BusinessMagazin

Tag: joc

  • A creat unul dintre cele mai cunoscute jocuri din lume, însă nu a câştigat niciun ban din asta

    El este responsabil pentru crearea unuia dintre cele mai cunoscute jocuri din lume. Nu a fost plătit niciodată pentru munca lui, iar acum are o livadă de mere şi produce cidru, potrivit Business Insider.

    Este vorba de jocul Windows Solitaire care a fost creat de către Wes Cherry în timp ce era doar un intern la Microsoft. “Am scris programul pentru Windows 2.1 în timpul liber pe vremea când eram doar un intern la Microsoft, în vara lui 1988. Jucasem un joc similar pe Mac şi voiam să creez unul şi pentru Windows”, a spus Cherry.

    “Un superior a văzut jocul şi a vrut să-l includă în versiunea Windows 3.0. Ştiam de la început că nu o să fiu plătit. Nu am avut nicio problemă cu asta, nici azi nu am”, a completat el.

    Acesta a mai creat un joc pentru Windows numit Pipe Dream pentru care a fost plătit în acţiuni în valoare de câteva mii de dolari.

  • La ce s-au uitat românii pe YouTube în 2015

    Satiră cu ritm, animaţie şi jocuri populare, acestea sunt câteva dintre elementele care stau la baza viralizării în 2015 pe YouTube în România. Creaţiile româneşti sunt cele care ţin capul de afiş atunci când vorbim de consum de muzică pe YouTube în 2015, potrivit Google.  

    Top 10 video-uri virale în România în 2015 (non-music)

    Umorul a fost cheia viralizării pe YouTube în România anul acesta. Cele mai multe dintre video-urile din top folosesc acest ingredient, în diferite reţete: de la muzică şi satiră (Noaptea Târziu) şi animaţie (Robotzi de la Creative Monkeyz), până la vlog-urile lui Mihai Zmenta sau episoade de comedie ale grupului Vacanţa Mare. Reprezentativă pentru 2015 este şi zona de „gaming”, cu două intrări în acest top: un video cu momente spectaculoase din jocul Grand Theft Auto 5 şi un „play-through” a unui joc devenit popular în România, PixWords.


    1 DA-TE-N SARBATOAREAMEA #NoapteaTârziu(Cover amuzant Connect-R-Da-te-n dragostea mea)

    2 RObotzi.S04.Ep19.Truc

    3 Call Baby! comenzi pentru masina :))

    4 DA MAMA, SUNT BEATĂ! / Analfabetii de pe internet

    5 Barbie de România se străduieşte să cânte “Barbie Girl” şi leşină pe scenă!

    6 VACANTA MARE – NORA PENTRU LEANA, 2 ORE DE UMOR 100% ROMANESC

    7 Mircea săracu – Doza de Haş

    8 AWESOME GTA 5 STUNTS & FAILS (Funny Moments Compilation)

    9 PixWords 1-40 levels romana (Romanian) part 1

    10 Adevar si provocare #20 | Tequila

    Metodologie: Pentru acest top au fost luate în calcul video-uri publicate în 2015. Selecţia video-urilor pentru această categorie s-a realizat printr-un algoritm care ia în calcul vizualizările, nivelul de interactivitate (like-uri, share-uri, comentarii) şi tipul de conţinut. Ierarhizarea video-urilor a fost făcută în funcţie de numărul de vizualizări realizate din România. În top a fost reţinut doar cel mai popular video de pe un canal, respectiv acela cu cele mai multe vizualizări

    Top 10 cele mai populare video-uri muzicale pe YouTube în România (videoclipuri oficiale)

    Artiştii români domină topul de anul acesta al celor mai vizionate videoclipuri muzicale de pe YouTube în România: opt din cele 10 piese din top sunt creaţii autohtone. Colaborările dintre Delia şi Carla’s Dream sunt cele care au stârnit cel mai mare interes în 2015 pe YouTube România, primele două poziţii în top fiind rezultatul acestora.

    Artist Video Canal
    1 Carla’s Dreams feat. Delia Cum ne noi (Official video)

    2 Delia  Da, mama (by Carla’s Dreams) Official Video

    3 Ruby feat. What’s Up Nu pune la suflet (Official Video)

    4 Jo feat. Randi Pana vara viitoare (Official Video) by Famous Production

    5 Corina + Mira + Skizzo Skillz Fete din Balcani (Official MusicVideo)

    6 NAGUALE feat. ANDRA Falava (Official Video) by KAZIBO

    7 Major Lazer & DJ Snake Lean On (feat. MØ) (Official Music Video)

    8 Ruby feat. Morosanu & Dorian Popa Lasa cucu-n pace (Official Video)

    9 Peter Pop feat Lora Singuri in doi

    10 Wiz Khalifa See You Again ft. Charlie Puth [Official Video] Furious 7 Soundtrack

    Metodologie: Pentru acest top au fost luate în calcul doar video-uri publicate în 2015, videoclipuri oficiale (de pe canalul care deţine conţinutul), fără video-uri doar cu versuri sau o poză. Selecţia video-urilor pentru această categorie s-a realizat printr-un algoritm care ia în calcul vizualizările şi nivelul de interactivitate (like-uri, share-uri, comentarii). Ierarhizarea video-urilor a fost realizată în funcţie de numărul de vizualizări realizate din România

    Cele mai populare video-uri pe YouTube la nivel global (non-music)

    1. Silento- Watch Me (Whip/Nae Nae) #WatchMeDanceOn
    2. Clash of Clans: Revenge (Official Super Bowl TV Commercial)
    3. Crazy Plastic Ball PRANK!!
    4. Love Has No Labels | Diversity & Inclusion | Ad Council
    5. Lip Sync Battle with Will Ferrell, Kevin Hart and Jimmy Fallon
    6. Justin Bieber Carpool Karaoke
    7. 6ft Man in 6ft Giant Water Balloon – 4K – The Slow Mo Guys
    8. Golden boy Calum Scott hits the right note | Audition Week 1 | Britain’s Got Talent 2015
    9. Dover Police DashCam Confessional (Shake it Off)
    10. Mean Tweets – President Obama Edition


    Cele mai populare video-uri muzicale pe YouTube la nivel global (videoclipuri oficiale)

    1. Wiz Khalifa – See You Again ft. Charlie Puth [Official Video] Furious 7 Soundtrack
    2. Maroon 5 – Sugar
    3. Ellie Goulding – Love Me Like You Do (Official Video)
    4. Major Lazer & DJ Snake – Lean On (feat. MØ) (Official Music Video)
    5. Taylor Swift – Bad Blood ft. Kendrick Lamar
    6. David Guetta – Hey Mama (Official Video) ft Nicki Minaj, Bebe Rexha & Afrojack
    7. Sia – Elastic Heart feat. Shia LaBeouf & Maddie Ziegler (Official Video)
    8. Fifth Harmony – Worth It ft. Kid Ink
    9. Adele – Hello

  • “Jocul fecioresc”, tradiţie din Transilvania, inclus pe lista UNESCO

    Ministrul Culturii a anunţat pe Facebook că România a reuşit să includă încă o tradiţie pe lista patrimoniului imaterial al umanităţii.

    „România a reuşit aseară, prin Ministerul Culturii, la o renuniune UNESCO în Namibia, să includă pe lista patrimoniului imaterial al umanităţii jocul fecioresc, care se dansează în special în Transilvania. Îl găsiţi aici, sub numele de: “Lad’s dances in Romania”. Mulţumiri speciale Cătălinei Pîrvu şi lui Dejeu-Petru Zamfir, care ne-au reprezentat la Windhoek, în Namibia, precum şi lui Gabriel Sarafian, care ne-a ajutat, la Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO la Paris. Jocul fecioresc devine astfel a cincea prezenţă a României pe lista patrimoniului imaterial al umanităţii”, a scris Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.

    În Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţiii UNESCO  mai sunt incluse şi: Ritualul Căluşului, Doina, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească.

     

  • A pornit afacerea într-o garsonieră cu doi programatori, iar după doar doi ani are venituri de 6 milioane de dolari

    Săptămâna trecută, Dragoş Hâncu se pregătea să plece în Statele Unite la o discuţie cu The Honest Company, compania care a transformat-o pe Jessica Alba din divă sexy în femeia de business care a dus produsele bio din zona micro-cool în zona companiilor care primesc finanţări de zeci de milioane de euro. Dragoş Hâncu speră să intre în rândul colaboratorilor The Honest nu numai pentru că şi-ar dori să lucreze pentru Jessica Alba (cine nu şi-ar dori?), ci pentru că recomandările bune sunt cea mai bună metodă de promovare într-o industrie în care chiar nu mai contează numele de familie sau codul poştal, ci doar ceea ce faci, când faci şi cum faci.

    Ceea ce făcuse şi modul cum îşi făcuse jobul până atunci l-au determinat pe Dragoş Hâncu să încerce antreprenoriatul. În ianuarie 2016 se împlinesc trei ani de când a decis să plece la drum pe cont propriu şi să lase în urmă jobul călduţ din conducerea EA România. Dragoş Hâncu a făcut facultatea de automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi pe cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult s-a jucat, „eram toată ziua în internet cafe-uri“. „Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare“, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria jocurilor.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat (recrutat de Mihai Pohonţu, fostul vicepreşedinte al Disney Interactive), care a devenit din 2006 Electronic Arts şi de unde a plecat abia în ianuarie 2013. „În EA am avut o carieră ascendentă, am cunoscut foarte mulţi oameni şi am făcut proiecte foarte importante pentru firmă“ – împreună cu un coleg din EA, Dragoş Hâncu a stat câteva luni în Canada cu scopul de a se pregăti pentru producţia jocului Fifa pentru telefoane. Era head of deployment la EA în 2009, coordonând 200 de oameni care făceau parte din patru echipe diferite, când compania a suferit un reset, „o perioadă tulbure“, care a trecut când studioul a început să producă FIFA; a fost apoi development director pentru FIFA 13 şi 14, ocupându-se în paralel şi de angajări. „Mie nu îmi place fotbalul, nu îmi place FIFA şi de aceea nu a fost o potrivire excelentă, dar tot ce am învăţat acolo – management, organizare, strategie – mi-a plăcut şi mi-a folosit enorm.“ La sfârşitul lui 2012 „nu îmi mai găseam locul“, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu, nu o să mă mai apuc niciodată“, povesteşte Hâncu.

    Cu bonusul de exit de la EA („consistent“) şi cu câteva idei bune a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori, punând la punct un serviciu de deployment („Modelul nostru de la început urma câţiva paşi simpli: Disney, clientul nostru principal de la început, ne dădea un joc, de obicei dezvoltat pe iOS, iar noi trebuie să îl portăm pe alte platforme de la smart TV la telefoane şi PC“), dar având în plan să facă dezvoltare.  

    Ceea ce a urmat în 2013, dar mai ales în 2014 şi în 2015, a întrecut însă aşteptările cu care pornise la drum. De la aproape 1 milion de dolari atins în primul an de funcţionare, 2013, compania a încheiat 2014 cu venituri de peste 2 milioane (deşi estima o creştere de maximum 60%) şi Dragoş Hâncu crede că va încheia 2015 cu afaceri de 6 milioane de dolari. „Ce am făcut diferit? În primul rând am reinvestit tot şi am ales să mă bucur de creşterea firmei în loc de banii obţinuţi. În al doilea rând, am avut probabil o abordare bună de strategie: toată lumea de aici vrea să facă jocul lui personal, să lucreze la ceva ce îi poartă semnătura, dar am încercat mereu să temperez această dorinţă, încurajând echipa să lucrăm pentru alţii pentru că, odată ce ai multă experienţă şi eşti cunoscut, orice proiect propriu este primit şi văzut altfel. În al treilea rând, am muncit foarte mult şi ne-am respectat la literă deadline-urile şi contractele. În al patrulea rând şi foarte important, am avut foarte mult noroc.“ 

    Desigur că norocul şi-l face antreprenorul cu mâna lui, iar Dragoş Hâncu este de acord. „Am avut noroc să găsesc oameni foarte buni pe care să îi angajez, dar asta şi din cauză că am o relaţie bună cu oamenii alături de care am lucrat sau cu cei din industrie“. Estimează că va avea în firmă 200 de oameni până la sfârşitul anului şi probabil 300 anul viitor. „S-au întâmplat mai multe chestii. Una dintre cele mai importante este că am reuşit să îmi iau oameni foarte seniori în layerul de conducere, care au reuşit să crească fiecare segmentul de business de care este responsabil. Am un coleg, Tudor Postolache, care a fost anterior head of CDS la Electronic Arts, deci s-a ocupat cu tot ce însemna testarea în EA, pe tot mapamondul, cu vreo 4.000 de oameni în subordine, şi a acceptat să vină la noi în august anul trecut, când în echipa lui de aici erau 11 testeri. I-am pus în mână divizia şi a ajuns acum la peste 100 de oameni. Mare parte din creşterea noastră explozivă ţine de quality assurance, care la rândul ei ţine predominant de strategie: totul e să ai multe proiecte şi să reuşeşti să le faci bine, în deadline, să creşti şi să fii recomandat în baza lor. Aici îl avem pe Cătălin Brumariu, care era vicepreşedinte în Gameloft şi avea trei studiouri în subordine, în România, Vietnam şi India, şi a venit la noi pentru mai puţin de jumătate din salariul de la Gameloft. Eu sunt mândru de chestia asta, pentru că sunt oameni care au venit la Amber ca să construiască.“

  • Răsturnare de situaţie: Am putea vedea un nou lider în telecom în România

    În joc sunt 3,5 miliarde de euro într-un an, bani pentru care se bat cinci grupuri mari, patru străine şi unu românesc.

    Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală de telecom, a avut pentru prima oară, în al treilea trimestru din acest an, venituri totale mai mari decât întreg grupul de comunicaţii fixe şi mobile Telekom, arată datele financiare publicate de giganţii Orange (Franţa) şi Deutsche Telekom (Germania).

    Subsidiara grupului francez a depăşit în al treilea trimestru din acest an veniturile raportate de grupul Telekom cu 4 milioane de euro, afişând în­ca­sări de 243 mil. euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pasionaţii de jocuri video pot câştiga 2000 de euro la Ubisoft Game Jam

    Ubisoft Romania organizează cea de-a treia ediţie The Ubisoft Game Jam, un maraton de 24h de ore de dezvoltare de jocuri. Pentru prima dată, anul acesta, participanţilor li se vor alătura şi dezvoltatorii Ubisoft, lucrând împreună la aceeaşi temă. 

    În weekend-ul 14-15 noiembrie, la etajul 34 al Sky Tower, dezvoltatorilor de jocuri li s-au pregătit 24h în care îşi pot pune creativitatea la încercare pentru a crea un joc. Participanţii au şansa să-i cunoască pe creatorii de jocuri Ubisoft, dar şi pe alţi profesionişti din industrie, să facă schimb de idei şi să-şi arate skill-urile şi creativitatea pentru a caştiga marele premiu: 2,000 euro. Astfel, participanţii vor trebui să creeze un nou joc, de la zero, pe o temă dată. Tema de anul acesta va fi dezvaluită în dimineaţa competiţiei şi va fi aleasă din cinci propuneri care li se vor comunica echipelor selectate în săptămâna dinainte. În acelaşi timp, echipele de dezvoltatori Ubisoft vor lucra la crearea propriilor jocuri, în aceleaşi condiţii, pe aceeaşi temă.

    Participanţii trebuie să-şi aducă propriile echipamente (PC-uri / laptopuri) şi au libertatea să folosească orice limbaj de programare şi orice engine doresc.

    Fie că sunt game designeri, programatori sau graficieni, pasionaţii de jocuri video se pot înscrie la Game Jam într-o echipă de maximum 5 membri sau individual, iar în funcţie de skill-urile lor vor fi repartizaţi într-o echipă. Înscrierile se fac pe platforma dedicată www.hipo.ro/gamejam până pe 8 noiembrie.

  • Jocul video care a devenit un simbol al Poloniei. Şi Barack Obama îl joacă

    Acesta nu este un articol despre un joc. Este un articol despre un model de afacere în baza căruia un joc video a ajuns să genereze, într-un semestru de la lansare, venituri de peste 121 de milioane de euro şi un profit net de 56 de milioane de euro.

    Producătorii polonezi ai francizei de jocuri video The Witcher au ajuns în primul semestru al acestui an la venituri de 121 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decât veniturile totale înregistrate de companie anul trecut. Explicaţia stă în lansarea celei de-a treia ediţii a jocului, ce i-a transformat pe polonezii de la CD Projekt în singura companie din Europa care a intrat în topul global al companiilor din domeniu în funcţie de vânzări, luptându-se astfel cu giganţi precum Electronic Arts sau Warner Bros.

    Spre comparaţie, primii cinci producători de jocuri de pe piaţa locală – Ubisoft, EA Games, Gameloft, King şi MavenHut – au înregistrat anul trecut venituri totale aproximativ 400 de milioane de lei (aproximativ 89 de milioane de euro). Lansată în mai anul acesta, cea de-a treia franciză a The Witcher a plasat CD Projekt în topul primilor 10 producători de jocuri la nivel mondial în funcţie de vânzări.

    Astfel, un clasament realizat de publicaţia Fortune de anul acesta plasează The Witcher 3: Wild Hunt pe locul 9 la nivel mondial în topul condus de Mortal Kombat X (Warner Bros.), Grand Theft Auto V (Take-Two Interactive Software), Battlefield Hardline (Electronic Arts) şi înaintea jocului Super Smash Bros al lui Nintendo. The Witcher este, după cum spun cunoscătorii, unul dintre cele mai bine realizate jocuri RPG (Role Playing Game) – Kevin VanOrd de la GameSport i-a acordat nota 10 din 10, acesta fiind al nouălea joc care a primit nota maximă de la această publicaţie, în timp ce Erik Kain de la publicaţia americană Forbes l-a numit unul dintre cele mai mari jocuri open world pe care le-a jucat vreodată.

    Pentru o persoană mai puţin familiarizată cu cele mai noi tendinţe în gaming, altele sunt însă detaliile care contează. Sediul CD Projekt este unul dintre acestea. Aflat în Varşovia, acesta nu este o clădire din oţel şi sticlă, ci una mai degrabă ce aduce aminte de fostul bloc sovietic. Înăuntru însă, capitalismul şi inovaţia sunt cât se poate de vizibile – spaţii largi se îmbină cu pereţii roşii şi cei cu tapet ce imită cărămida, în clădire există o scenă unde câţiva din angajaţii companiei cântă ocazional, mai sunt o cameră medievală, un hol unde premiile, copertele de revistă şi fotografiile – printre care şi a lui Barack Obama, care a primit un exemplar al The Witcher la vizita sa în Polonia din 2011 de la prim-ministrul Donald Tusk – sunt expuse alături de personajele jocului. În majoritatea birourilor se află fructe proaspete, iar în bucătăria angajaţilor se află doar mâncare vegetariană şi peşte – deoarece unul dintre fondatorii CD Projekt, Marcin Iwinski, este vegetarian.

    Povestea CD Projekt a început similar cu cea a celor mai multe companii din industria software-ului românesc, după cum îmi povesteşte Michal Platkow, directorul de comunicare al companiei, în cadrul turului sediului: doi tineri pasionaţi de soft au început, la 20 de ani, o afacere într-un apartament. În 1994, Iwinski şi Michal Kicinski au început să vândă CD-uri cu jocuri ale companiilor vestice fără licenţă în piaţa din Varşovia. Aveau doar 2.000 de dolari şi un computer. Treptat, au trecut spre vânzarea jocurilor cu licenţă şi, în cele din urmă, s-au orientat către dezvoltare de joc. CD Projekt a devenit astfel prima companie care lucra direct cu companiile vestice pentru a localiza jocurile din Polonia şi a început să angajeze chiar şi actori celebri care să dubleze dialogurile din jocurile populare, oferind astfel marilor jucători din industrie ceva din ceea ce nicio altă companie nu putea oferi. Compania şi-a asigurat drepturile de distribuţie pentru hituri globale precum Diablo II şi Baldur’s Gate, iar lista partenerilor s-a îmbogăţit cu nume precum Cryo, Konami, Microsoft, Sega şi Ubisoft.

    Problemele financiare cu care se confrunta principalul lor colaborator, compania Interplay, pentru care au realizat localizarea jocului Baldur’s Gate, i-au determinat să ia în considerare dezvoltarea propriului joc. Au achiziţionat drepturile pentru The Witcher – cartea scrisă de autorul polonez Andrzej Sapkowski – şi, în 2002, au pus bazele celei de a doua companii a grupului CD Projekt Red (în 2011, cele două companii au fuzionat), iar în 2003 studioul a început să lucreze la primul role playing game, în lumea Vrăjitorului lui Andrzej Sapkowski. La un cost de 20 milioane de zloţi polonezi (peste 47 de milioane de euro), The Witcher a fot cel mai costisitor joc dezvoltat în Polonia. Dezvoltarea primului joc a durat cinci ani şi a implicat aproximativ 100 de dezvoltatori, incluzând nume precum Tomasz Bagiński (nominalizat pentru un premiu al Academiei pentru filmul său scurt The Cathedral), Przemyslaw Truściński (animator celebru) şi Vader (una dintre cele mai cunoscute formaţii de heavy metal poloneze).

    The Witcher – White Wolf a avut premiera în 2007, devenind un hit comercial – doar în Polonia s-au vândut în 35.000 de copii în numai trei zile de la lansare, în timp ce vânzările la nivel mondial au trecut de 2 milioane de unităţi. Odată cu lansarea celei de a doua francize, în 2011, Assassins of Kins, numărul de unităţi vândute a depăşit 10 milioane de unităţi. În 2008, polonezii şi‑au lansat şi propria platformă de distribuţie digitală la nivel global, gog.com, axată atât pe distribuţia propriilor jocuri, cât şi pe publicarea jocurilor clasice de PC adaptate la sistemele de operare moderne.

  • Istoria unei calamităţi pe bursă: Lunea neagră, catastrofa care a lovit lumea acum fix 28 de ani şi a schimbat regulile ”jocului”

    Luni, 19 octombrie 1987, pieţele bursiere din întreaga lume s-au prăbuşit, aruncând în aer o sumă imensă de capital într-un un timp foarte scurt. Incidentul a început în Hong Kong şi s-a răspândit spre vest în Europa, lovind Statele Unite, după ce şi alte pieţe scăzuseră cu o marjă semnificativă. ”Lunea neagră” a fost un punct de cotitură în istoria bursei, care a schimbat regulile jocului.

    Indicele Dow Jones a căzut cu 508 de puncte, sau mai exact 22.61% în doar câteva ore.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Daniel Craig: Mai degrabă mi-aş tăia venele decât să mai joc rolul James Bond

    Daniel Craig, care de zece ani este agentul special 007 , a declarat  într-un interviu că s-a săturat de acest rol şi mai degrabă şi-ar tăia venele cu cioburile de la un pahar spart decât să mai joace din nou acest rol, potrivit CNN.

    Un reporter Time Out London l-a întrebat dacă ar mai vrea să joace într-un alt film James Bond. “Acum? Mai degrabă mi-aş tăia venele decât să mai joc rolul James Bond. Nu în acest moment. Deloc. E în regulă. Tot ce vreau acum este să merg mai departe”, a declarat actorul.
    “Un actor joacă cel mai bine atunci când nu este preocupat de suprafaţă. James Bond este exact opusul. Trebuie să ai grijă de modul cum arăti. Este o luptă. Ştiu că modul cum Bond poartă un costum sau modul cum intră într-o cameră este foarte important. Dar ca actor nu mă interesează absolut deloc cum arăt”, a adăugat Daniel Craig.

    Există mai multe speculaţii în presa internaţională în legătură cu actorul care ar putea să preia acest rol de la Daniel Craig. Principalii favoriţi au fost consideraţi actorii Tom Hardy, Michael Fassbender şi Idris Elba.

    Fostul interpret al spionului britanic, Pierce Brosnan, în vârstă de 62 de ani, a generat câteva controverse, după ce a declarat, recent, că următorul actor care va juca rolul agentului 007 va fi “bărbat şi caucazian”.

    Actorul, care l-a jucat pe James Bond din 1994 până în 2005, în patru filme, înainte de a fi înlocuit de actualul interpret al rolului, Daniel Craig, spune că personajul, creat de scriitorul Ian Fleming, este “total masculin”. Noua sa declaraţie o contrazice pe aceea din luna august, când Pierce Brosnan spunea pentru Details Magazine că rolul James Bond ar putea fi oferit oricui, inclusiv “unui actor de culoare, unei femei şi chiar unui bărbat gay”.

    Filmul “Spectre”, regizat de Sam Mendes, va fi lansat pe 26 octombrie în Marea Britanie şi pe 6 noiembrie în restul lumii, inclusiv în Statele Unite ale Americii şi în România.

  • Cum a reuşit un tânăr de 24 de ani din România să câstige peste 200.000 de dolari jucându-se

    Nimic din înfăţisarea lui Armand Pittner nu trădează faptul că la 24 de ani a strâns o mică avere, de 260.000 de dolari, doar din câştigurile de la turnee de jocuri video.

    În spatele meu, pe perete, se află panouri cu eroi desenaţi, creaturi fantastice cu arme impresionate şi cu puteri nebănuite, iar el este unul dintre cei care-i controlează, le înhămează puterile şi le pune în folosul echipei. Este ceva mai înalt decât mine, să aibă 1,80-90 m înălţime, şi poartă o pereche de blugi albaştri şi un tricou pe care scrie „Come and join the universe”. Îi urmez îndemnul şi vă invit în galaxia sportului electronic, în universul Dota, în microcosmosul lui Armand „b0ne7” Pittner.

    Armand Pittner este cel mai bine plătit român jucător profesionist de jocuri video, cu câştiguri de până la 260.000 de dolari, doar din turnee. Joacă de mic, iar Dota (Defence of the Ancients) încă de la începuturi. Părinţii au strâmbat din nas când vedeau că petrecea atât de mult timp în faţa calculatorului, dar nu i-au interzis să se joace. Odată cu primul turneu la care a participat în străinătate, părinţii s-au deschis mai mult spre jocurile video. Acum îi urmăresc meciurile pe internet de fiecare dată când au ocazia, şi, chiar dacă nu înţeleg total fenomenul, se bucură pentru fiecare victorie a fiului lor.

    Nu a existat un moment precis în viaţa lui Armand când a luat decizia de deveni jucător profesionist. „Pur şi simplu s-a întâmplat. Nu era nimic planificat. Totul a început ca un hobby.”  A jucat din ce în ce mai mult şi a devenit mai bun. Primul LAN (concurs local ce se joacă în reţea) l-a jucat într-o sală de jocuri din Bucureşti. Pe atunci nu erau spectatori, doar tineri entuziaşti ce iubeau jocul. „Am jucat şi într-un mall şi era distractiv cum oamenii se opreau şi se uitau la noi în calculatoare să vadă ce facem”, îşi aminteşte zâmbind b0ne7.

    Pare un tânăr obişnuit abia ieşit de pe băncile facultăţii, dar banii pe care i-a câştigat în turnee (aproximativ 260.000 de dolari) îl plasează pe locul 69 în topul celor mai bogaţi jucători profesionişti de jocuri video. Asta făcând abstracţie de salariul său lunar. Deşi nu-mi poate dezvălui câţi bani primeşte de la Cloud9, organizaţia la care este angajat, Pittner spune că salariul unui jucător dintr-o echipă de top variază între 2.000 şi 6.000 de dolari pe lună. Nu pare să-i pese foarte mult de banii câştigaţi, nu are de gând să-i investească deocamdată sau să-şi înceapă un business: „Banii aceia există şi apelez la ei dacă am nevoie de ceva”, mărturiseşte Armand Pittner. Ochii albaştri i se aprind când vorbim mai mult despre Dota şi intrăm în detalii, ceea ce arată că şi-a păstrat entuziasmul şi plăcerea de a juca, chiar dacă acum participă la turnee cu premii substanţiale şi îl urmăresc mii de fani.

    Drumul nu a fost uşor. Armand Pittner povesteşte că a trecut prin multe încercări şi a schimbat mai multe echipe până să ajungă la Cloud9, unde avea să-şi facă o casă. Dota este un joc de echipă foarte competitiv. „Trebuie să ştii când să renunţi la un jucător slab care trage echipa în jos. E important să nu ai relaţii puternice de prietenie cu coechipierii. Am întâlnit multe echipe care nu au evoluat tocmai pentru că nu voiau să renunţe la jucătorii mai slabi”, explică Armand din secretele jocului care i-a adus confortul financiar înainte de a împlini 25 de ani.