BusinessMagazin

Tag: internet

  • Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună

    În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.

    Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
    De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.

    Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.

    Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.

    Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări

  • Povestea FABULOASĂ a “regelui porno”: de la guru al site-urilor pentru adulţi la antreprenor în serie

    Imperiul său media, DMM.com, a început cu site-uri de pornografie dar s-a transformat, de-a lungul anilor, într-o vastă colecţie de start-up-uri care l-au definit ca unul dintre cei mai bogaţi oameni din Japonia.

    În luna decembrie a anului trecut, rolul său de pionier a fost confirmat prin invitaţia primită de Kameyama de a adresa un discurs în faţa studenţilor de la cea mai prestigioasă universitate privată din Japonia, Universitatea Keio, notează Bloomberg în ediţia sa online.

    Poate părea ciudat că un mall pentru pornografie hard-core, aşa cum era iniţial DMM.com este acum acceptat de marea parte a societăţii; cu toate acestea, Japonia este cunoscută pentru toleranţa crescută faţă de industria pentru adulţi.

    Grupul deţinut de Keishi Kameyama s-a extins şi cuprinde afaceri precum o platformă de trading, jocuri video, cursuri online de limba engleză şi chiar ferme solare. Anul trecut, pornografia a generat mai puţin de o treime din veniturile de 1,7 miliarde de dolari ale grupului.

  • Românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături prin internet în 2017

    Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil.

    “Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comerţul online românesc, înregistrându-se o creştere semnificativă de aprox. 40% comparativ cu 2016 şi atingând, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fără servicii. Este un salt uriaş care ne arată apetitul tot mai mare al românilor pentru cumpărăturile online şi, mai ales, potenţialul de creştere accelerată a e-commerce-ului autohton”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. “Chiar dacă România nu se ridică încă la nivelul altor pieţe mature din Uniunea Europeană, nu trebuie neglijat deloc ritmul şi potenţialul de creştere care ne poate duce până în 2020 la o piaţă de peste 5 miliarde de euro”, adaugă el.

    Creşterea de aprox. 40% de la un an la altul înregistrată de piaţa românească de e-commerce este una din cele mai mari creşteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieţei de e-commerce din totalul pieţei de retail se situează la aprox. 5,6%, în creştere faţă de 4%, cât se înregistra în 2016. Cu toate acestea, procentul este încă mic comparativ cu ţările dezvoltate, dar arată potenţialul uriaş de creştere al pieţei româneşti de comerţ electronic.

    Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populaţia României a scăzut de la 19,4 milioane de locuitori în 2016 la 19,1 milioane de locuitori în 2017. Dintre aceştia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică pentru primul semestru al anului 2017.

    Rata de penetrare a internetului a crescut uşor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM arătând că sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix în bandă largă (+6% faţă de 2016) şi 16,6 milioane de conexiuni internet mobil în bandă largă (+13% faţă de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării este de aprox. 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.

    În aprilie 2017, GPeC împreună cu compania de cercetare de piaţă iSense Solutions au derulat un studiu în rândul utilizatorilor de internet pe un eşantion de 1012 repondenţi – eşantion reprezentativ la nivel urban în funcţie de vârstă, sex, mărimea localităţii şi regiune.

    Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar, iar 62% dintre aceştia au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani.

    Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an cu o frecvenţă de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează 5 magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvenţă mai mică (1 dată pe săptămână). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar şi de cei care nu au făcut încă pasul spre cumpărare.

    Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, în ordine: neîncrederea că produsele prezentate pe site corespund realităţii, imposibilitatea de a vedea, testa şi proba produsele înainte de achiziţie, neîncrederea în calitatea serviciilor magazinelor online şi plata taxelor de transport suplimentar faţă de preţul produsului atunci când acesta este achiziţionat online.

    De cealaltă parte, cumpărătorii online preferă shopping-ul prin internet pentru că: economisesc timp, oferta de produse este mai bogată, pot compara produsele uşor, este mai ieftin şi mai comod online.

    Din punct de vedere al numărului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la aprox. 5.000 de magazine în 2016, la peste 7.000 de magazine online în 2017. Potrivit oficialilor eMAG tendinţa de creştere se va accentua în 2018, estimându-se dublarea numărului de comercianţi online la aprox. 14.000 – 15.000.

    Potrivit ultimelor cercetări, există deja aprox. 25.000 de website-uri pe domenii .RO care au funcţie de “adaugă în coş”, aşadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton. Astfel, doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic şi comenzi pentru a putea fi luate în calcul.

    Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2017 (exclusiv e-tail) este, în ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC şi componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice şi electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă şi decoraţiuni, cărţile precum şi produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip: cărucioare, vestimentaţie, consumabile etc.).

    Clasamentul este similar cu anul 2016, dar potrivit estimărilor principalilor jucători, verticala de Fashion creşte acelerat şi va devansa produsele din gama Electro-IT&C în aprox. 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potenţial uriaş de creştere.
    O particularitate importantă a anului 2017 constă în creşterea valorii produselor achiziţionate online, explicată prin creşterea salariilor şi, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună. De asemenea, a crescut şi numărul de produse achiziţionate la o cumpărătură şi, implicit, valoarea medie a tranzacţiilor.

    Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea coşului mediu a crescut de la 669 lei în 2016 la peste 800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) când valoarea s-a apropiat sau chiar a depăşit pragul de 1.000 de lei.

    De asemenea, creşteri semnificative ale coşului mediu s-au înregistrat şi în segmentul Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250–300 de lei în 2017, în funcţie de anumite momente din an şi de tipul de produse comercializate (brand – unde valorile sunt mai mari vs. non-brand – produse cu valoare mai mică).

    Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzacţiei este similară cu cea din 2016, respectiv aprox. 480 de lei.
    În cazul librăriilor online, valoarea medie a coşului variază între 80 şi 100 de lei, fiind într-o uşoară creştere comparativ cu 2016. Doar în cazul articolelor pentru copii (puericultură), valoarea medie a tranzacţiei este pe un trend descendent de cel puţin 3 ani, continuând să scadă uşor şi în 2017 de la 203 lei la 195-200 lei.

    “Mobile” a continuat să fie principalul trend al anului 2017, iar tendinţa se va păstra şi în 2018. Principalele magazine online româneşti au înregistrat creşteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aprox. 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decât în 2016.

    Generaţia Millennials este cea care împinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor făcând cunoştinţă cu internetul direct pe telefonul mobil şi rareori pe desktop.

    În cazul magazinelor online care au aplicaţii de mobil dedicate, rata de conversie generată de dispozitivele mobile a depăşit deja desktop-ul. În schimb, în cazul magazinelor online “mobile friendly”, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este încă la jumătate faţă de desktop.

    Tot mai multe magazine online româneşti au înţeles trend-ul şi şi-au optimizat site-urile pentru dispozitivele mobile, dar slaba optimizare a temei de mobil care generează timpi mari de încărcare rămâne încă principala provocare a majorităţii magazinelor online autohtone.

    Potrivit studiului GPeC şi iSense Solutions, principalii factori în luarea deciziei de cumpărare sunt, în ordine: preţul cât mai mic, încrederea pe care o conferă magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea şi calitatea informaţiilor de pe site, ergonomia site-ului (uşurinţa în navigare şi în procesul de cumpărare şi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.

    Un cumpărător online a făcut, în medie, 8,7 achiziţii în decursul anului trecut – în creştere faţă de 2016 când media era de 8,4 achiziţii, dar şi faţă de 2015 când cifra se situa la 8,2 achiziţii/an.

    Metoda de plată preferată a românilor rămâne rambursul într-o proporţie covârşitoare de aprox. 85%. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de principalii procesatori de plăţi PayU şi mobilPay, procentul plăţilor online prin card a crescut semnificativ de la aprox. 8% în 2016 la 12-14% în 2017. Diferenţa de 1-2 procente până la 100% este dată de alte metode de plată precum online banking, micro-plăţi prin sms etc.

    Potrivit estimărilor principalilor procesatori, volumul total al plăţilor online prin card a depăşit pragul de 1,1 miliarde de euro în 2017, în creştere comparativ cu 2016, când s-au înregistrat 745 de milioane de euro (sursa: RomCard).

    Potrivit ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), în weekend-ul de Black Friday (17-19 noiembrie 2017), românii au cumpărat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult faţă de valoarea de 130 de milioane de euro înregistrată în 2016. Creşterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016 – 200+ mil. EUR Black Friday 2017.

    Tot mai multe magazinele online aleg să desfăşoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfăşoară campaniile de discount-uri, acestea aduc creşteri în vânzări de aprox. 25-30%.
     

  • Cum se trăieşte în cel mai bogat sat din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti si gaze în fiecare gospodărie

    Comuna Ciugud este situată la numai 10 kilometri de Alba Iulia, numără şase sate cu peste 2.500 de suflete, iar cei care au vizitat locurile spun că încă de la intrare te surprinde drumul bine făcut şi semnele de circulaţie reflectorizante – un detaliu la care autorităţile acordă atenţia cuvenită pentru siguranţa oamenilor.

    Ciugud este locul unde premierul Dacian Cioloş a ales să îşi lanseze ”Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. Oamenii locului s-au pregătit pentru eveniment ca pentru o sărbătoare: au scos din pivniţe butoaie cu vinul cel mai bun şi au gătit plăcinte tradiţionale, cu varză şi cartofi.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cum s-a îmbogăţit un tânăr cu o afacere foarte simplă. Pentru a o pune în practică nu ai nevoie de o pregătire specială

    Yusuke Mitsumoto, un antreprenor în vârstă de 36 de ani, a lansat o aplicaţie în iunie 2017 pentru a testa o idee. A funcţionat mai bine decât s-ar fi aşteptat. După 16 ore, s-a văzut nevoit că va trebui să plătească 360 milioane de yeni (3,2 milioane de dolari). Ideea lui era următoarea: cum ar fi dacă aş plăti pe net oamenii care au bunuri vechi, dar care încă sunt bune? Fără nicio verificare şi garanţie că vânzătorul va şi trimite produsul, scrie Bloomberg.

    Mai puţin de 1 din 10 vânzători nu şi-a trimis produsul deşi au primit banii de la Mitsumoto. A lansat serviciul numit Cash în luna august ca o metodă de a obţine inventar pentru o piaţă second hand online. Azi, achiziţiile zilnice sunt blocate la 10 milioane de yeni şi sunt limitate la smartphone-uri, genţi de lux, ceasuri, haine şi alte câteva obiecte specifice. Clienţii fac o poză la un produs apoi primesc o ofertă non-negociabilă. Preţurile sunt setate automat în funcţie de produsele asemănătoare care sunt vândute online. Apoi Cash vinde bunurile din nou pentru a face bani.

    Vânzările second hand sunt un business foarte important în Japonia, piaţa fiind estimată la 1.6 trilioane de yeni. Yahoo Japan operează cel mai mare site de licitaţii din ţară, iar Mercari Inc. a devenit primul startup, ce oferă o aplicaţie prin care clienţii pot vinde lucruri altora, din Japonia evaluat la peste 1 miliard de dolari.

    Japonezul a găsit o nişă care putea fi exploatată: oamenii care nu aveau timp să facă poze, să scrie descrieri şi să negocieze cu alţii.

    Serviciul a avut un succes foarte mare şi era inevitabil ca un comptetitor să nu ofere ceva similar. Pe 4 octombrie a primit un mesaj de la Keishi Kameyama, unul dintre cei mai bogaţi japonezi din lume şi fondatorul DMM.com, în care se oferea să cumpere Cash.

    Mitsumoto a fost de acord să vândă businessul pentru 7 miliarde de yeni (62 milioane de dolari) şi să rămână la conducere. “Am decis să vând pentru că niciodată nu ştii când un competitor va lansa un business asemănptor”, spune el.

    La doar o săptămână după vânzare Mercari a lansat un serviciu identic.

  • Prima companie din lume care-şi va plăti angajaţii în Bitcoin

    GMO Internet, care oferă servicii web, inclusiv exchange de Bitcoin, îşi va plăti angajaţii cu până la 890 de dolari începând cu februarie 2018. “Angajaţii pot îşi pot primii salariile în bitcoin dacă vor. Vrem să îmbunătăţim gradul de alfabetizare al monedelor virtuale chiar utilizând banii virtuali”, a declarat un reprezentant al companiei.

    Doar cei care doresc vor primii o parte din salariu în bitcoin. Plata în bitcoin este limitată la doar 10.000 de yeni (88 de dolari). Compania le dă un bonus de 10% angajaţilor care chiar şi folosesc moneda.

    În prezent, bitcoin funcţionează mai puţin ca o valută şi mai mult ca o investiţie datorită creşterii uriaşe a bitcoinului care a ajuns la o valoare de 19.000 de dolari de la 800 de dolari cât era anul trecut. Aşadar, angajaţii vor fi tentaţi să se folosească de bitcoin drept investiţie şi nu-i vor folosi probabil pentru a-şi cumpăra dulciuri sau snacks-uri. 

  • Ministrul Educaţiei: Avem Internet doar în 66% din şcolile din ţară; investim în digitizare

    Liviu Pop a declarat, vineri, la Arad, în cadrul unei conferinţe de presă, cu privire la manualele digitale, că până în primăvara anului viitor vor fi finalizate cele pentru clasele I – VI.

    “În perioada următoare, vom lansa o competiţie de autori pentru scrierea de manuale şcolare. Nu se vor mai face competiţii între edituri, unele dintre ele aveau un singur interes, cel economic, nu cel de sprijin pentru sistemul de învăţământ. Facem competiţie între autori de manuale, la clasele I, a II-a şi a VI-a, iar la clasele a III-a, a IV-a şi a V-a, acolo unde nu avem niciun manual, pentru că, evident, niciun baron al manualelor nu s-a deranjat să depună ofertă. Acolo vom face iar concurs între autorii de manuale şi îi invit şi pe profesorii din Arad să devină autori de manuale, în aşa fel încât în lunile martie, aprilie, mai deja să avem manuale în format pdf şi virtual, să avem manuale pentru toate disciplinele din clasele I-VI în baza noilor programe şcolare”, a afirmat ministrul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Neutralitatea internetului nu mai există în SUA. Măsura care deschide calea unor “culoare rapide” pentru anumiţi abonaţi

    Măsura deschide calea spre aşa numitele „culoare rapide” pe internet, care pot fi accesate de către cei care plătesc mai mult. De exemplu, Comcast a dat semne că este dispusă să primească bani de la Netflix pentru ca video-urile de pe platforma de streaming să ruleze în cele mai bune condiţii în reţeaua sa. Costurile suplimentare care vor fi consemnate de Netflix vor fi pasate, inevitabil, clienţilor.

    Potrivit susţinătorilor principiului neutralităţii, decizia FCC va favoriza marile companii şi va afecta inovaţia. Potrivit lor, un start-up care vine cu o idee genială s-ar putea să nu aibă fondurile necesare pentru a accesa un culoar rapid pe internet şi, astfel, să nu reuşească să se dezvolte.

    Ajit Pai, şeful FCC, susţine că decizia era necesară pentru a fi încurajate investiţiile masive necesare în infrastructura telecom. America nu este recunoscută pentru viteza mare a internetului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În ţara în care 30% dintre şcoli au WC-ul în curte, miniştrii anunţă că, în curând, toate instituţiile gimnaziale vor avea Internet

    „Există un program la nivelul Ministerului Învăţământului, Internet Campus, care vizează introducerea internetului în mediul gimnazial, în toate şcolile din România. Acest proiect este întârziat, pentru că ar fi trebuit să fi început implementarea sa de mai bine de un an. Am reuşit ca în ultimele şase luni să deblochez şi dialogul cu Ministerul Învăţământului, dar, şi aşa, situaţia în care se aflau cei care aveau obligaţia să inventarieze şcolile în care există acest serviciu, având în vedere că e vorba de fonduri europene, doar acolo unde nu există acest serviciu, pentru a nu ne expune riscului de dublă finanţare. La acest lucru se lucrează.

    Neştiind câte şcoli sunt fără Internet astăzi, pot să vă promit că înainte de sfârşitul anului viitor toate şcolile din România, din mediul gimnazial, vor avea Internet Campus, prin intermediul programului derulat de Ministerul Învăţământului, în care Ministerul Comunicaţiilor este partener, iar organismul intermediar este finanţatorul acestui proiect”, a declarat Lucian Şova, ministrul Comunicaţiilor, luni, la evenimentul de lansare a raportului UNICEF despre starea copiilor în lumea digitală.

    Ministrul Comunicaţiilor a precizat că economia României este una dintre cele mai puţin digitalizate din Europa, deşi nivelul de utilizare a Internetului este ridicat. „Deşi, în România, utilizarea Internetului şi a calculatorului se face pe o scară largă, economia românească figurează printre cele mai puţin digitalizate din Europa. Este o contradicţie în termeni pe care noi, la minister, ne străduim să o eliminăm”, a mai spus Şova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este ţara cu cel mai scump acces la internet unde pentru un abonament pe un an plăteşti zeci de mii de dolari. Care este ţara cu cel mai ieftin internet şi pe ce loc se află România

    Costul accesului la internet la internet variază de la ţară la ţară, iar diferenţele sunt uimitoare.

    Potrivit unui nou studiu realizat de Cable.co.uk, cel mai ieftin abonament la internet este în Iran, în timp ce cel mai scump este în Burkina Faso.

    În Burkina Faso trebuie să plăteşti aproape 1000 de dolari pe lună pentru a avea acces la internet, în timp ce în Iran trebuie să scoţi din buzunar doar 5,3 dolari.

    România se află pe locul 8 în topul celor mai ieftine abonamente la internet cu un cost de 13,4 dolari pe lună.

    Infografic oferit de Statista

    După Burkina Faso, cele mai scumpe abonamente sunt în Papua Noua Guinee (597 de dolari), Namibia (440 de dolari), Brunei (267 de dolari) şi Laos (231 de dolari).

    Potrivit Naţiunilor Unite, mai puţin de 10% din populaţia de 18 milioane a Burkina Faso are acces la internet. Deşi internetul este atât de ieftin în Iran doar 40% din populaţie foloseşte internetul.

    Deşi tot mai mulţi oameni se conectează online, în continuare mai mult de jumătate din populaţia globului nu are acces la internet, fie din cauza lipsei de electricitate, infrastructurii sau din cauza faptului că accesul este încă foarte scump.