BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Cum a reuşit un român să convingă un gigant internaţional să parieze pe ţara noastră şi să dezvolte de la zero un business care e astăzi lider de piaţă, cu venituri de zeci de milioane de euro

    Liviu Neagu a fost primul angajat al Bergerat Monnoyeur pe piaţa din România, înainte de anii 2000. A prins aşadar toate crizele prin care compania, la nivel restrâns, şi economia, în sens larg, au trecut în cei 25 de ani de când e implicat în business. A asistat, totodată, la evoluţia distribuitorului francez, azi lider de piaţă, şi la cea a industriei, tot mai dinamică de la un an la altul. Ce perspectivă are pentru următoarea perioadă, după ce piaţa locală a utilajelor de construcţii a atins anul trecut un nivel record?

    „N-am avut nicio pasiune pentru această industrie, din contră. Aş spune că partea de construcţii era undeva la finalul opţiunilor mele, dar viaţa a fost de aşa natură încât am trecut prin acele joburi care erau ultimele pe lista de preferinţe. Nu mi-a plăcut chimia. Dacă mi-ar fi plăcut chimia, aş fi fost probabil medic. Nu mi-au plăcut construcţiile – probabil aş fi fost un inginer constructor. Şi nu mi-a mai plăcut metalurgia. Probabil că aş fi fost un bun metalurgist. În concluzie, varianta pe care am îmbrăţişat-o la început a fost să merg pe partea electrică şi în consecinţă am terminat Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti”,  îşi începe Liviu  Neagu, CEO al Bergerat Monnoyeur România şi Republica Moldova, povestea.

    După absolvire, în ’88, a primit repartiţie, „şi bineînţeles că primul job, ca să fie o chestie interesantă, a fost în chimie, şi nu în orice chimie, ci într-unul din combinatele chimice cele mai – hai să spunem – rele, în care era o poluare foarte mare, la Giurgiu. Sigur că era aproape de Bucureşti. Sigur că erau şi nişte avantaje, dar era în industria chimică acolo”. Chiar dacă a început ca stagiar, a crescut repede pe treapta ierarhică, până a ajuns şef de atelier şi responsabil pe partea electromecanică a unui obiectiv de investiţii special la vremea respectivă, „care era urmărit îndeaproape atât de preşedinte cât şi de primii-miniştri şi de toţi ceilalţi care erau în partid pe atunci”.

    După asta a venit Revoluţia, aşa că şi-a propus să îşi găsească rapid un job în zona sa de interes, pe partea de electrotehnică. Lucrurile nu s-au întâmplat însă cum planificase, aşa că următorul loc de muncă a fost în industria metalurgică, unde a lucrat o vreme la IPROLAM, pe partea de proiectare.

    Carte de vizită

    Liviu Neagu, CEO, Bergerat Monnoyeur România şi Republica Moldova

    • A absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti;

    • Primul său job a fost la combinatul chimic de la Giurgiu, unde a început ca stagiar şi a crescut repede pe treapta ierarhică, până a ajuns şef de atelier şi responsabil într-un proiect de investiţii;

    • A lucrat apoi o vreme în industria metalurgică, la IPROLAM, pe partea de proiectare;

    • În 1992 a devenit primul angajat al distribuitorului Bergerat Monnoyeur în România şi lucrează de peste 30 de ani în cadrul grupului;

    • E pasionat de sport, în special de handbal şi fotbal.

    Implicat de la începuturi

    „După asta a apărut oportunitatea să mă alătur grupului Monnoyeur, care era dealer Caterpillar. Erau primii paşi pe care îi făceau în România, deci nu exista un alt dealer, aşa că şi pentru ei era o experienţă interesantă să fie prezenţi aici într-o ţară care ieşea din blocul comunist.” A devenit astfel primul lor angajat, chiar înainte de a se înfiinţa societatea, în 1992, „şi de aici a început aventura pe partea de construcţii”. Provocarea majoră a fost de a se gândi „cum poate fi dezvoltată o companie de la zero de către un inginer care a terminat electrotehnică, căruia nu-i plăceau construcţiile”.

    Iar soluţia care a reuşit  să revigoreze compania şi să transforme un turnover egal cu zero, înregistrat în primul an de activitate, într-o afacere cu venituri de 170 de milioane de euro în 2023 (rezultat neauditat), lider de piaţă, a fost extinderea portofoliului de branduri şi activităţi. Anul trecut, România a înregistrat un număr record circa 4.200 de utilaje vândute, în creştere de la 2.811 în 2022, iar Bergerat Monnoyeur a avut o „felie” importantă din acest rezultat, cu aproximativ 1.000 de utilaje vândute. „O altă realizare pe care am avut-o alături de echipele mele din România este şi faptul că în ultimii zece ani am fost de foarte multe ori pe prima poziţie în rândul distribuitorilor europeni de utilaje Caterpillar, cu un scoring foarte bun întotdeauna, iar asta mi-a dat încredere atât mie, cât şi echipelor, că facem bine ceea ce facem. Suntem pe undeva în top 100 companii din România cu acest turnover pe segmentul nostru de activitate, dar şi undeva în top 500 companii din România la nivel general.”

    În portofoliul societăţii se găseşte o gamă de peste 300 de configuraţii şi modele diferite, de la utilaje de 1,5 tone până la utilaje de aproape 100 de tone. „Avem cea mai variată, dar şi cea mai extinsă gamă de utilaje. Acesta este şi motivul pentru care nu putem defini un profil clar al clienţilor. Avem parteneri de afaceri de la micii întreprinzători, de la startup-uri pe partea de construcţii, până la cei mai mari jucători din piaţă.” Ca domenii de activitate în care sunt folosite utilajele companiei, vorbim deopotrivă de infrastructură mare, de la mine la cariere, balastiere, lucrări edilitare, dar şi de zona pe care acţionează investitorii privaţi, activi deopotrivă pe partea de rezidenţial, cât şi pe zona de parcuri industriale. În plus, pe activitatea Eneria avem clienţi din zona de energie, fotovoltaice, petrol şi gaze, chiar şi proiecte dezvoltate pe platformele maritime.

     

    „Pentru mine important este să particip şi să câştig”

    Uitându-se în urmă, Liviu Neagu e de părere că cel mai important lucru este nu doar să îţi placă ceea ce să faci, ci să-ţi doreşti să fii bun, să te simţi bine în pielea ta în fiecare zi. „Din punctul meu de vedere aici am găsit cea mai bună oportunitate  să-mi demonstrez mie şi celorlalţi că şi un român poate să fie un bun conducător. Deci, chiar dacă grupul la origine este francez şi Pierre de Coubertin spunea că important este să participi, pentru mine la fel de motivant este să particip şi să câştig. Acesta este mesajul pe care am încercat să îl transmit întotdeauna echipelor mele şi nu numai echipelor mele, cât şi în familie. Important este să facem ceea ce ne place, să facem asta bine în fiecare zi, din ce în ce mai bine, să fim creativi şi inventivi astfel încât să fim primii în domeniul nostru, în activitatea noastră.”

    El este de părere că un bun lider trebuie să ştie unde vrea să meargă, trebuie să ştie ce vrea să facă în fiecare zi şi în fiecare moment şi să transmită mesajul cât mai clar echipelor pe care le conduce. „În acelaşi timp trebuie să aibă încredere în echipe, să aibă încredere în oameni şi să facă în aşa fel încât încrederea aceasta să crească. Sigur că nu-mi plac oamenii blazaţi, oamenii care ajung să fie mulţumiţi cu puţin. Îmi plac oamenii dinamici, care sunt luptători, care îşi doresc mai mult de la job, de la viaţă şi care au înţeles că important nu este cât trăieşti, ci cum trăieşti. Am acest principiu atât în viaţa personală, cât şi în viaţa de business.” Crede, totodată, că e important să ştii un pic din toate – şi finanţe, şi comerţ, şi product support, şi economie, şi politică şi în acelaşi timp să ai oameni pregătiţi lângă tine pentru fiecare din aceste domenii. „Spuneam că practic, la început de carieră, am plecat cu ceea ce nu era pe lista mea de preferinţe. Dar, să nu uităm, că, atunci când am pornit pe domeniul electric eram tânăr, aveam 18 ani şi nu existau prea multe alternative fiabile în România. Foarte important este să ştii să te adaptezi şi să ştii să sesizezi atunci când ai o oportunitate de dezvoltare. E importantă flexibilitatea. În acelaşi timp, la fel de importantă e răbdarea. Deci dacă la început eram primul angajat şi mă vedeam director general, au trecut totuşi nişte ani buni până când am putut să fiu un director general de succes.”

    Potrivit lui, oricât ai fi de de bun, ai nevoie de o experienţă practică, ai nevoie să câştigi încrederea grupului, încrederea organizaţiei în care activezi, astfel încât ei să-ţi dea pe mână o activitate importantă. „Eu cred întotdeauna că numai cine nu munceşte, nu greşeşte. Dar mult mai important este să învăţăm din greşelile respective. Mult mai important este să nu repetăm greşelile pe care le-am făcut, că sunt decizii de de business, că sunt decizii de management. Deci aceste elemente rămân esenţiale în activitatea unui unui CEO, să înveţe din greşeli.”

    În plus, într-o lume în continuă schimbare, cu tranziţia spre verde, cu discuţiile despre reducerea amprentei de carbon, despre inteligenţă artificială şi alte lucruri care se schimbă în jurul nostru, Neagu e de părere că o altă calitate a managerilor de succes în această perioadă este capacitatea de a se adapta la nou, de a anticipa care sunt trendurile, care sunt direcţiile în care lumea în general se mişcă, şi de a fi pregătiţi pentru orice scenariu. „Când eram mai tânăr, îmi doream mult prea repede anumite lucruri şi nu realizam că până la urmă sunt într-un mediu care nu se mişcă atât de repede pe cât mi-aş dori eu şi asta câteodată a fost frustrant pentru pentru mine, că nu am putut să fac mai mult, mai repede şi a trebuit să mă temperez şi să mă aliniez la, să spunem, viteza de dezvoltare şi de schimbare din România.”

    Nu-mi plac oamenii blazaţi, oamenii care ajung să fie mulţumiţi cu puţin. Îmi plac oamenii dinamici, care sunt luptători, care îşi doresc mai mult de la job, de la viaţă şi care au înţeles că important nu este cât trăieşti, ci cum trăieşti. Am acest principiu atât în viaţa personală, cât şi în viaţa de business. Liviu Neagu, CEO, Bergerat Monnoyeur România şi Republica Moldova

    Activ de 30 de ani în cadrul grupului, privind retrospectiv executivul spune că nu are regrete, „şi acesta este probabil cel mai important lucru. Deci, în ceea ce priveşte familia şi cariera profesională, nu am niciun regret. Totul a fost fantastic în viaţa mea, am avut un noroc teribil, dar, cum se spune, norocul ţine şi cu cei curajoşi. Am avut dorinţa de a fi mereu printre primii. Asta face ca în momentul de faţă să nu am nicio – hai să spunem – deziluzie din punct de vedere profesional”.

     

    Evoluţie lentă, frânată de crize

    Răbdarea a fost „pastila” pe care a trebuit să o înghită şi ceilalţi reprezentanţi ai grupului Monnoyeur, a căror viziune despre România la începutul anilor ’90 a trebuit să fie ajustată şi, din păcate, într-o manieră negativă. „Nevoile erau extrem de mari în România, cum sunt şi astăzi de altfel. Şi totuşi, în România nu se mişca nimic. Situaţia economică a ţării era foarte complicată. Era dificil, mai ales pentru cineva tânăr ca mine, la 30 şi un pic de ani – să explice de ce lucrurile nu merg bine în România, nici social, nici politic, nici economic. . Pentru mine acesta a fost un prim pas: să-i conving că în România totuşi lucrurile se vor mişca.”

    A crezut întotdeauna că nu mai există cale de întoarcere, că evenimentele din decembrie ’89 au reprezentat cu adevărat o turnură pentru tot ceea ce înseamnă viaţa din România. Îşi aminteşte că la începutul anilor ’90, pentru că pe partea de construcţii nu se întâmplau prea multe lucruri, a trebuit să caute soluţii pentru extinderea activităţii şi astfel grupul a ajuns importator oficial pentru Renault în România (inclusiv Renault Trucks – n. red.), cu rezultate bune – „o experienţă nouă şi interesantă pentru grup”. Aproximativ în aceeaşi perioadă au ajuns importator şi pentru Michelin în România. „Sigur, acum vorbim de domenii în care nu am activat direct, dar la partea de studii şi analize am avut, zic eu, un rol important şi un impact în faptul că aceste două companii majore au ajuns să fie prezente după aceea în România direct”, succesul acestor companii fiind, de altfel una dintre marile satisfacţii ale carierei sale.

    Nu a fost însă totul drept şi lin, continuă Neagu. „Am avut aşteptări mari în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei din România, cu intrarea în NATO. La fel, aşteptări mari odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Aşteptări care fost încetinite, dar cum speranţa moare ultima, am continuat să sper că în România lucrurile vor intra încet, încet pe un făgaş normal.”

    Anul 2009 a fost, la rândul său unul dificil, care a adus o criză profundă pe piaţa utilajelor de construcţii, cu o scădere de circa 85% a pieţei, însă care a adus şi „o şansă să-mi demonstrez calităţile de lider şi de manager, să reduc costurile, dar, în acelaşi timp, să păstrez structurile pentru perioadele ce au urmat”.

    Criza pandemică recentă a reprezentat iarăşi un punct de cotitură, nu doar prin latura medicală, ci şi prin faptul că „lanţurile de aprovizionare au fost foarte mult afectate şi a trebuit să găsim  soluţii alternative astfel încât partenerii noştri de afaceri din România să nu aibă de suferit, sau să sufere cât mai puţin în urma acestor disfuncţionalităţi aduse de COVID”.

     

    O şansă rară

    Neagu subliniază că, în această industrie şi în business în general, un aspect important este predictibilitatea, iar această predictibilitate se bazează, din păcate, destul de mult pe factorul politic, aşa că schimbările de priorităţi creează foarte multă confuzie în ceea ce se întâmplă pe acest segment al construcţiilor. „Iar aici mă refer poate un pic mai mult la construcţiile mari, de infrastructură, pentru că acestea depind în mare măsură de deciziile politice. Este un punct în care nu numai managerii de pe partea de construcţii au de suferit. Cred că, în general, majoritatea CEO-ilor se plâng de această lipsă de predictibilitate, că vorbim de taxe, că vorbim de subvenţii, de balanţa între investiţii şi social, totul are un impact asupra bugetelor. Evident, aceste probleme îngreunează luarea deciziilor.”

    El adaugă că o altă parte importantă, atunci când vorbim de viitor, este optimismul, ce trebuie să se regăsească în analizele economice făcute de fiecare companie pe termen mediu şi lung, chiar dacă pe termen scurt pot să apară şi sincope. „Piaţa din 2023 a fost bună pentru România, atingând un nivel de aproximativ 4.200 de utilaje. Mult mai exact vom şti în momentul în care vom avea raportul european, undeva prin luna martie-aprilie. E o piaţă în creştere puternică faţă de 2022, iar această creştere s-a datorat în primul rând subvenţiilor europene. Am beneficiat de o extensie a bugetului care se termina în 2020. O extensie nemaipomenită, pentru că au fost fonduri şi proiecte care au continuat şi au putut să fie utilizate inclusiv în 2023. Astfel, 2023 a fost un an limită care a fost acordat României şi aş spune că s-a încercat şi s-a reuşit.”

    Subvenţiile, explică el, sunt cele care au fost şi sunt folosite de către clienţii businessului, pentru achiziţia de utilaje de construcţii sau altfel de utilaje necesare pentru creşterea capacităţii şi competitivităţii economice a companiilor din România. În acelaşi timp, există partea de fonduri europene, „o diferenţă de nuanţă, căci sunt aceiaşi bani, dar o altă categorie. Aceşti bani sunt folosiţi pentru finanţarea lucrărilor”. Astfel, există două canale prin care banii vin de la Uniunea Europeană. Subvenţiile pentru achiziţia de echipamente şi fondurile europene, care, în general, sunt folosite pentru finanţarea proiectelor. „Ambele segmente au funcţionat bine în 2023. Am avut aşadar un final de buget extins, plus demararea mai multor proiecte pe partea de PNRR şi asta a crescut încrederea investitorilor în companiile din România. În acelaşi timp, cred că sunt destul de mulţi antreprenori care au sesizat că situaţia geo-politică actuală ar putea să fie o şansă în plus pentru România să devină un hub logistic interesant. Aici avem optimismul investitorilor privaţi, care au fost foarte activi pe partea de parcuri industriale, pe partea de office. Deci totul a totul a fost bine şi frumos în 2023. Asta a şi dus la un an record, aş spune eu.”

     

    Un an record urmat de un an flat

    „Oare putem să avem doi ani cu record unul după altul?”, întreabă retoric executivul, adăugând că, în opinia sa, şansele sunt relativ mici. „Iar când spun acest lucru mă refer un pic la contextul mondial şi european. Dacă ne uităm un pic la Europa, şi nu numai în Uniunea Europeană, piaţa utilajelor de construcţii a înregistrat în 2023, deşi nu avem datele exacte, o scădere probabil între 8 şi 10%, în condiţiile în care în România am avut o creştere de piaţă de peste 30%, deci atipic. Previziunile la nivel european pentru 2024 sunt că piaţa utilajelor va fi undeva flat. Nu ar trebui să ne aşteptăm la o creştere în România, iar dacă dăm deoparte ponderea subvenţiilor europene în achiziţia de utilaje, care a reprezentat undeva 45% în 2023, ei bine, această pondere acum o vedem pe baza analizelor noastre undeva la 25% în 2024.” Potrivit estimărilor companiei, în anul curent vânzările din piaţa utilajelor de construcţii ar putea fi împărţite între investitorii privaţi, cu un procentaj de circa 25%, apoi subvenţiile europene, cu un rezultat similar, de 25%, iar cea mai important contribuţie ar putea s-o aibă programele de infrastructură mare, cu tot ce intră în PNRR. „Iar aici suntem legaţi de deciziile politice şi de acţiunile politice care vor fi demarate, implementate în 2024. Sincer cred că cei care au frâiele în toate segmentele au şansa să pună la punct măsuri astfel încât să nu încetinim partea de PNRR. Vorbim de bugete mari care vin din partea Uniunii Europene, trebuie să fim suficient de inteligenţi şi să le utilizăm pe toate cât mai repede. Nu cred că vom mai beneficia în viitor de aceste extensii de până la trei ani pentru bugetele europene.”

    Cea mai importantă contribuţie ar putea-o avea programele de infrastructură mare, cu tot ce intră în PNRR. Iar aici suntem legaţi de deciziile şi acţiunile politice care vor fi demarate, implementate în 2024. Sincer cred că cei care au frâiele în toate segmentele au şansa să pună la punct măsuri astfel încât să nu încetinim partea de PNRR. Vorbim de bugete mari care vin din partea Uniunii Europene, trebuie să fim suficient de inteligenţi şi să le utilizăm pe toate cât mai repede. Nu cred că vom mai beneficia în viitor de aceste extensii de până la trei ani pentru bugetele europene. Liviu Neagu, CEO, Bergerat Monnoyeur România şi Republica Moldova

    Liviu Neagu nu vede însă 2024 ca un nou an record, dar crede că ar putea să fie, în continuare, un an bun pentru partea de construcţii şi de utilaje de construcţii. El a identificat trei motive principale care pot influenţa acest segment. Primul este situaţia geo-politică şi economică mondială – evoluţia relaţiilor economice dintre UE, Statele Unite şi BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite – n. red.), care ar putea afecta undeva în proporţie de 10-15% activitatea de construcţii din România. Menţionează apoi conflictul din Ucraina, foarte aproape de graniţele noastre care poate să aibă un impact undeva între 15 şi 25% pe partea de construcţii. „Şi nu în ultimul rând avem situaţia politico-economică locală, cu patru runde de alegeri, care poate să aibă un impact undeva între 25 şi 35% pe piaţa totală de construcţii. Deci sunt trei elemente importante de care trebuie să ţinem cont. Sigur că, dacă ceva se îndreaptă, intrăm pe partea de creştere a pieţei, dar dacă ceva merge mai rău, intrăm pe partea negativă. Deci noi estimăm că piaţa ar putea să fie oriunde, ţinând cont de aceşti factori, între 2.500 şi 3.500 de utilaje în 2024, şi chiar dacă ar fi o scădere faţă de 2023, nu este o scădere dramatică.”

    Pe termen lung, într-un orizont de timp de 5-10 ani, dacă sunt analizaţi o serie de indicatori economici, piaţa din România, crede Neagu, poate să meargă cu vânzările undeva la un nivel situat între 6.000 şi 8.000 de utilaje pe an, deci aproape dublu faţă de ceea ce se vinde în acest moment. „Depinde foarte mult de deciziile politice care se vor lua. Depinde foarte mult de bugetele europene. Depinde foarte mult de modul în care vom şti să prezentăm şi să ne apărăm interesele naţionale în faţa diferitelor subcomisii europene. Dar până la urmă, depinde de noi, şi nu numai de oamenii politici. Depinde şi de cei care lucrează în mass-media, de cei care ştiu să promoveze într-o manieră pozitivă interesele României pe termen lung.”

    Cu paşi mici spre utilaje verzi

    O provocare a viitorului, care se va face în această industrie tot cu paşi mici, este tranziţia spre verde, o tranziţie „de lungă durată, probabil mai lungă decât ceea ce a fost anunţat în primă fază, şi o tranziţie care va fi costisitoare, care va însemna eforturi atât din partea fabricanţilor, cât şi din partea ţărilor, companiilor care vor intra pe acest segment”. Dacă pe anumite segmente, cum sunt zona de logistică sau rezidenţială, tranziţia spre verde poate să fie făcută mult mai rapid şi mult mai uşor, pe partea utilajelor de construcţii executivul spune că aceasta e mai grea, mai dureroasă şi mai costisitoare. „Gândiţi-vă la următorul scenariu – aveţi de efectuat o lucrare în Bucureşti şi veniţi cu nişte maşini electrice. Unde le veţi încărca? Va trebui să le scoateţi, să le duceţi înapoi la un loc de încărcare. Presupunând că aveţi un astfel de punct de încărcare suficient de puternic astfel încât să reziste. Vorbim de dimensionarea reţelei electrice. Va fi extrem, extrem de greu pentru firmele de construcţii să găsească echilibrul între a fi verzi, a fi mobile şi a-şi controla costurile. Vorbim de lucrări şi de bugete care sunt alocate pe anumite lucrări. Gândiţi-vă că ar trebui să mărim aceste bugete de două ori. Reprezintă un efort fantastic pentru populaţia României, pentru că aceşti bani trebuie să vină de undeva. Deci tranziţia spre verde pe piaţa de utilaje de construcţii s-ar putea să fie un pic mai lungă.”

    Paşii, adaugă el, vor fi mai mici. „Noi ne dorim ca anul acesta să prezentăm cel puţin două utilaje electrice în România – acestea în plus faţă de stivuitoare electrice şi de concasoare, existente deja în portofoliu. Pe partea de cariere şi balastiere vom avea, în 2025, două produse full electrice, deci suntem prezenţi şi dezvoltăm. Aş spune că iarăşi suntem un vârf de lance, pe segmentul construcţiilor, dar sunt mult mai multe tipuri de utilaje, mult mai multe aplicaţii care necesită această tranziţie.”

    Neagu atrage atenţia asupra faptului că termenul de funcţionare în gol (regim de funcţionare a unui utilaj în care acesta nu îndeplineşte funcţia pentru care a fost conceput, dar oprirea completă nu este convenabilă – n. red.) a utilajelor în România este cu aproximativ 30-35% mai mare decât media Uniunii Europene. „Am făcut nişte analize în urma cărora am ajuns la concluzia că dacă am reduce timpul de funcţionare în gol cu 10% pentru început, amprenta de carbon ar fi cu 7% mai mică.” De aceea, compania şi-a propus să implementeze un proiect pilot în România, prin care să monitorizeze acest indicator cu un sistem de urmărire live a utilajelor pentru cel puţin 10-15 companii, care au mai multe utilaje şi vor dori să îmbrăţişeze acest demers de reducere a amprentei de carbon. „Din partea noastră, va însemna investiţii în personal, care să analizeze corect informaţiile care vin şi să transmită indicaţiile, sugestiile de rigoare clienţilor care sunt şi care vor fi înrolaţi în acest program. Nu înseamnă neapărat o tranziţie la verde, dar este o tranziţie către reducerea amprentei de carbon. Deci prin economii reuşim să facem lucruri mai rapid decât prin schimbările tehnologice previzionate în acest domeniu. Din punctul de vedere al costurilor noastre, vorbim de circa 100.000 de euro în 2024. Cu acest buget vom putea să urmărim mult mai multe utilaje, mult mai mulţi clienţi. Este un program pilot, dar în care noi avem foarte mare încredere şi credem că se poate extinde la mult mai multe companii de construcţii.”

    Bugetele aprobate pentru dezvoltarea activităţii din România sunt de peste 17 milioane Euro pentru următorii 5 ani.

  • Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, vrea ca blocul european să încurajeze şi să subvenţioneze industria de apărare

    Bruxelles-ul ar trebui să încurajeze şi să subvenţioneze industria de apărare să majoreze producţia şi să se consolideze, după cum a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, într-un interviu FT.

    Ursula von der Leyen a explicat că Bruxelles-ul dezvoltă strategia pentru industria de apărare în timp ce se uită la modul în care statele europene s-au mobilizat pentru a încuraja producţia de vaccinuri împotriva Covid-19 sau pentru achiziţii comune de gaz natural.

    „Trebuie să cheltuim mai mult, trebuie să cheltuim mai bine, trebuie să cheltuim european”, a spus Ursula von der Leyen.

    Strategia europeană pentru încurajarea industriei de apărare ar trebui să fie propusă în luna februarie şi va avea nevoie de aprobarea statelor membre. O parte dintre acestea ar putea să se opună eforturilor pe care le face Comisia Europeană pentru a centraliza deciziile de investiţii în apărare.

    Nevoia de a investi mai mult în industria de apărare vine pe fondul unui context geopolitic tot mai complex, în care invazia ruşilor din Ucraina împlineşte doi ani şi în care perspectiva revenirii lui Donald Trump la conducerea SUA ridică mai multe semne de întrebare.

    „Avem o piaţă de apărare foarte fragmentată, iar asta trebuie să se schimbe. (…) Care este competenţa Comisiei? Este industria. Acesta este core-business-ul nostru”.

    La nivel global, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9% în 2023, ating un nivel record de 2.200 de trilioane de dolari, din care cheltuielile ţărilor membre NATO reprezintă aproximativ jumătate, potrivit unui raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).

    Dintr-o altă perspectivă, bugetele de apărare ale NATO, China, Rusia şi India reprezintă mai mult de 70% din cheltuielile militare, conform raportului.

    Mai mult, cheltuielile de apărare ale statelor NATO, excluzând SUA, au crescut cu 32% după ce Putin a invadat Crimeea în 2014.

    În ceea ce priveşte anul 2024, raportul IISS estimează că vom vedea o nouă creştere a cheltuielilor de apărare la nivel global.

    Thinktank-ul crede că lumea „a intrat într-o perioadă mai periculoasă în ultimele 12 luni”.

  • Legătura dintre profit şi „mai verde, mai eficient”

    Pentru Schneider România, furnizor de soluţii integrate de management al energiei şi automatizării, plusurile s-au regăsit deopotrivă la capitolele cifră de afaceri, profit şi număr de angajaţi, conform celor mai recente date disponibile la Ministerul Finanţelor. 2022 a adus un profit de aproape trei ori mai mare decât precedentul an şi de aproape zece ori mai mare decât 2019. Iar viitorul se „aşază” în zodia celei de-a patra revoluţii industriale.

    În principiu, marile proiecte de infrastructură sunt motoarele de creştere pentru acest business, spune Lucian Enaru, country general manager, Schneider Romania, Moldova, Armenia, dar specific, domeniile în care compania a avut activitatea cea mai intensă în ultima vreme au fost al serviciilor de sănătate, industrial, al clădirilor rezidenţiale şi comerciale, dar şi al transportului urban. „În domeniul serviciilor de sănătate, am fost implicaţi tot mai mult în proiecte de modernizare a infrastructurii de distribuţie a energiei electrice, avem echipamente şi soluţii care pot îmbunătăţi atât siguranţa în spitale, cât şi calitatea actului medical, totul e să existe intenţii de renovare şi modernizare. Multe clădiri de spitale şi clinici au îmbătrânit şi au nevoie de infrastructuri energetice care să susţină echipamentele moderne de intervenţie, în siguranţă”. Compania este tot mai prezentă în zona de management al clădirilor industriale, comerciale şi rezidenţiale, pentru că sunt multe companii al căror echilibru financiar a fost afectat de perioada pandemiei şi de contextele macroeconomice ulterioare, iar acum se văd în situaţia de a eficientiza costuri pentru a atinge un nou punct de stabilitate. „Economiile cu energia electrică sunt extrem de importante în acest context, iar noi le putem ajuta să le atingă”.

    Printre proiectele cele mai importante derulate şi finalizate de Schneider România în 2023 se numără colaborarea cu eMAG. „Povestea cu eMAG a început în urmă cu câţiva ani, la centrul logistic de lângă Bucureşti, fiind continuată cu echiparea centrului logistic al companiei din Budapesta. Am fost implicaţi în proiectul celui mai sustenabil magazin IKEA din sud estul Europei, deschis vara aceasta, la Timişoara. De asemenea, am fost implicaţi în proiectul de modernizare a infrastructurii de transport urban din Vaslui, care a migrat spre transportul electric. Sunt doar câteva dintre proiectele despre care putem vorbi acum, fiind finalizate în 2023, dar, avem multe altele în derulare. În 2024 vom continua colaborările cu companiile mari locale şi cu corporaţii industriale pe proiecte de investiţii importante. Şi 2024 se anunţă ca fiind un an intens!”, adaugă Lucian Enaru.

    Tot el mai spune că la nivel global, inovaţia este o continuă stare de spirit pentru companie. „Suntem promotori ai eficienţei energetice şi ai folosirii judicioase a resurselor energetice de mai multe decenii, previzionând migrarea economiei către digital şi sustenabil. Tot ce facem este să căutăm să anticipăm nevoile companiilor în materie de energie electrică şi să ne asigurăm că acestea pot fi îndeplinite într-un mod sigur şi durabil”, conform executivului Schneider România. Acest lucru este cu atât mai important acum, când presiunea asupra reţelelor electrice este tot mai mare şi când depindem atât de mult de online, în viaţa personală, cât şi în cea profesională.

    La nivel local, compania nu are divizii de cercetare şi dezvoltare în sensul tradiţional, dar „inovăm în ceea ce priveşte gestionarea resurselor umane, construim soluţii inovatoare pentru clienţii noştri care, consultându-se cu noi ajung să-şi dorească şi ei să fie cât mai eficienţi şi să poată gestiona cât mai bine cheltuielile operaţionale, din care costurile cu energia sunt o componentă foarte importantă. Practic, pentru companiile mari cu care lucrăm, nu există două proiecte identice, totul se face cu o doză serioasă de creativitate… inginerească”, afirmă Lucian Enaru.

    În acest domeniu, serviciile reprezintă un „must have”, spune executivul Schneider, care admite că a durat ceva timp până când piaţa a înţeles utilitatea serviciilor de audit şi consiliere. Tendinţa clienţilor, în trecut, era să ceară punctual furnizorilor şi partenerilor echipamentele pe care le considerau necesare, la momentul unei investiţii. „În ultima vreme, însă, lucrurile evoluează cu o viteză fantastică, suntem influenţaţi atât de puternic de situaţiile economice şi geopolitice pe care nu le putem controla sau anticipa, încât tot mai mulţi lideri de business se documentează mult mai riguros sau implică parteneri de tehnologie în fazele iniţiale ale proiectelor lor de business, pentru că înţeleg că astfel vor fi mai bine pregătiţi pentru orice ar urma. În plus, de când raportarea ESG a devenit obligatorie, avem tot mai multe companii care ne solicită ajutorul pentru a se conforma obiectivelor de eficienţă, iar acest fapt a impulsionat şi mai mult partea de servicii din activitatea noastră”.

    Cât priveşte anul care tocmai a început, Lucian Enaru se aşteaptă la extinderea activităţii sub impactul raportării ESG şi al proiectelor de investiţii industriale care se prefigurează. Inteligenţa artificială va câştiga tot mai mult teren în activităţile curente, extinzându-se şi „a patra revoluţie industrială” şi care se referă la încorporarea soluţiilor şi practicilor sustenabile la nivelul companiilor industriale şi preocupări tot mai accentuate pentru dezvoltarea, modernizarea şi eficientizarea reţelelor electrice.

  • Răsturnare de situaţie în industria de petrol şi gaze: Profitul gigantului Shell s-a prăbuşit cu 29% anul trecut. În 2022 compania înregistra cele mai bune rezultate din istorie

    Gigantul britanic Shell a depăşit aşteptările analiştilor înregistrând un profit de 28,25 de miliarde de dolari în anul 2023. Cu toate acestea, profitul a scăzut cu 29% faţă de anul 2022, scrie CNBC.

    Analiştii prefigurau un profit de 27,5 miliarde de dolari pentru anul 2023, conform unor date compilate de LSEG.

    În anul 2022, Shell raportase un profit de 39,9 miliarde de dolari.

    Shell a anunţat că rezultatele au reflectat rezultatele bune din activitatea de tranzacţionare a gazului natural lichefiat şi a optimizării marjelor.

    Compania a anunţat totodată o creştere a dividendelor cu 4% pentru trimestrul al patrulea, respectiv un program de buyback în valoare de 3,5 miliarde de dolari pe parcursul următoarelor trei luni.

    CEO-ul Wael Sawan a explicat că este „mulţumit de progresul companiei, dar încă sunt multe lucruri de făcut”.

  • Care este industria care are cea mai mare nevoie de inteligenţa artificială?

    Inteligenţa artificială poate fi utilizată şi pentru a scrie sonete în stilul lui Shakespeare sau pentru a traduce mai rapid texte dintr-o limbă în alta, dar un spaţiu în care această tehnologie poate să-şi arate cu adevărat utilitatea este cel al analizei de date şi al livrării de prognoze. industrie care are nevoie ca de aer de o asemenea soluţie este cea a utilităţilor.

    Acesta este şi pariul făcut de start-up-ul local Ogre.AI, care a şi reuşit să dezvolte un produs dedicat furnizorilor de electricitate, proiect pentru care compania derulează în prezent o rundă de finanţare de 2 mil. euro. „Ideea a venit de la faptul că am avut legatură cu ceea ce înseamnă piaţa de echilibrare din România, unde am văzut care erau pierderile asociate unei prognoze de proastă calitate pe care le produceau toţi operatorii din piaţa de electricitate.

    Cumva şi producătorii, furnizorii, dar şi distribuitorii au această reglementare prin care în fiecare zi trebuie să producă o prognoză pe care o notifică către OPCOM (Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale) şi pe baza acestei prognoze sunt sau nu penalizaţi în piaţa de echilibrare. Şi atunci cam de aici a pornit ideea iniţială. De asemenea am şi avut ocazia să iau parte la nişte proiecte care au implementat nişte soluţii similare şi am găsit câteva deficienţe în acele soluţii şi ne-am gândit că putem să facem un lucru mai bun“, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Matei Stratan, CEO şi cofondator al Ogre AI. El a pornit proiectul în 2020 în baza propriei experienţe avută în domeniul energiei.

    Prima versiune a soluţiei Ogre AI a fost gata repede, însă a avut nevoie de îmbunătăţiri ulterior. „În 2020 am lucrat împreună cu un singur programator şi am dezvoltat o soluţie pentru prognoza producţiei de energie din fotovoltaice, iar în 2021 m-am asociat şi cu ceilalţi doi cofondatori şi am început să dezvoltăm mai serios şi bazat pe nişte principii importate din industria de hedge funds unde au soluţii foarte avansate de AI şi machine learning.“

    Ce face însă concret soluţia Ogre AI? „Practic, clienţii ne pun la dispoziţie nişte date, în special date istorice, de exemplu despre consum, date istorice despre producţie, iar noi le cuplăm cu o serie de informaţii şi date pe care le avem «in house». De exemplu, am dezvoltat modele meteo <<in house>> pentru a face o prognoză mai bună şi, în funcţie de problema pe care dorim să o rezolvăm –  fie consum sau producţie, cuplăm cu alte tipuri de date, iar AI-ul hotărăşte singur ce date foloseşte pentru acea problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Pentru partea de distribuţie, fiind şi proiecte puţin mai complicate, prognozăm consumul propriu tehnologic al acestor companii, care practic înseamnă câtă energie se pierde atunci când transportă electricitatea, de exemplu, pe infrastructura de reţea. Dar platforma funcţionează destul de simplu, adică nu vrem să aducem greutăţi pe umerii clienţilor şi practic le cerem cât mai puţin, iar restul de informaţii, de date, provin de la noi. Acest lucru este de altfel şi unul dintre deficienţele pe care le-am descoperit la competiţie – inţial rugau companiile să vină ei cu datele lor, neavând experienţă de data science sau de programare şi atunci nu ieşeau lucruri foarte bune din punct de vedere al matematicii“, a explicat Stratan.

    Platforma Ogre AI se bazează pe AI (inteligenţă artificială) şi ML (machine learning), aceasta prognozând generarea de energie, consumul, pierderile tehnologice şi comerciale din reţea şi diferite anomalii din sistem. Reprezentanţii Ogre AI susţin că pot reduce pierderile financiare ale clienţilor săi din domeniul utilităţilor – energie electrică şi termică, apă şi salubritate – cu până la 30%. Până acum Ogre AI a implementat soluţiile sale pentru 12 companii mari, printre care se numără Enel, CEZ, Engie, PPC, DEER şi E.ON. Start-up-ul şi-a propus la finalul anului trecut să atragă în total o rundă de finanţare de circa 2 milioane de euro, sumă pe care să o investească atât în extinderea echipei, în special pe partea de marketing şi vânzări pentru a susţine intrarea pe noi pieţe, cât şi în partea de cercetare-dezvoltare pentru a îmbunătăţi în continuare produsul. Din suma ţintită pentru această rundă, start-up-ul a atras deja 625.000 de euro de la Soulmates Ventures şi a lansat în decembrie şi o campanie de strângere de fonduri pe platforma SeedBlink, prin care vrea să atragă circa 200.000 de euro.     

    „Suntem în discuţii cu VC-uri din străinătate şi cu potenţiali business angels şi vrem să atragem finanţare şi prin crowdfunding – ne pregătim să ridicăm nişte bani în următoarea perioadă şi prin SeedBlink. Intenţionăm să ridicăm o rundă cât mai mare, având în vedere mediul, astfel încât să ne extindem «runway-ul» şi să putem să scalăm mai repede pentru că avem «product market fit» – suntem cu produsele acolo unde ne-am dorit şi credem că «time to market» e foarte important în special în acest domeniu“, a spus CEO-ul şi cofondatorul Ogre AI.

    Până la această rundă, Ogre AI a mai obţinut o investiţie iniţială de 2 milioane de euro de la fondul local de investiţii Early Game Ventures (lead investor), fondul de venture capital londonez MMC şi de la mai mulţi investitori internaţionali de tip business angel.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Matei Stratan, CEO şi cofondator al Ogre AI.

    Ce face? A dezvoltat o platformă bazată pe inteligenţă artificială dedicată jucătorilor de pe piaţa de utilităţi.

    „Suntem în discuţii cu VC-uri din străinătate şi cu potenţiali business angels şi vrem să atragem finanţare şi prin crowdfunding – ne pregătim să ridicăm nişte bani în următoarea perioadă şi prin SeedBlink. Intenţionăm să ridicăm o rundă cât mai mare, având în vedere mediul, astfel încât să ne extindem «runway-ul» şi să putem să scalăm mai repede pentru că avem «product market fit» – suntem cu produsele acolo unde ne-am dorit şi credem că «time to market» e foarte important în special în acest domeniu.“

    2. Invitat: Elisa Rusu, CEO şi acţionar în cadrul Omnicredit

    Ce face? A creat o platformă prin intermediul căreia persoanele juridice pot obţine o finanţare rapidă exclusiv online. În cei patru ani de activitate circa 600 de companii din România, iar în prezent are în portofoliul său 100 de companii active, finanţările acordate acestora ridicându-se la aproximativ 7 milioane de euro.

    „Avem în portofoliu mulţi transportatori, multe companii care lucrează în zona de infrastructură, unde beneficiar final de foarte multe ori este statul, pentru că au fost foarte multe proiecte care s-au lansat în anii aceştia, proiecte finanţate şi cofinanţate pe diverse surse – cu bani româneşti sau din afară. De asemenea, avem în portofoliu mici producători, mici retaileri şi 2-3 companii de IT.“

    3. Invitat: Şerban Jinga, fondator şi acţionar al Evo Beauty

    Ce face? A dezvoltat o soluţie software care să ajute jucătorii din domeniul de beauty să îşi digitalizeze o parte din procese.

    „Avem peste 250 de clienţi din zona de beauty şi wellness, majoritatea clienţilor fiind jucători mari, clinici mari, lanţuri mari de înfrumuseţare, însă lucrăm pe partea de educaţie IT chiar şi la saloane mici. Mare parte dintre clienţii Evo Beauty sunt în Bucureşti, dar avem clienţi în oraşele mari precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov, Sibiu. Dar ce ne propunem să facem în perioada următoare este să ne extindem mai mult în ţară, dorim să fim şi mai prezenţi şi să creştem acest nivel de awareness. Urmând acest principiu de extindere concentrică, pe viitor ne gândim să ieşim şi din România spre ţările vecine, precum Ungaria, Polonia, Bulgaria, Moldova.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Daniel Georgescu, cofondator al dMonitor – motor de căutare pentru persoane expuse politic.

    Ce e nou? Start-up-ul local a lansat recent un produs nou, mult îmbunătăţit faţă de prima versiune, care îi va permite să scaleze businessul la nivel internaţional, primele pieţe vizate pentru extindere fiind Republica Moldova şi Serbia. Noul produs a fost dezvoltat cu ajutorul unui grant în valoare de 65.000 de euro de la Innovation Norway.

    „Am pus pe picioare un produs nou de tehnologie care ne permite să ne extindem internaţional. Avem o nouă platformă de KYC (know your customer – n. red.). Acoperim acum un spectru mai larg din zona noastră de activitate, aceea de anti-money laundering software. Putem scana pentru sancţiuni internaţionale, liste de anti-money laundering, liste puse la dispoziţie de orice instituţie interna­ţională, plus lucrurile pe care le făceam şi înainte legate de persoanele expuse public din România. A fost un efort destul de complex pentru noi, dar suntem foarte mulţumiţi de rezultatul pe care l-am avut.“

    2. Invitat: Cristian David, fondator şi CEO al Klap – platformă pentru dispozitive recondiţionate.

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în prezent în căutarea unei finanţări de circa 600.000 de euro pentru a susţine dezvoltarea unei platforme dedicate segmentului B2B prin intermediul căreia să digitalizeze şi automatizeze o serie de procese în relaţia cu clienţii de tip persoane juridice şi prin care să le ofere o serie de servicii.

    „Pentru că ne dorim să scalăm şi să creştem mai repede, am început să verificăm şi să vedem care ar fi parteneriatele pe care le putem închide cu po­sibile surse de finanţare externe, astfel încât să creştem şi să scalăm mult mai rapid. Pentru început, necesarul nostru de finanţare este de circa 600.000 de euro, bani pe care îi vom folosi pentru diversificarea modelului de business în special în zona software şi pentru atragerea de noi talente în echipa noastră. Avem câteva segmente în care ne dorim să aducem cei mai buni profesionişti şi experţi în domeniile lor. În acelaşi timp, bineînţeles, pentru că am crescut capacitatea şi pentru că am diversificat portofoliul de produse ne dorim şi extinderea operaţională.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Fabrica de sârmă Dan Steel Group, aflată în procedură de faliment, a fost vândută pentru 7,5 milioane de euro către Intertranscom Impex, producător de plasă sudată din Bacău detinut de antreprenorul Ioan Teslaru

    Fabrica de sârmă Dan Steel Group Beclean, una dintre cele mai importante companii ale industriei metalurgice din Romania, aflată în procedură de faliment, a fost vândută, în cadrul unei licitaţii publice, pentru suma de 7,5 milioane de euro, către Intertranscom Impex SRL, producător de plasă sudată din Bacău detinut de antreprenorul Ioan Teslaru.

    Noul proprietar vrea să repornească producţia.

    „Am reuşit, în urma unui proces amplu şi riguros, să identificăm investitori viabili pentru una din companiile ce au jucat un rol cheie în industria metalurgică. Prin această tranzacţie de succes, setăm premisele pentru continuarea dezvoltării eficiente a industriei metalurgice din România şi reuşim să salvăm încă un obiectiv important din istoria afacerilor româneşti”, declară Andrei Besoiu, Sales Manager, CITR Cluj.

    CITR Filiala Cluj împreună cu Prime Insolv Practice, în calitate de lichidatori judiciari, au organizat licitaţia în data de 25 ianuarie 2024.

    Înfiinţată în 1991, societatea Dan Steel Group Beclean a avut ca principal obiect de activitate producţia de metale feroase, sub forme primare şi de feroaliaje (cuie, sârmă zincată, sârmă împletită, plasă sudată, panouri etc), destinate atât pieţei interne, cât şi celei externe (Ungaria, Polonia, Serbia, Cehia, Slovacia). Produsele fabricate de societate au fost destinate în special sectorului construcţiilor şi al agriculturii, precum şi altor ramuri ale industriei, care realizau bunuri de larg consum.

    Declinul cifrei de afaceri a început în anul 2017, când diminuarea volumului de business a condus la reducerea capitalului de lucru şi la creşterea semnificativă a gradului de îndatorare. Situatia financiară a fabricii a fost influentată şi de măsurile impuse în anul 2018 de Comisia Europeană asupra importurilor unor categorii de produse aparţinând industriei siderurgice, care au obligat Dan Steel Group Beclean să îşi asigure materia primă din cadrul UE, cu plata în avans. Compania a acumulat datorii de peste 35 milioane euro.

     

  • Cele 8 mld. euro primite în 2023 de la UE au făcut din construcţii o ramură pe care economia se bazează solid pentru creştere, mai mult decât pe industrie

    ♦ Lucrările de construcţii au crescut pe volum, la 11 luni din 2023, cu 12,5% ♦ Vremea caldă a ajutat sectorul care, în noiembrie, a crescut cu 2,6% faţă de octombrie ♦ În primele trei trimestre, construcţiile au contribuit cu 0,3% la creşterea economică de 1,4%, faţă de un minus de 0,6%, contribuţia industriei.

    Industria a avut un recul puternic anul trecut, cu un minus de 5% la 11 luni (ultimele date publice), pe fondul tulburărilor încă mari din ţările occidentale cu care industria României are legături puternice – cu Germania în special – şi unde creşterea este slabă. Zona euro se aşteaptă la o creştere anemică şi anul acesta, în jur de 1%. Nici România nu a performat cine ştie ce anul trecut, un plus de 1,4% pe primele trei trimestre şi vom vedea, probabil, o creştere şi mai mică pe final de 2023 (datele vor fi publicate de INS la 14 februarie). Creşterea de anul trecut, chiar nemulţumitoare cum este, a venit dintr-un an agricol bun, dar şi din evoluţia bună a unui sector care nu înseamnă decât 6% din PIB, dar care merge, de la pandemie încoace, foarte bine: construcţiile.

    Construcţiile au crescut la 11 luni din 2023 cu 12,5% şi au contribuit la avansul PIB din primele trei trimestre cu 0,3%. Agricultura a contribuit şi ea cu 0,3%, IT&C tot cu 0,3%, iar comerţul cu 0,2%. Industria a tras în jos: minus 0,6%.

    Dar sectorul construcţiilor nu a mers cu toate motoarele pornite. Pe ansamblu, sectorul a crescut cu 12,5%. Dar, pe obiecte de construcţii, rezidenţialul a scăzut cu 7,5%, iar sectorul nerezidenţial (şcoli, spitale) a crescut cu doar 0,5%. În schimb, sectorul construcţiilor inginereşti (autostrăzi, poduri, viaducte, pasaje) a crescut spectaculos: plus 31,7%.

    De aceea construcţiile inginereşti merită o atenţie aparte, chiar şi pentru că se văd – pasajul de la Doamna Ghica din Bucureşti se vede, lucrările de pe Centrura Bucureştiului drumul expres spre Râmnicu Vâlcea se văd şi ele cu ochiul liber. Se lucrează pe şosele şi pe autostrăzi într-un ritm mai evident şi mai solid decât în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că sunt bani pentru ele.

    De la integrarea în UE pâna la finalul anului trecut, România a primit de la UE 92 de miliarde de euro şi, scăzând contribuţia ei la bugetul Uniunii, a rămas cu un plus de 62,5 miliarde de euro. Anul trecut, România a primit de la UE 10,8 miliarde de euro şi a contribuit cu 2,8 miliarde de euro la bugetul Uniunii. A avut, deci, un sold pozitiv de 8 miliarde de euro. Care înseamnă 2,5% din PIB, adică în jur de 8% din ceea ce avem noi ca veniturile fiscale, care sunt la 27 % din PIB.

    Aşa că fondurile UE au ajutat sectorul construcţiilor foarte mult. Banii de la UE sunt împrăştiaţi în toate părţile, dar sectorul construcţiilor inginereşti beneficiază de fonduri importante şi atunci, ceea ce părea că nu se va întâmpla niciodată începe să se întâmple.

    Cum vremea a fost bună, construcţiile au rămas pe un plus solid la final de an 2023. În noiembrie faţă de octombrie, construcţiile inginereşti au crescut cu 6,1%, sectorul nerezidenţial cu 5,9% şi cel rezidenţial cu 2,8%.

  • Turbulenţe în industria cripto: Bitcoin, cea mai valoroasă criptomononedă de pe piaţă, se străduieşte să-şi revină după ce a înregistrat recent o scădere bruscă de aproape 10%

    Bitcoin duce lupte temeinice pentru a se redresa după o scădere de până 9,22% înregistrată la începutul săptămânii, raportează Bloomberg.

    Criptomoneda a suferit puţine modificări joi dimineaţă, tranzacţionându-se la aproximativ 43.056 de dolari, marcând astfel o recuperare parţială a pierderilor recent înregistrate.

    Tokenul – alături de o parte semnificativă a industriei cripto – s-a prăbuşit brusc miercuri, eveniment pe care unii l-au legat de declaraţiile analistului Matrixport Markus Thielen, care a susţinut că SEC ar putea respinge toate propunerile de ETF-uri Bitcoin în această lună.

    Scăderea a dus la lichidarea a peste 600 de milioane de dolari în poziţii pe toate criptomonedele de pe principalele burse, potrivit datelor Coinglass. 

    Ca răspuns la reacţia pieţelor, fondatorul Matrixport, Jihan Wu, a scris pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, că este „nerealist să credem că un raport Matrixport ar putea declanşa prăbuşirea unei pieţe de mărimea unui trilion de dolari”.

  • Unul din doi tineri găseşte atrăgătoare o carieră în industria dezvoltării jocurilor, un segment de 300 mil. de dolari în România, dar nu are unde să studieze. Care sunt totuşi opţiunile?

    Peste 50% dintre elevi şi 62% dintre părinţi consideră o potenţială carieră în gaming foarte atractivă, arată o cercetare realizată de compania de cercetare IZI Data la comanda Bucharest International School of Management (BISM) pentru a testa motivele alegerii universităţii în rândul elevilor de liceu şi părinţilor acestora. Cu toate acestea, opţiunile de studii în acest domeniu sunt limitate pe plan local, mai spun reprezentanţii BISM.

    “Studiile arata ca aproape 8 milioane de români cu vârste cuprinse între 15-64 de ani joacă jocuri video cel puţin o dată pe lună, indiferent de sex (51% femei şi 49% bărbaţi). Industria românească de dezvoltare a jocurilor este estimată acum la peste 300 de milioane de dolari şi se aşteaptă să crească în următorii ani.”

    În acest context, la finalul anului trecut, BISM a lansat ECHO SCHOOL, un program de licenţă care îşi propune să formeze viitori specialişti în gaming, o industrie care la nivel international a depăşit deja industria de film sau de entertainment.

    “ECHO SCHOOL este primul program de licenţă din România axat pe creşterea următoarei generaţii de creatori de jocuri. Este realizat în parteneriat cu Bucharest International School of Management (axat în domeniul educaţiei practice de leadership), Amber Studio (studio independent din România) şi cu o universitate internaţională.”

    ECHO SCHOOL propune trei programe de studiu, fiecare cu o perioadă de desfăşurare de 3 ani: Game Design & Production, Game Engineering, Computer Arts & Animation. Cursurile vor începe în toamna acestui an, iar la finalizarea acestora studenţii vor primi o diplomă de licenţă recunoscută internaţional. Una dintre condiţiile pentru acceptarea candidaţilor este o medie de cel puţin 7,5 la examenul de bacalaureat.

     

     

  • China îşi îndulceşte poziţia faţă de jocurile de noroc după o debandadă de 80 de miliarde de dolari

    China a aprobat luni 105 jocuri interne, cel mai recent indiciu că Beijingul îşi înmoaie poziţia după ce, săptămâna trecută, măsurile sale de înăsprire a restricţiilor din industrie au dus la o debandadă de 80 de miliarde de dolari, conform Bloomberg.

    Printre titlurile aprobate se numără cele operate de Tencent Holdings Ltd. şi NetEase Inc., cei doi mari editori de jocuri din China care au fost loviţi de noile reguli ale Beijingului. Aprobările de luni arată că autorităţile chineze sprijină dezvoltarea jocurilor online, a declarat o asociaţie din industrie într-o postare pe WeChat, republicată de agenţia oficială de ştiri Xinhua.

    Oficialii chinezi au reaprins teama că vor începe o nouă rundă de represiuni în domeniul tehnologiei, după ce principalul organism de reglementare a jocurilor de noroc, Administraţia Naţională pentru Presă şi Publicaţii, a anunţat vineri noi reguli pentru a limita dezvoltarea jocurilor online, inclusiv un plafon nespecificat pentru cheltuielile efectuate de jucătorii adulţi.

    Printre restricţiile suplimentare se numără interzicerea recompenselor pentru autentificările frecvente şi a duelurilor forţate între jucători şi chiar interzicerea conţinutului care încalcă securitatea naţională.

    În timp ce Tencent şi NetEase şi-au văzut vineri valoarea de piaţă scăzând cu zeci de miliarde de dolari în Hong Kong, NPPA a anunţat, în timpul orelor de tranzacţionare, aprobarea a 40 de titluri de jocuri de noroc importate, inclusiv cele operate de cele două companii. Măsura nu a contribuit prea mult la restabilirea încrederii investitorilor.

    Mai mulţi analişti, inclusiv cei de la Citi, au declarat, de asemenea, la scurt timp după apariţia noilor restricţii, că Tencent şi NetEase nu ar trebui să fie afectate în mod semnificativ, dar acest lucru nu a împiedicat acţiunile celor două companii să se prăbuşească în tranzacţiile din SUA.

    Administraţia a declarat sâmbătă că va asculta feedback-ul din partea părţilor interesate, inclusiv a companiilor şi a jucătorilor, pentru a îmbunătăţi regulile.

    Restricţiile radicale, care au luat prin surprindere jucătorii din industrie şi investitorii în ultima zi de tranzacţionare înainte de Crăciun, au amintit multora de represiunea brutală din sectorul tehnologic din 2021. În acel an, diverse agenţii au impus brusc restricţii în sectoare de la comerţul electronic la divertisment, punând la pământ Ant Group Co. şi Alibaba Group Holding Ltd., susţinute de Jack Ma, în timp ce au decimat industria educaţiei online prin declararea profiturilor ca fiind ilegale.

    “Ultimele evenimente reflectă dorinţa guvernului de a avea un peisaj de jocuri mai mare şi mai divers, cu un conţinut inovator de o calitate superioară, dar fără monetizare excesivă sau jocuri “pay-to-win””, a declarat Yang Wenfeng, vicepreşedinte senior al studioului de jocuri Paper Games din Shanghai. “Guvernul preferă ca editorii să obţină profituri prin practici corecte şi inovaţie de produs, mai degrabă decât prin aprofundarea strategiilor de monetizare.”