BusinessMagazin

Tag: lansare

  • India vrea să impoziteze cu 30% câştigurile din criptomonede şi NFT-uri. Banca centrală va lansa rupia indiană digitală

    India îndepărtează incertitudinile legate de statutul legal al criptomonedelor printr-o lege fiscală care impune un impozit de 30% pe câştigurile din criptomonede şi NFT-uri (Non-fungible token), potrivit Bloomberg.

    Totodată, banca centrală a Indiei va lansa o monedă digitală începând cu data de 1 aprilie, a anunţat Nirmala Sitharaman, ministrul de Finanţe al ţării.

    India se alătură Chinei în demersul de a lansa o versiune digitală a monedei naţionale, întrucât încearcă să se folosească de cele mai noi tehnologii pentru a eficientiza infrastructura pe care se derulează tranzacţii.

    În acelaşi timp, impunerea unui nivel nivel semnificativ de fiscalizare ar putea descuraja parţial tradingul în India, în contextul în care această activitate a crescut accelerat, în ciuda avertismentelor băncii centrale legate de volatilitate şi posibilitatea ca tehnologia să fie utilizată pentru spălare de bani sau pentru finanţarea terorismului.

    „Impunerea unui impozit oficializează tranzacţionarea cu criptomonede, iar temerile legate de o posibilă interdicţie dispar”, a declarat Darshan Bathija, cofondator şi CEO al Vauld, o platformă de exchange pentru criptomonede dn Singapore.

    Totuşi, nivelul ridicat al impozitului i-ar putea determina pe traderi să se mute înspre platforme din alte ţări, ceea ce ar aduce un venit mai redus pentru guvernul indian decât cel estimat în discuţiile interne, a adăugat el.

    India nu a avut până acum o lege care să reglementeze tranzacţionarea de criptomonede, însă a adus în discuţie varianta unei interdicţii totale anul trecut. Chiar şi în acest context, miloane de indieni au încercat să profite din valul de popularitate de care se bucură activele digitale. Piaţa crypto din India a crescut cu 641% în perioada iunie 2020-iunie 2021, conform unui raport publicat de firma de cercetare Chainalysis.

  • Subcarpaţi lansează o colecţie de 10.000 de NFT-uri în reţeaua Elrond. Trupa oferă beneficii pentru fanii care vor deţine un „Subcarpaţi OG”

    Trupa Subcarpaţi intră în piaţa NFT-urilor (Non-fungible token) şi lansează o primă colecţie pe reţeaua dezvoltată de sibienii de la Elrond Network, potrivit unui anunţ oficial.

    „Şi apropo de comunitate, punem circuitul #delaomlaom în mişcare pe 14 februarie, prin Subcarpati OGs, o colecţie PFP (n.red: Picture For Proof) de 10.000 de NFT-uri generate aleatoriu pe care o lansăm în reţeaua Elrond. Apoi, aşezăm cele 10,000 de NFT-uri la fundaţia centrului cultural pe care ne dorim să îl deschidem în 2022 şi să îl creştem cu sprijinul vostru, oamenii din comunitate”, au scris reprezentanţii trupei într-o postare pe Facebook, prin care anunţă şi lansarea unei noi piese.

    Ce înseamnă NFT: Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit.

    NFT-urile nu au mai putut fi ignorate începând cu primăvara anului 2021, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie orgnaizată de celebra casă de licitaţii Christie’s – depăşind suma de 54 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet.

    Una dintre dezbaterile din piaţa crypto este legată de NFT-uri şi de viitorul acestora. În timp ce ele se tranzacţionează pentru sume importante şi ar putea juca un rol în industria gamingului şi în sfera metaversului, nu toate NFT-urile au o utilitate reală. Unele dintre ele sunt doar colecţionabile.

    În timp ce multe proiecte nu promit o utilitate reală, trupa Subcarpaţi a anunţat o serie de beneficii pentru cei care deţin unul dintre cele 10.000 de NFT-uri, adică „holderi”, aşa cum îi numeşte în website-ul dedicat proiectului.

    Trupa anunţă că va organiza trei airdropuri în 2022, adică trei distribuiri de monede către cei care deţin un Subcarpaţi OG. Acestea vor avea şi funcţionalităţi, care vor fi dezvăluite ulterior.

    Totodată, o parte din drepturile de autor se vor întoarce către aceşti holderi sub formă de premii. Printre beneficii se numără participarea la un mini-joc pentru a câştiga premii în EGLD (moneda ecosistemului Elrond), reduceri la viitoare lansări de NFT-uri din partea Subcarpaţi sau un concert doar pentru holderi.

    Concomitent, trupa vrea să lanseze în perioada următoare şi un program de educaţie crypto pentru comunitate.

    Subcarpaţi este un proiect muzical lansat în 2010 de Alexe Marius Andrei, cunoscut drept Bean MC – solist al trupei Şuie Paparude. Subcarpaţi a devenit cunoscut prin faptul că a readus la viaţă multiple elemente din folclorul românesc, reinterpretându-le pentru noile generaţii.

    Primul artist muzical de renume din România care a vândut un NFT a fost Delia, în aprilie 2021.

    Ecosistemul Elrond este în expansiune şi găzduieşte şi un marketplace pentru NFT-uri. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte lansate până acum se numeşte „Strămoşi”.

  • O nouă companie aeriană românească se lansează anul acesta. Cine sunt membrii fondatori şi unde vor zbura avioanele acesteia

    AirConnect, o companie înfiinţată anul trecut la iniţiativa a cinci investitori români, îşi va începe operaţiunile de zbor în luna mai a acestui an. Compania va oferi zboruri interne către oraşe nedeservite din România, dar va opera şi în regim charter către destinaţii precum Grecia, Turcia, Bulgaria şi Muntenegru, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei. 

    „Cred că raţiunea proiectului are de-a face cu însăşi situaţia din România. Este greu de crezut, dar azi, de la Oradea la Constanţa se fac peste 12 ore cu mijloacele de transport terestru, iar această rută nu este decât un exemplu. În contextul actual, bineînţeles respectând cerinţele legale în vigoare, se pot opera zboruri comerciale şi pasagerii pot călători fără probleme. Credem că situaţii similare cu vara anului 2020 nu vom mai întâlni prea curând şi asta ne facem să privim cu încredere spre viitor”, a spus Tudor Constantinescu, directorul general al AirConnect, într-un interviu Business MAGAZIN. 

    AirConnect a fost înfiinţată de el şi de alţi patru investitori privaţi, cu experienţă în domenii relevante: de la profesionişti ai companiilor aeriene, handling la sol, tour operatori şi mentenanţă. Organizaţia este condusă de Dorin Ivaşcu în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administrare, iar din consiliul de conducere fac parte Alexandru Mărginean, proprietar şi managing partner al tour operatorului  Karpaten; Florin Necula, proprietar şi managing partner al Ras Technic; Cosmin Pop, proprietar şi asociat director al unui holding imobiliar; Tudor Constantinescu (potrivit informaţiilor sale de pe reţeaua profesională LinkedIn, el a lucrat anterior ca director comercial pentru Blue Air şi Animawings).Toţi cei cinci membri sunt şi acţionarii fondatori ai companiei. 

    Potrivit informaţiilor furnizate de companie, societatea are un capital de 1 milion de euro, iar investiţia totală în primul an se ridică la peste 4 milioane de euro, reprezentând în principal costurile cu achiziţia şi operarea avionelor, investiţii în sisteme IT şi gestiune, trainingul iniţial al personalului navigant, marketing şi promovare etc. AirConnect va avea o flotă uniformă de ATR 72 – 600, despre care Constantinescu spune că este un „avion perfect potrivit pentru a acoperi destinaţii interne şi internaţionale la distanţe mici”. În primul an de operare compania va avea 2 ATR, urmând să crească la cinci avioane în anul următor. 

  • Programele Rabla din acest an vin cu noutăţi

    În cadrul programului Rabla Clasic se acordă 7.500 de lei – 6.000 de lei primă de casare şi 1.500 de lei ecobons de vechime. Şi pentru motociclete prima de casare va fi de 7.500 de lei.

    Programul oferă posibilitatea casării a două autovehicule uzate pentru achiziţionarea unuia nou, cuantumul fiind de 12.000 de lei – 9.000 de lei primă de casare plus două ecobonusuri de vechime de câte 1.500 de lei. Rămâne obigativitatea casării a cel puţin unui autovehicul în cadrul programului.

    Vechimea maşinii uzate eligibilă în program va fi de cel puţin şase ani de la data fabricaţiei sau de la data primei înmatriculări în România.

    Termenul de 60 de zile de casare sau radiere a autovehicolului uzat se elimină, solicitanţii având posibilitatea de a-l casa sau radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

    O altă noutate este diminuarea cu 5 grame a valorilor cantităţilor de emisii de CO2/km aferente pragului de eligibitate şi pragului de obţinere a ecobonusului.

    În cazul Rabla Plus se introduce obigativvitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziţionarea unui autovehicul nou. Se acordă un ecobonus de vechime în valoare de 1.500 de lei pentru casarea maşinilor mai vechi de 15 ani care au normă de poluare Euro 3 sau inferioară.

    La Rabla Plus va exista posibilitatea casării de cel mult două autovehicule uzate.

    În cazul casării unui autovehicul se acordă 46.500 de lei pentru maşină elecrică şi 21.500 de lei pentru una hibrid plug-in.

    În cazul casării a 2 maşini se acordă 51.000 de lei pentru autovehicul electrice şi 26.000 de lei pentru hibrid plug-in.

    Ecotichetul pentru achiziţionarea unei motociclte electrice va fi de 7.500 de lei.

    Vechimea autovehiculului uzat eligibil în Rabla Plus va fi de cel puţin 6 ani de la data fabricaţiei sau a primei înmatriculări în România. Aceeaşi diminuare cu 5 grame a cantităţii de emisii de CO2/km aferentă pragului de eligibitate este valabilă şi la Rabla Plus.

     

  • O companie poloneză se lansează în România în urma unei investiţii de 1 milion de euro

    BaseLinker, compania poloneză de centralizare şi automatizare a proceselor e-commerce anunţă, printr-un comunicat, lansarea pe piaţa din România, în urma unei investiţii iniţiale de 1 milion de euro. Potrivit reprezentanţilor businessului, scopul platformei este să simplifice procesarea şi livrarea comenzilor şi să fluidizeze operaţiunile prin funcţii de automatizare, pentru companiile care îşi doresc creşterea performanţelor în vânzări. „Practic, într-un singur sistem poţi gestiona întreg fluxul de procesare al comenzii, de la primirea comenzilor, până la emiterea facturilor şi printarea AWB-urilor”, explică aceştia.

    La conducerea BaseLinker România se află Tatiana Şen şi Ruxandra Geantă, co-CEO. În această formulă, ele vin cu o experienţă amplă în vânzări şi e-commerce pentru a ajuta magazinele online din România să îşi eficientizeze procesele, să optimizeze costurile şi să îşi extindă business-ul dincolo de graniţele României. Tehnologia pe care o aduc în piaţă prin BaseLinker amplifică potenţialul business-urilor online de a se dezvolta şi în afara ţării, prin listarea produselor în marketplace-uri consacrate precum Amazon, Allegro sau Ebay.

    Fondată în 2006, compania BaseLinker este utilizată de peste 50% dintre magazinele online din Polonia şi a ajuns până în prezent la un portofoliu de aproximativ 15.000 de clienţi şi peste 100 de milioane de oferte de produse. În acţionariatul companiei, a cărei valoare este evaluată la 100 de milioane de euro, se află şi omul de afaceri polonez Sebastian Kulczyk.

    „Obiectivul nostru este ca în următorii trei ani să atingem cota de piaţă din Polonia. Planurile de expansiune regională ale companiei în viitorul apropiat includ pieţele din România, Cehia, Germania şi Brazilia. Este un plan ambiţios, asumat şi ca urmare a succesului pe care platforma îl are deja în regiune şi a avantajelor competitive concrete pe care le oferă beneficiarilor ei”, a declarat Tatiana Şen, co-CEO BaseLinker.

    Platforma centralizează într-o singură interfaţă toate acţiunile necesare unui business online. Informaţiile se regăsesc în cadrul unui singur sistem şi al unui singur abonament care oferă acces la multiple marketplace-uri populare, magazine, curieri şi sisteme de contabilitate.
    „Având contact cu piaţa de e-commerce încă din primele etape de dezvoltare ale acesteia în România, am urmărit constant nevoile în continuă schimbare ale business-urilor care s-au aventurat în această industrie. Ştim astăzi, spre exemplu, cât de important este pentru un magazin online să fie prezent pe cât mai multe platforme marketplace şi ce implicaţii logistice şi administrative are acest demers. Astfel, vedem foarte clar valoarea soluţiilor aduse de BaseLinker atât afacerilor la început de drum cât şi celor aflate deja la un nivel mai complex ca volum de produse vândute şi infrastructură a business-ului”, adaugă Ruxandra Geantă, co-CEO BaseLinker.

    Rezultatele obţinute de magazinele online din Polonia au dus la expansiunea BaseLinker şi pe alte pieţe europene. În 2021 BaseLinker a iniţiat primele parteneriate strategice în România, urmând ca în 2022 să extindă atât integrările cu furnizori locali de soluţii şi platforme specifice industriei de e-commerce cât şi a portofoliului de clienţi, pentru integrarea şi optimizarea proceselor şi deschiderea oportunităţilor de dezvoltare cross-border.

     

  • Isărescu spune că prin lansarea bancnotei de 20 de lei, România se apropie de zona euro, nu se îndepărtează. De ce România nu are şi monedă de 1 leu, cum au ţările din zona euro monedă de 1 euro?

    Prin completarea seriei de bancnote aflate în circulaţie cu o nouă bancnotă cu valoarea nominală de 20 de lei se definitivează astfel convergenţa cu structura pe cupiuri a bancnotelor euro, valoarea nominală de 20 lei fiind singura care nu se regăsea printre bancnotele româneşti, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la evenimentul de prezentare a bancnotei de circulaţie cu valoarea nominală de 20 lei.

    Chiar dacă prin punerea în circulaţie a unei noi bancnote în lei sentimentul este că aderarea la moneda euro se îndepărtează, guvernatorul BNR a subliniat că România se îndreaptă în continuare către euro, nu se îndepărtează.

    „Aş vrea să înţelegeţi că această bancnotă nu înseamnă o îndepărtare de euro, ci încă un pas mic de apropiere de zona euro pentru că acum avem chiar toată structura de cupiuri în euro în replică la Bucureşti în lei“, a declarat Isărescu.

    În ceea ce priveşte monedele, la o privire atentă vedem că seria monedelor euro cuprinde opt cupiuri distincte respectiv 1 cent, 2 cenţi, 5 cenţi, 10 cenţi, 20 de cenţi şi 50 de cenţi, 1 euro şi 2 euro. În ceea ce priveşte monedele româneşti, acestea sunt de 1 ban, 5 bani, 10 bani şi 50 de bani, lipsind monede de 1 lei, de 2 lei sau de 5 lei.

    În cadrul prezentării, Mugur Isărescu a comparat leul românesc şi cu francul francez din 1881, când cele două monede aveau aceeaşi paritate în aur. Cu toate acestea, în anul 2002, bancota de 20 de franci francezi a ieşit din circulaţie, fiind înlocuită de euro la paritatea 6,55957 franci francezi/euro.

    „În aceste condiţii, dacă ar mai exista, această bancnotă ar valora 3,05 euro, în timp ce la cursul mediu al leului din 2021 (4,9222 lei/euro), echivalentul în euro al bancnotei de 20 de lei este 4,06 euro.“, a mai adăugat Mugur Isărescu. Mircea Nica

    Bancnota de 20 de lei, care va fi pusă în circulaţie începând cu 1 decembrie 2021, este prima bacnotă românească de circulaţie care are imprimat chipul unui personaj feminin din istoria României. De-a lungul timpului, BNR a mai pus în circulaţie banknote cu figure feminine, dar nu erau personaje istorice reale, ci reprezentări feminine simpolice sau alegorice.

    Astfel, pe această bancnotă va fi imprimat chipul Ecaterinei Teodoroiu, prima femeie ofiţer din armata română. Această alegerea răspunde interesului public care a găsit o largă susţinere la nivelul societăţii în promovarea şi consolidarea egalităţii de gen şi a rolului major al personalităţilor feminine în istoria şi societatea românească, a mai detaliat Mugur Isărescu.

    Grafica bancnotei va avea protretul Ecaterinei Teodoroiu, un element floral caracteristic bancnotelor româneşti, respectiv un buchet de brânduşe, insigna Asociaţiei Cercetaşii României, o stilizare a însemnului de aramă al infanteriei, stema României, denumirea şi sigla băncii centrale, valoarea nominală, semnăturile guvernatorului şi casierului central şi data punerii în circulaţie „1 decembrie 2021“.

     

  • Cum arată noua bancnotă de 20 de lei prezentată vineri de BNR: Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină

    Noua bancnotă, prezentată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, răspunde interesului public legitim, care a găsit o largă susţinere la nivelul societăţii, susţinându-se consolidarea egalităţii de gen şi a rolului major al personalităţilor feminine în istoria şi societatea românească.

    Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm şi culoare predominant verde oliv. Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brânduşe.

    În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociaţiei Cercetaşii României. Pe reversul bancnotei compoziţia grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărăşeşti, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin.

    În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include o serie de elemente de siguranţă – unele destinate publicului, altele detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar.

    Punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 20 lei se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

    Totodată, începând cu 1 decembrie 2021, Banca Naţională va lansa în circuitul numismatic replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881. Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 30.000 bucăţi. Preţul de vânzare al replicii pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881 este de 100 lei.

    Replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881 are dimensiuni: 168 x 96 mm, culoare predominantă: albastru cobalt şi este imprimată în tehnică plană, pe suport de polimer.

    Pe aversul replicii se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: două ferestre transparente, într-una figurând valoarea nominală a replicii “20” în stânga şi în cealaltă figurând portretul împăratului Traian, laureat, orientat spre stânga. Sub cele două ferestre transparente sunt două altare cu baza înaltă, iar pe corpul altarelor se regăseşte un cartuş rectangular cu inscripţia “ROMANIA”. În centru se află un cartuş curbat cu inscripţia “BANCA NATIONALE A ROMANIEI”, sub care sunt înscrise: numărul de serie, data emisiunii “19 Ianuariu 1881.”, valoarea nominală “DOUE DIECI LEI” şi semnăturile guvernatorului, directorului şi casierului central. Tot pe avers sunt imprimate: un cartuş în care este înscrisă valoarea nominală “20”, de care se sprijină, în stânga, un tânăr reprezentând personificarea industriei, iar, în dreapta, un alt tânăr reprezentând personificarea comerţului, numărul de control şi anul lansării în circuitul numismatic “2021”, tipărite cu cerneală de culoare neagră şi caractere de aceeaşi înălţime.

    Pe reversul replicii compoziţia grafică include elemente decorative. În centru se regăseşte un medalion cu portretul împăratului Traian, laureat; circular este înscris textul penalităţilor şi, în partea inferioară, valoarea nominală a bancnotei “DOUE DIECI LEI”. Deasupra medalionului este valoarea nominală a bancnotei “DOUE DIECI LEI”, iar dedesubt, un cartuş rectangular cu inscripţia “ROMANIA”. În dreapta şi în stânga medalionului central sunt două medalioane cu rama decorată, ce conţin ferestrele transparente. Sub fiecare dintre medalioanele laterale se află câte un cartuş în care este înscrisă valoarea nominală “20”.

    În scopul protejării împotriva falsificării, replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881 include următoarele elemente de siguranţă:

  • Antreprenorii generaţiei Z: Ce business au lansat doi studenţi, inspiraţi de schimbările aduse de pandemie în obiceiurile românilor

    Doi tineri, studenţi şi antreprenori, au lansat un business care îmbină un stil de viaţă sănătos cu o abordare gourmet a meselor zilnice şi pasiunea pentru gătit. Astfel, prin EasyBitez.ro, ei livrează ingrediente fresh, gata cântărite şi numerotate, împreună cu reţeta aferentă, astfel încât oricine să se poată bucura de mese ca la restaurant, acasă. Antreprenorii estimează că acest concept inedit va genera peste 200 de comenzi lunar şi o cifră de afaceri de 65.000 de euro după primul an de funcţionare.

    Doi foşti colegi de liceu, Vlad Cămărăşoiu (21 de ani) şi Luca Oriţă (20 de ani), unul înscris la o facultate din Olanda, unde studiază administrarea afacerilor, celălalt în Marea Britanie, unde se specializează în computer science, au decis să profite de schimbările aduse de pandemie în comportamentul de consum al românilor şi au lansat EasyBitez.ro. Platforma, destinată românilor pasionaţi de gătit, dar ocupaţi şi cu o disponibilitate redusă pentru a-şi face cumpărăturile la supermarket, oferă posibilitatea comenzii ingredientelor pe baza unei reţete livrate împreună cu acestea.

    „Mecanismul este extrem de simplu. Îţi alegi ce vrei să mănânci dintr-o multitudine de reţete prezente pe site, pentru câte persoane vrei să fie masa, iar noi livrăm reţeta – care este concepută şi testată de bucătari profesionişti – şi ingredientele gata cântărite şi numerotate în ordinea folosirii lor. Optimizăm astfel timpul de preparare şi evităm risipa alimentară, totul fiind pregătit exact pentru numărul de persoane indicat de tine. Fără timp pierdut căutând reţeta perfectă, fără drumuri la supermarket, fără cântărit ingrediente”,  spune Vlad Cămărăşoiu, cofondator EasyBitez.ro.

    Oficial, businessul tinerilor antreprenori a fost lansat în luna septembrie, după o perioadă de implementare, testare şi optimizare a fluxului operaţional de 7 luni. Primele comenzi au apărut imediat, iar în prezent sunt înregistrate în medie 50 de comenzi lunar.

    Pachetele disponibile sunt de tip Single sau Family şi acoperă mesele pentru două, patru sau şapte zile. Livrările se pot face, momentan doar în Bucureşti, în fiecare marţi sau sâmbătă, iar opţiunile includ şi reţete vegetariene. Toate sunt împărţite pe timp de preparare, iar gradul de dificultate este uşor-mediu, astfel încât reţetele să fie accesibile oricărei categorii de clienţi, indiferent de experienţa acestora în bucătărie.

    Cei doi spun că cea mai aglomerată zi până în prezent este sâmbăta, iar cel mai comandat  produs este pachetul Family Box pentru patru zile, adică 16 porţii. Reţeta cea mai populară este Poke Bowl, un preparat cu influenţe hawaiiene. În medie, clienţii plasează două comenzi/lună, iar valoarea medie a  acestora este de 250-300 de lei.

    „Având în vedere contextul actual, clientul nostru este o persoană care pune preţ pe calitatea timpului său liber, îşi doreşte să evite deplasările şi aglomeraţia inutilă. Experienţa gătitului şi faptul că ştii exact ce ingrediente foloseşti, este ceea ce ne diferenţiază faţă de orice altă soluţie de pe piaţă. Food delivery-ul şi casual dining-ul rămân parte din viaţa de zi cu zi, dar noi oferim şi o modalitate de a petrece timpul liber într-un mod plăcut, având ca obiectiv şi un stil de viaţă sănătos şi sustenabil, ce evită risipa”, a mai precizat Vlad Cămărăşoiu.  

    Pentru următorul an, fondatorii EasyBitez.ro îşi propun să atingă un nivel mediu de 200 de comenzi/lună şi atingerea unei cifre de afaceri de 65.000 de euro la finalul lui 2022. De asemenea, antreprenorii îşi doresc să extindă proiectul la nivel naţional, atrăgând pentru acest pas o investiţie ce poate sprijini dezvoltarea sistemului logistic.

     

  • Inovaţi în România? Înscrieţi-vă aici proiectul pentru catalogul dedicat companiilor inovatoare

    Business Magazin lansează în decembrie a opta ediţie a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprinde proiecte inovatoare, concepute sau aplicate de companiile din România în varii domenii: tehnic, dar şi de business, marketing, social, resurse umane ş.a.m.d.p. 

    Proiectul a fost lansat pornind de la premisele că inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare; nu forţa de muncă ieftină, nu hărnicia, nu programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi modul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig. Nu o spunem noi, ci o întreagă lume a afacerilor care, în lipsa inovaţiei, a neastâmpărului unuia sau altuia dintre lideri, ar rămâne în zona unui veşnic cenuşiu.

    Business Magazin şi-a propus să descopere cele mai inovatoare companii locale şi să le prezinte lumii într-un catalog ce este o premieră pentru piaţa locală. În acest context, daca sunteţi reprezentantul unei astfel de companii, vă invităm să trimiteţi răspunsurile dvs. pentru întrebările de mai jos. 

    Pentru a fi eligibilă, o inovaţie trebuie să respecte următoarele criterii: să fie dezvoltată în România sau piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată, să fi fost lansată cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat rezultate cuantificabile până în prezent şi/sau să existe previziuni referitoare la rezultate.

    Pentru a putea realiza o fişă a inovaţiei în cauză, avem nevoie de răspunsuri pentru următoarele întrebări:

    1.    Date despre companie (detalii activitate, cifră de afaceri şi profit net, număr de angajaţi);

    2.    Denumirea inovaţiei;

    3.    Tipul inovaţiei (de management, tehnică, de marketing, resurse umane etc.);

    4.    Descrierea inovaţiei:

    5.    Elementul de noutate:

    6.    Efectele inovaţiei:

    7.    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului şi o descriere a activităţilor lor.

    Pentru ilustrarea materialului avem nevoie de fotografii la rezoluţie bună (de print, peste 1MB/300 dpi) reprezentative pentru proiect, dar şi de imagini cu cei responsabili de dezvoltarea sau de implementarea proiectului. Vă rugăm să vă încadraţi în circa 3.000 de caractere. Aşteptăm cu interes raspunsul dvs. până la data de 6 decembrie pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro şi andra.stroe@businessmagazin.ro. 

     

     

  • Peste 50% dintre persoanele chestionate într-un sondaj iSense Solutions au subliniat nevoia de a găsi pe piaţa locală carne de pui bio. Cum profită producătorii din agribusiness de aceste tendinţe

    Grupul Carmistin, unul dintre principalii jucători de pe piaţa agribusiness din România şi deţinătorul „singurii unităţi locale de producţie de pui cu autorizaţie bio”, anunţă că a lansat o nouă gamă de carne de pui bio, sub brandul La Provincia.

    Lansarea gamei „Puiul Bio” a venit în urma efectuării unui studiu online derulat în martie 2021 împreună cu iSense Solutions pe un eşantion de 800 de persoane din mediul urban. Peste 50% dintre persoanele chestionate au subliniat nevoia de a găsi pe piaţa din România produse din carne de pui bio. „Consumatorii cărora ne adresăm sunt cei care sunt orientaţi spre un stil de viaţă echilibrat, care la cumpărături fac alegeri stricte, aliniate cu principiile unei alimentaţii sănătoase”, afirmă Ligia Smădu, marketing manager Grup Carmistin. Noua gamă va comercializa pui crescuţi tradiţional, în aer liber, în spaţii de minimum 4 mp pentru fiecare pasăre, şi hrăniţi doar cu cereale organice. Compania intenţionează să listeze noua gamă în toate lanţurile de retail din România, începând cu Lidl, unde produsele vor fi disponibile din acest weekend.

    Potrivit reprezentanţilor Carmistin, la nivelul grupului, lansarea noii game „face parte din linia strategică de producţie a hranei sănătoase prin procese sustenabile, conduse în corelare cu diminuarea emisiilor de carbon”. Mare parte dintre terenurile cultivate, pe care compania îşi desfăşoară activitatea, sunt deja convertite în culturi bio, întreţinute cu sisteme moderne de irigaţie. „Fără investiţii majore, companiile româneşti nu îşi vor putea asigura competitivitatea faţă de concurenţa internaţională şi nu vor putea implementa politici sustenabile de dezvoltare”, sunt de părere reprezentanţii businessului.

    Înfiinţat în anul 2000 de familia Paraschiv, Grupul Carmistin este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa agribusiness şi de procesare a cărnii din România. Totodată, este unul dintre puţinele holdinguri agricole care integrează în proporţie de 90% lanţul de producţie agrozootehnic, începând de la cultivarea cerealelor, producţia de furaj, creşterea animalelor, până la producţie, procesare şi distribuţie de produse şi preparate din carne.