Nu există niciun om în lumea asta care să nu ştie ce înseamnă fericirea sau bunul simţ pentru el însuşi, aşa cum nu există nici prea mulţi oameni care să înţeleagă că propria definiţie a fericirii sau a bunului simţ nu înseamnă nimic sau înseamnă prea puţin pentru restul oamenilor din lumea asta. Bunul simţ este atât de normal pentru fiecare dintre noi, ştim atât de bine ce este de bun simţ atât pentru noi, cât şi pentru alţii, încât abia când ne trezim în faţa efectelor produse de aceste cuvinte ne dăm seama cât de puţin înţelegem despre ele sau cât de puţin facem explicit fiecare dintre noi în legătură cu ele.

    Nu am întâlnit niciodată oameni care să spună despre ei înşişi că nu au bun simţ sau să spună că au puţin sau să şi-l pună măcar un pic sub semnul întrebării. În ciuda acestei observaţii, vedem cu uşurinţă multă lipsă de bun simţ în jurul nostru. Bunul simţ nu este doar despre conduită, despre ce să faci şi despre ce să nu faci din punctul de vedere al etichetei, ci este despre eticheta morală. Aflăm că nu este bine să minţim sau să furăm, dar nu ne învaţă nimeni de ce. Ni se spune instituţionalizat să nu minţim, dar învăţăm de la viaţă că minţind ne putem proteja. Şi atunci ce devine mai important: să nu mint pentru că nu este bine sau să mă protejez?

    Învăţăm deprinderi tehnice, repetăm până când executăm cu virtuozitate, dar la deprinderile morale învăţăm după ureche, dacă avem noroc. Se vorbeşte în ştiinţa conducerii despre modele – despre cele morale este vorba, nicidecum despre cele de execuţie. Pentru că nu face nimeni diferenţa aceasta simplă, învăţăm ce vedem, nu ce este în spatele a ceea ce vedem, şi atunci învăţarea este extrem de superficială, chiar dăunătoare, dacă modelul este unul fără ţinută morală. Bunul simţ are două coordonate extrem de importante care, dacă nu sunt corelate absolut întotdeauna, produc cu uşurinţă efectele lipsei de bun simţ. Este vorba despre eu şi despre ceilalţi. Eu fără ceilalţi sau doar ceilalţi fără mine sfârşesc în frustrare şi, implicit, în fisuri morale de la uşoare – ca amoralitatea – la unele mai complexe – imorale chiar.

    Uşor paradoxal, chiar dacă preocuparea pentru sine sau pentru ceilalţi este mică, atât timp cât este egală, produce mai mult bun simţ decât preocuparea lipsită de echilibru dintre cele două. Este mai puţin gravă preocuparea în exces faţă de ceilalţi, dar în acest caz riscul de a se produce efecte de lipsă de bun simţ apare la ceilalţi. Atunci când centrarea este exclusiv pe sine, despre lipsa de bun simţ se poate vorbi şi de o parte, şi de alta. Echilibrul între preocuparea pentru sine şi preocuparea pentru ceilalţi livrează bun simţ.

    Bunul simţ este atât de implicit încât nimeni nu vorbeşte despre el, sau atunci când o facem este doar pentru a scoate în evidenţă lipsa lui, nicidecum manifestarea lui. Despre noi înşine nu ne gândim vreodată că am putea produce percepţia de lipsă de bun simţ, pe când, despre alţii, ştim exact în câteva secunde dacă şi cât bun simţ au. 

    Bunul simţ apare atunci când oamenii se văd atât cât sunt, când îşi reglează aşteptările unii de la ceilalţi şi când îşi definesc aspiraţiile împreună. Alinierea aspiraţiilor este un proces de devenire, de bun simţ. Dacă din ecuaţie scăpăm din vedere aspiraţiile celorlalţi sau minimizăm efectele beneficiilor pe care alinierea le poate aduce, vom ajunge foarte repede să vorbim sau să ne plângem de lipsă de bun simţ.

    Bunul simţ este un proces de devenire, nu este o informaţie sau o calitate a cuiva. Este ceva ce nu se termină niciodată, odată începută preocuparea. Dar, dacă nu începem să avem activă această preocupare, avem impresia cu toţii că ştim ce este bunul simţ, atât pentru noi, cât şi pentru alţii.

  • Noi dezvăluiri despre spionajul american: NSA a accesat bazele de date ale companiilor Yahoo şi Google

     Prin accesarea acestor linii de comunicaţii, NSA poate colecta informaţii din sute de milioane de conturi de mail.

    Potrivit unui document intern datat 9 ianuarie 2013, divizia de interceptări a NSA trimite zilnic milioane de date obţinute din reţelele companiilor Yahoo şi Google la centrul de stocare a datelor existent în baza de la Fort Meade. Conform documentului, în ultimele 30 de zile înainte de 9 ianuarie 2013, agenţii NSA procesaseră 181.280.466 de date, începând de la “metadate” (date despre conectivitate – expeditorul şi destinatarul unui mesaj) până la conţinutul comunicaţiilor de tip text, audio şi video.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro