Tag: inovatie

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 februarie 2018

    COVER STORY: “Miza pe miliardele din aburi”

    Ce înseamnă produsele de ultimă generaţie în domeniul tutunului în strategia pe termen lung şi cel rol joacă România în portofoliu grupului BAT povesteşte Asli Ertonguc, director de marketing pentru South Central Europe Area la British American Tabacco, cel mai mare producător de ţigarete de pe plan local.

    ENERGIE: Marele divorţ


    RETAIL: Viaţa bate filmul

     


    MANAGEMENT: Lichiditate, lichiditate, lichiditate

     


    ECONOMIE: Certificat de naştere de star

     


    LIFESTYLE: Modă cu influenţe de arhitectură


    SPECIAL: Acte caritabile, comportament execrabil


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 ianuarie 2018

    COVER STORY: “Parcurs de manager global”

    Marcel Martin este group supply chain director al Coca-Cola Hellenic Bottling Company, cu afaceri de peste 6 miliarde de euro anual, în 28 de ţări. El povesteşte paşii din cariera sa, care sunt tendinţele în industria băuturilor răcoritoare la nivel mondial şi cum se vede piaţa locală din rolul actual.

     

    RETAIL: Afacere din meşteritul altora

     


    IDEI DE AFACERI: Selfie-ul de 1000 de euro

     


    BĂNCI: Cât mai cresc dobânzile

     


    LEADERSHIP: Francezul care nu crede în viitorul lui Descartes


    SPECIAL: De la otravă la “tinereţe fără bătrâneţe”


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 ianuarie 2018

    COVER STORY: “Pariul record de un miliard de euro”

    KKR, EI, PPF, AXXESS, NEPI, EMMA. Pare o înşiruire de litere fără sens. Sau un fel de cod greu de spart. De fapt, pentru cei care sunt cu ochii pe economia României, şi mai ales pe piaţa locală de fuziuni şi achiziţii, aceste litere sunt uşor de descifrat. Sunt numele unora dintre fondurile de investiţii care au pariat sau măcar au tatonat piaţa locală în ultimii ani.


    BURSĂ: Apetit în creştere pentru investiţii


    RESURSE UMANE: Goana după competenţe


    ECONOMIE: Lumi paralele


    SPECIAL: Secretul din spatele decăderii şi reînvierii Xiaomi


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 ianuarie 2018

    COVER STORY: “Cum a pornit vinul moldovenesc să cucerească lumea”

    Victor Bostan a construit afaceri plecând de la pasiunea sa pentru vin. După ce a trecut cu bine peste crize financiare şi embargouri ruseşti, a reuşit să cucerească segmentul premium din România. În continuare, el vrea să ducă numele Purcari peste mări şi ţări.


    AVIAŢIE: Revoluţia aeriană de la sol


    STRATEGIE: Planurile unui antreprenor moldovean pe piaţa auto


    ANTREPRENORIAT: Cum te poţi îmbogăţi cu ajutorul Amazon


    SPECIAL: Cum a ajuns Disney să pună monopol pe industria de divertisment


    FILM: Star Wars – The Last Jedi: Două puncte de vedere


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Premiile BM pentru inovaţiile anului 2017

    În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pe cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB. Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%). Cu alte cuvinte, cerceterea şi dezvoltarea nu sunt o prioritate pentru România.

    Peste 150 de invitaţi au participat la cea mai recentă conferinţă organizată de Business MAGAZIN pe tema inovaţiei. Cu acest prilej a fost lansat şi catalogul dedicat, ajuns la a patra ediţie, care a plecat de la o observaţie realizată în baza unor informaţii de Institutul Naţional de Statistică: una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă. În 2014, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. În 2016, suma a fost puţin mai mare: 3,675 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, totalul cheltuielilor reprezentând 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,27% pentru sectorul privat şi 0,21% pentru sectorul public, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,48%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    BM: Ce este inovaţia şi de ce sunt românii inovatori modeşti?

    Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: N-aş spune că românii nu sunt inovatori. Dacă ne uităm în istorie, putem vedea că românii sunt o naţie de oameni inventivi şi inovatori. Sunt foarte multe lucruri de care ne bucurăm azi care au fost dezvoltate de români. Cred că în momentul de faţă nu avem cadrul necesar pentru a fi dezvoltată mai mult zona de inovare. Nu ştiu câte institute de cercetare mai există în România şi ce bani mai primesc, plus că, din punctul de vedere al mediului privat, cred că suntem mai degrabă priviţi ca o forţă de muncă mai ieftină decât vestul Europei, dar destul de calificată.

    Din punctul nostru de vedere, al domeniului cybersecurity, inovarea trebuie să facă practic parte în fiecare zi din munca noastră, pentru că pe măsură ce devenim tot mai smart – smart city, smartphone, IoT – şi zona de ameninţări se dezvoltă cu aceeaşi rapiditate şi orice companie din acest domeniu trebuie să devină inovatoare. Dacă acum zece ani un antivirus era suficient pentru a ne simţi relativ în siguranţă, în ziua de azi este imposibil, mai ales pentru un IMM, să se bazeze pe o soluţie de securitate de tip antivirus, pentru că – am un exemplu care îmi place – e acel paradox al gardului înalt pe care îl ridicăm din ce în ce mai sus, ca să ne protejăm casa, dar dacă infractorul reuşeşte să intre pe sub pământ sau prin aer, poate stă chiar la noi în casă. De aceea trebuie să ai, pe lângă gard, o strategie de a descoperi infractorul şi de a opri imediat robinetul de scurgeri de date. Inovaţia în cybersecurity înseamnă dezvoltarea de soluţii, servicii care să pună la punct o întreagă strategie de securitate a unei companii.

    În condiţiile în care provocările pe care le pun atacatorii cibernetici sunt atât de mari, credem că e absolut necesar să le anticipăm mişcările cu tehnologii inovatoare, dar şi să lucrăm împreună şi să avem încredere unii în alţii. Din punctul meu de vedere, inovaţia înseamnă şi să ai curajul de a fi primul dintr-o anumită industrie care setează lucrurile într-un anumit fel.

    Din industria de securitate cibernetică, noi suntem cei care facem primul pas către o mai mare deschidere, cu Iniţiativa de Transparenţă Globală: ştim că încrederea este baza oricărei relaţii de colaborare dintre noi, furnizorii de soluţii şi servicii de securitate cibernetică, şi clienţii noştri – utilizatori casnici, IMM-uri, companii mari sau alte organizaţii.

    Atunci când îţi încredinţezi infrastructura digitală unui furnizor, meriţi – mai mult, ai dreptul – la aceeaşi deschidere din partea furnizorului. Interesul nostru merge atât de departe încât suntem dispuşi să implicăm comunitatea de securitate cibernetică, la nivel internaţional – acceptăm şi chiar îi ajutăm să ne testeze şi să ne dea feedback, îi rugăm să se implice în validarea soluţiilor şi a proceselor noastre interne. Mai mult, putem chiar să furnizăm codul sursă pentru a fi evaluat de specialişti independenţi.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 decembrie 2017

    COVER STORY: “Premiile BM pentru inovaţiile anului”

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Care sunt motoarele care catalizează inovaţia? Care este reţeta inovaţiei? Sunt doar câteva dintre temele dezbătute la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România.

     

    SPECIAL: Cum a fost anul 2017 pentru voi?


    RETROSPECTIVĂ: Cele mai importante momente şi evenimente ale anului în economie, politică şi societate


    RETROSPECTIVĂ EXTERNĂ: 2017 în lumea largă


    RETROSPECTIVĂ GADGET: Cele mai bune gadgeturi lansate în 2017

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Studiu de caz: Inovaţie ca într-un start-up, în corporaţie

    CONTEXT:

    Dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovaţie de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate, iar cine nu ţine pasul şi nu investighează noi idei riscă să piardă teren.

    DECIZIE:

    NN a pornit anul acesta un proiect de inovaţie împreună cu This Is Not a Storm, un studio de inovaţie fondat în Londra, care creează şi implementează programe complexe de inovaţie pentru companii precum Enel, Avon sau Beiersdorf Global, cu scopul de a ajuta la identificarea unor noi oportunităţi de business şi la adaptarea mai rapidă şi mai eficientă la nevoile clienţilor.

    CONSECINŢE:

    Potrivit reprezentanţilor companiei, ca parte a proiectului, oamenii implicaţi trec atât printr-o schimbare de mentalitate, de la angajat la antreprenor în cadrul corporaţiei, şi printr-o schimbare a modului în care lucrează. This is Not a Storm asistă echipa NN (în implementarea inovaţiei – n.red.): transformă conceptul larg de inovaţie în procese concrete care permit companiei să ia decizii şi să le pună în aplicare mai rapid decât în mod tradiţional. Un prim proiect pilot lansat astfel pe piaţa locală este o asigurare pentru biciclişti.

    Programul dezvoltat de This Is Not a Storm pentru NN este unul de inovaţie intraprenorială, prin care se urmăreşte crearea, într-un proces mult mai simplu şi mai rapid decât până acum, a unor produse noi, adaptate unor nevoi specifice ale clienţilor existenţi sau potenţiali“, descrie Andreea Pielescu, coordonatorul echipei de inovaţie NN Sparklab din cadrul NN Asigurări de Viaţă, raţiunea colaborării începute anul acesta cu studioul de inovaţie din Londra. Ideea acestei colaborări a venit anul trecut şi a pornit de la nevoia de a dezvolta capabilităţile de inovaţie în interiorul NN şi de a crea, astfel, un nucleu de cultură a inovaţiei în companie.

    Inovaţia susţine astfel strategia grupului NN, care are, la nivel internaţional, o reţea de laboratoare de inovaţie, denumită NN Sparklab. în acelaşi timp, fiecare subsidiară a companiei poate astfel să îşi definească propria strategie de inovaţie, cea mai potrivită pentru atingerea obiectivelor locale. Astfel, chiar dacă laboratoarele de inovaţie urmează aceeaşi direcţie strategică, acţionează aplicat în fiecare ţară în parte, în funcţie de context, de tendinţele din piaţă şi de oportunităţile de inovare. ”Am ştiut de la bun început că inovaţia va fi dezvoltată de echipe interne, dar pentru că vorbim de un concept complex care presupune schimbări de mentalitate şi de procese interne, am înţeles că este nevoie să lucrăm împreună cu cineva cu experienţă antreprenorială şi specializare în zona de corporate innovation“, descrie Pielescu motivaţia colaborării cu studioul This Is Not a Storm din Londra.

    Alegerea acestuia a venit după căutări ale NN de servicii de consultanţă în domeniul inovaţiei atât pe piaţa din România, cât şi în alte ţări care sunt mai avansate din acest punct de vedere, cum ar fi Olanda. ”Consultanţa în inovaţie presupune nu doar însuşirea unor tehnici şi metodologii pe care apoi le predai mai departe, dar mai ales experienţa şi expertiza pe o anumită piaţă, fie de antreprenor, fie de consultant care a lucrat cu start-up-uri.“ Ea spune că la This Is Not a Storm, studioul înfiinţat în Londra, însă de antreprenori români, au găsit această experienţă, precum şi flexibilitatea de a se adapta nevoilor noastre.
    Mai mult, studioul de inovaţie a venit, pe lângă expertiza internaţională, cu experienţa de a construi start-up-uri, pe care le-au adaptat contextului intern al NN: ”Ne-au ajutat să construim un proces complet de inovaţie, de la un capăt la altul, clar, măsurabil şi repetabil“.

    Acest lucru înseamnă, pe de-o parte, că se creează în interiorul companiei o echipă de tip ”squad“, care lucrează în stil antreprenorial, grăbind procesul de creare si dezvoltare de produs, iar pe de altă parte că NN devine o companie mai agilă, care poate lansa produse pe piaţă mai rapid, produse adaptate tendinţelor, care răspund de regulă unor nevoi încă neacoperite din piaţă. ”Iniţiativa presupune, simplu spus, crearea unui start-up în interiorul companiei“, explică Andreea Pielescu. Concret, echipa creată lucrează pe un model antreprenorial şi are misiunea să identifice oportunităţi, să le testeze rapid şi să le transforme într-un timp scurt în produse adaptate dinamicii vieţii contemporane. Membrii echipei analizează tendinţele din piaţă, caută noi oportunităţi, creionează produse pilot în linie cu strategia companiei şi au libertatea şi agilitatea să le transforme în realitate, oferind clienţilor metode noi de a-şi asigura viitorul financiar. Fiecare idee pilot trece printr-un proces în care se analizează nevoia şi potenţialul pe piaţă, se face designul de produs şi se experimentează vânzarea şi aplicarea lui, într-un timp mult mai scurt decât se întâmplă în mod obişnuit.

    în plus, în fiecare etapă echipa are flexibilitatea să facă schimbări şi să îmbunătăţească ideea în timp real. în tot acest proces, NN şi This Is Not a Storm lucrează împreună, cot la cot, pentru rezultate concrete şi măsurabile, care să poată fi ulterior scalate, potrivit coordonatorului echipei de inovaţie al NN. Andreea Pielescu nu oferă un orizont de timp referitor la durata acestei colaborări, însă subliniază că inovaţia face parte din strategia NN pe termen lung, fiind unul dintre pilonii strategici pentru dezvoltarea viitoare a companiei; astfel, programul este unul de lungă durată. Nu oferă nici detalii referitoare la dimensiunea bugetului alocat în această direcţie: ”La fel ca într-un start-up, atunci când un proiect pilot este concretizat şi există confirmare clară că răspunde unor nevoi relevante din piaţă, care până în acel moment nu au fost suficient de bine acoperite, se solicită finanţare în cadrul companiei. Prin urmare, investiţiile depind de ideile care se concretizează în produse pilot şi sunt greu de cuantificat în acest stadiu“.

    în ceea ce priveşte cuantificarea rezultatelor, Andreea Pielescu spune că în primul an aceasta se va face prin numărul de idei testate în paralel şi prin viteza apariţiei lor, iar în viitor se vor uita şi la rezultatele fiecărui produs pilot lansat pe piaţă. în prezent, lucrează la testarea şi dezvoltarea a şapte astfel de idei, dintre care două au pornit în primul trimestru al anului, iar celelalte în perioada iulie – septembrie, explică ea. ”în plus, până acum, am observat o creştere de trei ori a productivităţii echipei implicate în dezvoltarea acestor produse pilot. De asemenea, am redus la o treime numărul de teste necesare pentru a stabili fezabilitatea unui produs şi paşii următori pentru dezvoltarea şi lansarea acestuia pe piaţă“, descrie ea un alt beneficiu observat. Cele şapte soluţii pilot, dedicate pieţei din România, sunt în diverse stadii de dezvoltare, testare şi validare şi adresează segmente specifice de clienţi şi nevoi, precum părinţii tineri sau sportivii.

    Unul dintre produsele pilot deja testate este o asigurare pentru accidentele întâmplate în timpul mersului pe bicicleta. ”Nevoia de protecţie pentru biciclişti există. Vânzările de biciclete au avut creşteri accelerate în ultimii ani. Conform estimărilor, numai anul trecut s-au vândut jumătate de milion de biciclete, iar utilizarea acestora ca mijloc de transport alternativ în oraş e tot mai vizibilă“, descrie ea raţiunea dezvoltării acestui proiect. în perioada de dezvoltare şi testare a soluţiei, echipa de inovaţie a validat nevoia cu peste 60 de biciclişti, amatori de sporturi extreme, doctori ortopezi, precum şi membri reprezentativi ai comunităţilor de biciclişti din România.

    Astfel a apărut prima variantă a produsului, care, potrivit Andreei Pielescu, va fi continuu testată şi îmbunătăţită în funcţie de feedbackul clienţilor. în etapa de test, asigurarea este disponibilă pentru bicicliştii care achiziţionează BiciCard, un card dedicat bicicliştilor care le oferă, pe lângă asigurare, diverse reduceri la magazine de profil, la un cost total de 100 de lei pe an. ”Astfel, în eventualitatea unui accident, bicicliştii beneficiază de sprijin financiar pentru tratarea fracturilor, eventuale spitalizări sau cheltuieli medicale. Mai departe, în funcţie de rezultatele din perioada de test, vom decide cum va evolua produsul şi dacă există contextul ca acesta să devină o soluţie de sine stătătoare în portofoliul nostru“, descrie ea modul de funcţionare a noului produs creat.

    în ceea ce priveşte echipa creată, din aceasta fac parte angajaţi cu diverse niveluri de experienţă şi cu expertiză în mai multe arii, care îmbină viziunea strategică, spiritul antreprenorial şi capacitatea de execuţie. Echipa NN Sparklab este formată din şase membri dedicaţi acestui program. Ei sunt responsabili integral de iniţiativele pe care le dezvoltă, din stadiul de idee şi până la lansare, fiind permanent atenţi la rezultate. Fiecare membru coordonează câte o iniţiativă, implicându-se şi contribuind în acelaşi timp la rezultatele întregii echipe. ”în termeni de mentalitate, ei s-au arătat interesaţi să iasă din zona de confort şi să înveţe lucruri noi, să gândească şi să acţioneze fără coordonare formală, având libertatea să ia decizii şi să le pună în aplicare mult mai rapid. Fiecare membru al echipei este, de fapt, un antreprenor, un «mini-CEO» al pilotului pe care-l dezvoltă“, descrie ea modul de lucru al participanţilor la proiectele de inovaţie ale companiei.

    Coordonatorul echipei de inovaţie NN Sparklab din cadrul NN Asigurări de Viaţă spune că aceasta foloseşte metodologii şi instrumente noi şi inovatoare, regăsite inclusiv în companii mari ca Amazon si Google (cum ar fi Lean Startup, Jobs to be done, Design Thinking, Lean Analytics). Fiecare proiect începe cu stabilirea unei viziuni clare cu ajutorul unui instrument numit V2MOM (Vision, Values, Methods, Obstacles, Measures – folosit de compania Salesforce), iar pe tot parcursul dezvoltării lui transparenţa e asigurată de faptul că fiecare membru are obiectivele împărţite în sarcini clar structurate cu ajutorul OKR (Objectives Key Results – folosit de Google). ”Vorbim, aşadar, de o abordare iterativă, în care un concept este îmbunătăţit permanent, până când ajunge produs sau serviciu matur“, explică  Andreea Pielescu.

    Unul dintre principalele beneficii ale acestei colaborări este adus de grăbirea timpului de la idee la lansare: în cazul asigurării pentru biciclişti, intervalul dintre prima ipoteză, cea care a stat la baza începerii pilotului, şi un produs concret, accesibil clienţilor, a fost de şapte luni, timp în care au şi învăţat metodologia şi au dezvoltat procesul repetabil de inovaţie. în mod tradiţional, dezvoltarea unui produs într-o companie de mari dimensiuni, mai ales în domeniul financiar, poate dura chiar şi până la doi ani. ”Principalele beneficii pe care le aduce această abordare sunt rapiditatea cu care testează ideile şi cu care le aduc îmbunătăţiri, viteza cu care rulează procesele de test & learn şi faptul că, în timp scurt, cu resurse minime, experimentăm cu un întreg portofoliu de idei – în acest fel probabilitatea de a găsi idei extrem de valoroase pentru clienţii noştri creşte exponenţial.“ Totodată, există posibilitatea de a măsura şi repeta procesul inovaţiei; precum şi oportunitatea de a învăţa rapid, pe bază de experimentare, cum funcţionează produse, iniţiative şi canale noi în condiţii reale, de piaţă.

    Start-up-ul This is Not a Storm are trei direcţii principale de activitate pe care le desfăşoară împreună cu clienţii, anume dezvoltarea de produse noi în sistem antreprenorial, schimbarea paradigmei şi creşterea vânzărilor ca urmare a implementării de noi procese şi soluţii inovatoare în companie şi cultivarea unei noi culturi organizaţionale, insuflând companiilor aşa-numitul intraprenoriat, adică antreprenoriat în interiorul unei corporaţii, potrivit Roxanei Bălan, innovation lead în cadrul This Is Not a Storm. 

    Studioul de inovaţie a fost înfiinţat de Roxana Bălan, care a coordonat anterior Innovation Summit în România şi Tudor Bîrlea, de profesie avocat şi implicat în mai multe start-up-uri; prin This is Not a Storm şi-au propus să ajute corporaţiile ”să inoveze ca un start-up şi cu ajutorul start-up-urilor„. Clienţii cu care au lucrat până acum sunt Avon, Beiersdorf, Enel, Edenred, NN, VeInteractive. Enel, de pildă, şi-a dorit să accelereze creşterea pe pieţele în care este operaţională compania prin lansarea de noi produse relevante pentru clienţi.

    Pentru asta, Enel a urmărit să colaboreze cu start-up-uri şi să crească împreună cu ele. Au reuşit acest lucru printr-un hackathon conceput şi implementat de This is Not a Storm; rezultatele s-a concretizat în 12 start-up-uri implicate în proiect şi un parteneriat cu Box2M, start-up cu o creştere exponenţială care colaborează inclusiv cu Agenţia Spaţială Europeană, pentru o soluţie de infrastructură M2M pentru contoare inteligente; la fel şi în situaţia companiei de cosmetice Avon, care organizează anual un hackathon intern prin care urmăreşte să identifice noi oportunităţi de inovaţie şi, totodată, să motiveze angajaţii talentaţi.

    This is Not a Storm a conceput evenimentul de la A la Z, cu obiectivul de a maximiza rezultatele Avon; iar rezultatele s-au tradus în identificarea a şapte direcţii de inovaţie, dezvoltarea a 27 de propuneri de soluţii pentru inovaţie şi alocarea unui buget de 100.000 de euro pentru conceperea, validarea şi implementarea soluţiilor selectate. ”în contextul actual sunt două opţiuni: să inovezi sau să asişti la propriul declin. N-ai cum să stai pe loc; sunt doar două tipuri de companii: cele care rămân în urmă şi cele care merg înainte. Trebuie făcută diferenţa între cei care doar vorbesc despre inovaţie şi cei care chiar fac ceva vizibil. Inovaţia e doar o etichetă, dar la sfârşitul zilei miza este să construieşti ceva nou care are valoare, motiv pentru care noi am construit acest proces numit Innovation Engineering, care livrează rezultate predictibile şi care este totodată măsurabil şi repetabil“, descrie Roxana Bălan perspectiva ei asupra inovaţiei.

    Ea observă că, şi sub prisma capacităţii de inovare, România este o ţară a extremelor. ”în timp ce majoritatea companiilor încearcă să pretindă că nu e cazul să schimbe ceva la ceea ce se întâmplă în interior, câţiva jucători au luat situaţia în mâini şi sunt în proces de a rescrie regulile acestei pieţe. Din păcate, lipseşte experienţa. în contextul în care toţi sunt obişnuiţi cu un rol într-o corporaţie cu produse mature, companiilor tradiţionale le este foarte dificil să gestioneze dinamica şi să înţeleagă nevoile unui produs dezvoltat de la zero.“ Tendinţa este de a crea şi împinge produse uşor de creat pentru companii, fără o concentrare pe înţelegerea nevoile pieţei şi fără o aplecare spre a învăţa. ”Proiectele care chiar au o şansă sunt conduse de oameni care ştiu că realitatea se întâmplă în afara biroului şi dacă vor să creeze un produs nou, trebuie să fie acolo. Mai mult, concentrarea  lor este pe a-şi înţelege clienţii şi problemele lor şi apoi pe generarea unei soluţii“, punctează Roxana Bălan.

  • Înscrie-te în proiectul Celor mai inovatoare companii din România în 2017

    În acest sens, invităm companiile să-şi depună candidatura către ioana.mihai@businessmagazin.ro cu proiectele pe care le consideră inovatoare până pe 15 noiembrie 2017.

    Punctaje mai bune vor primi inovatiile dezvoltate pe plan local si de data recenta.

    Proiectele care au aparut in cele trei editii anterioare nu mai sunt eligibile pentru candidatura de anul acesta.

    Aici puteti gasi prezentarea proiectului precum si o fisa cu informatiile care trebuie completate.

    Fiecare proiect inscris trebuie să cuprindă:

    1.    datele companiei – număr de angajaţi, cifră de afaceri;

    2.    descrierea inovaţiei:

    tipul (tehnic, de management, de marketing),

    provenienţa (inovaţia a fost dezvoltată în cadrul companiei, a fost cumpărată, a venit odată cu creşterea companiei; de unde a plecat ideea procesului de inovaţie etc),

    elementul de noutate (inovaţia a fost folosită pentru prima dată în România, în lume, în domeniu).

    3.    efectele inovaţiei (asupra finanţelor companiei, asupra calităţii mediului de afaceri, a vieţii oamenilor, a partenerilor de afaceri, a societăţii în ansamblu);

    4.    descrierea procesului de punere în practică a inovaţiei: persoane implicate, durată, detalii tehnice si cost.

    Pentru ilustrarea materialelor vă rugăm să ne trimiteţi şi imagini relevante, de preferat jpg, la dimensiune de 300 dpi.

    Puteţi vedea o parte din proiectele incluse la ediţia de anul trecut în catalogul Celor mai inovatoare companii din România, ajuns anul acesta la a patra ediţie, aici:

    http://www.businessmagazin.ro/cover-story/cele-mai-inovatoare-companii-din-romania-16013523

  • O inovaţie uimitoare permite calculatoarelor să prezică mişcarea moleculelor

    Pentru a crea acest sistem, cercetătorii au creat un algoritm utilizând o mică mostră a unei molecule simple numită malonaldehidă, pe care l-au aplicat în cadrul unei simulări. Au comparat apoi această simulare cu ceea ce se ştie din punct de vedere chimic despre moleculă, găsind că softul a putut învăţa modul în care malonaldehida se comportă utilizând datele limitate care au fost inserate, scrie Futurism.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Lenovo lansează un laptop retro ThinkPad cu ocazia aniversării a 25 de ani – FOTO

    Ediţia aniversară 25 de ani de ThinkPad este o interpretare modernă a designului consacrat şi include caracteristici „retro” emblematice ca tastatura clasică iluminată cu şapte rânduri, butoane de volum dedicate, numeroase LED-uri şi un logo multicolor.

    Ediţia aniversară 25 de ani de ThinkPad are un look retro, dar este un laptop modern. Acesta este dotat cu procesor Intel® Core™ i7-7500U, placă grafică NVIDIA GeForce 940MX şi display full-HD cu ecran tactil de 14 inchi.

    Modelul original ThinkPad 700C a fost lansat pe 5 octombrie 1992 şi a fost inspirat de bento box-ul tradiţional japonez.