Astfel, diplomaţii, consulii, angajaţii institutelor culturale din alte ţări, precum şi funcţionarii locali care lucrează în acest minister au cele mai mari salarii medii din rândul ministerelor.
La polul opus, cu cele mai mici salarii din ministere, sunt cei peste 430 de angajaţi din Ministerul Culturii, care vor câştiga, în medie, câte 2.700 de lei net pe lună în 2018.
“Ideea unei astfel de platfomă a plecat de la o nevoie şi aceea de a naviga în comerţul modern în mod informat şi de a restabili echilibrul între consumator şi comerciant. L-am gândit tocmai pentru a facilita puntea dintre consumator şi comerciant. Cu toţii suntem zilnic confruntaţi cu foarte multe informaţii în experienţa de consumator şi întelegem că este o problemă generalizată în România”, a spus Adrian Iordache, purtător de cuvânt al Asociaţiei Sută la Sută Românesc.
Proiectul este singura platformă online care înglobează informaţii şi corecte pentru toate tipurile de consumatori. Fiecare dintre cele patru arii acoperite – tehnologie, bani, casă şi familie, auto şi călătorii – cuprinde subdivizii cu informaţii practice şi răspunsuri la întrebările cele mai frecvent întâlnite în rândul consumatorilor.
Proiectul beneficiază şi de sprijinul unor instituţii de stat cu rol în domeniul protecţiei consumatorilor, precum Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi a unei serii de asociaţii şi instituţii reprezentative din diferite domenii de activitate, primii parteneri în cadrul proiectului fiind: Asociaţia Presei Agricole din România (APAR), Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO), Centrul de Soluţionare Alternativă a Litgiilor din Domeniul Bancar (CSALB), Institutul Bancar Român (IBR), Asociaţia Patronatelor din Industria Laptelui (APRIL), C.N.I.E.P Larex şi Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).
„Tribuna Consumatorilor va deveni, cu siguranţă, prima sursă la care consumatorul apelează atunci când are nevoie de informaţii cu privire la drepturile sale, fie că este vorba despre încheierea unei poliţie de asigurare , de accesarea unui împrumut bancar, achiziţionarea de electrocasnice şi nu numai. Am avut această iniţiativă după ce am constatat că furnizorii şi consumatorii au nevoie de o punte de comunicare prin care relaţia lor să se îmbunătăţească. Ştim că buna cunoaştere a drepturilor consumatorilor este un prim pas către întărirea acestei relaţii, contribuind semnificativ la calitatea serviciilor şi a produselor existente”, a declarat Adrian Iordache, iniţiator al proiectului. Conţinutul prezent pe Tribuna Consumatorilor va fi actualizat în permanenţă cu cele mai noi informaţii cu privire la drepturile consumatorilor.
. Conform studiului, majoritatea IMM-urilor exportatoare este localizată în Bucureşti şi Regiunea de dezvoltare Vest, care include judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.
Din cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) şi Sud-Vest (6,7%), potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiilor care au realizat studiul.
„IMM-urile care exportă înregistrează o creştere mai mare a veniturilor şi sunt mai încrezătoare în viitor”, a declarat Jim Kearney, managing director UPS Romania, Ungaria şi Grecia. „Un studiu UPS la nivel european publicat la începutul acestui an arată că peste jumătate din întreprinderile mici care exportă au înregistrat creşteri ale veniturilor în ultimii trei ani. UPS este poziţionată în mod ideal pentru a ajuta IMM-urile din România să acceseze şi să beneficieze de oportunităţile transfrontaliere, atât din Europa, cât şi din întreaga lume, prin intermediul reţelei noastre globale”.
In 2016, UPS a introdus un nou segment de zbor cargo la Cluj-Napoca făcând astfel legătura cu hub-ul aerian din Köln, Germania şi a îmbunătăţit timpii de tranzit în reţeaua terestră care conectează România cu restul Europei. Odată cu noul segment de zbor cargo, UPS oferă IMM-urilor care doresc să acceseze pieţele internaţionale extinderea orei maxime de preluare a expediţiilor. Aceste investiţii fac parte din planul de investiţii de 2 miliarde de dolari până în 2019, prin care reţeaua europeană a UPS va deveni şi mai rapidă.
IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene şi româneşti, reprezentând 99% din totalul companiilor. Specialiştii în cercetare de piaţă de la Kantar Millward Brown au analizat companiile active din România (pe baza datelor oficiale publicate). Studiul include informaţii de la 52.000 de IMM-uri care au depus ultimul bilanţ contabil în 2016, au între 10 şi 249 de angajaţi şi o cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro. Analiza a avut ca scop crearea unei hărţi regionale a principalelor IMM-uri exportatoare din România, concentrându-se pe regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest.
UPS este lider global în domeniul logisticii. Cu sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.
Mai mult de jumătate dintre copiii cu vârste între 12 şi 15 ani din Marea Britanie folosesc Facebook şi Twitter pentru a se informa şi se documentează mai profund în privinţa ştirilor din fluxuri, scriu cei de la Descoperă.
Mai exact, aceştia vor să vadă dacă se confruntă cu fenomenul „fake news” sau informaţiile sunt cu adevărat reale.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
De cele mai multe ori uităm biletele în avion sau le aruncăm, fără să ne gândim la consecinţe. Conform “Krebs on Security”, există o mulţime de informaţii personale care se găsesc pe boarding pass. Orice persoană poate fotografia codul de bare de pe biletul de îmbarcare şi îl poate introduce într-un cititor de coduri.
Expertul criminalist Winston Krone spune că în acest fel se pot află informaţii despre adresa de e-mail, adresa de acasă şi numărul de telefon.
“I-am luat numele, numărul de frequent flyer şi alte informaţii personale. Am reuşit să iau şi un număr numit “record key” de la zborul Lufthansa cu care mergea în aceea zi. Am intrat pe site-ul companiei aeriene şi folosind numele de familie şi codul “record key” am reuşit să intru în contul său. Acolo am văzut toate zborurile pe care le-a făcut şi toate zborurile pe care le avea rezervate deja”, a scris el pe site-ul său.
Pe viitor, cu aceste informaţii, hackerul putea să-i schimbe zborurile, să anuleze călătoriile, şi chiar îl punea scoate din cont, resetând numărul PIN.
Orice haker poate avea acces la datele personale şi poate intra în conturile create. Cel mai bine este să nu arunci niciodată un boarding pass.
Astfel, din dorinţa de a promova acest soi şi de a-l aduce mai mult în atenţia consumatorilor, echipa CrameRomania.ro şi ReVino.ro a lansat harta Feteasca Neagră care cuprinde o imagine de ansamblu a felului în care este repartizat acest soi în podgoriile de la noi din ţară, dar şi informaţii despre caracteristicile generale ale strugurelui, despre vinurile obţinute şi asocieri culinare.
“Vinurile produse din soiurile locale au un potenţial enorm. Pe de o parte, pentru consuma-torul român acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franţa, pe de altă parte, pot fi pretextul perfect pentru a atrage tot mai mulţi turişti în România. Spun asta în ideea în care, turismul viticol se află pe un trend ascendent, iar pasionaţii de vin sunt mereu în căutare de ceva nou”, spune Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro şi Revino.ro.
Din Feteasca Neagră se pot obţine vinuri roşii care pot fi învechite în butoaie din lemn de calitate, rezultând vinuri cu tipicitate pronunţată, cu arome variate şi cu o structură de taninuri fine. Aromele întâlnite la vinurile obţinute din Fetească Neagră pot fi de fructe, precum mure sau vişine negre, de condimente, precum scorţişoara, vanilie, piper, de coajă de pâine prăjită sau de piele. Feteasca neagră este folosită şi în asamblaje, dar şi pentru producerea de roze-uri de exceptie.
Potrivit unei estimări Organisation of Vine and Wine (OIV) Statistical Report on World Vitiviniculture privind producţia mondială de vin pe 2017, ţara noastră a înregistrat o creştere comparativ cu anul trecut: 5,3 mhl (2017) vs 3,3 mhl (2016) şi 3,6 mhl (2015). Astfel, după două recolte slabe, ne întoarcem la un nivel ridicat de producţie.
Conform OIV, la nivel mondial, în 2016, România era pe locul al zecelea în topul ţărilor cu suprafaţa de viţă-de-vie cultivată pentru producţia de vin. Pe primele trei locuri, fiind Span-ia, China şi Franţa, urmate de Italia, Turcia, SUA, Argentina, Iran şi Chile.
În ce priveşte producţia de vin, suntem al treisprezecelea producător de vinuri, cu 3,3 mil-ioane de hectolitri, în 2016. Pe primele trei locuri sunt Italia, Franţa şi Spania, urmate de SUA, Australia, China, Africa de Sud, Chile, Argentina, Germania, Portugalia şi Rusia.
Consumul de vin la nivel mondial s-a situat la 241 mhl anul trecut. În topul celor mai mari consumatori fiind americanii, francezii, italienii, germanii şi chinezii. România se află pe locul al paisprezecelea, cu 3,8 mhl consumaţi anual. Un consum în scădere dacă este să ne uităm în urmă când în 2014 consumam 4,7 mhl, iar în 2015, 3,9 mhl.
CrameRomania.ro este singura bază de date bilingvă online a cramelor din România. Proiectul non profit, creat şi dezvoltat de pasionaţi ai vinului, are ca obiectiv dezvoltarea turismului viticol şi creşterea nivelului de curiozitate al celor care călătoresc pentru vinurile, cramele şi podgoriile din România.
Revino.ro este un agregator de tipul Trip Advisor care le oferă vizitatorilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.