BusinessMagazin

Tag: incredere

  • SONDAJ: Câţi români cu Volkswagen mai au încă încredere în marca germană

    Aproape două treimi dintre românii care deţin o maşină Volkswagen afirmă că au încă încredere în promisiunile făcute de producătorul auto german, chiar dacă procentajul acestora a scăzut în urma scandalului dieselgate, arată sondajul realizat de D&D Research.

    Firma de cercetare a comparat un set de date culese în 2013 despre brandurile Volkswagen, Dacia şi Ford cu date de la începutul lunii octombrie a acestui an.

    Astfel, ponderea posesorilor de Volkswagen care mai au încredere în promisiunile brand-ului a scăzut cu 8 puncte procentuale faţă de 2013, la 64%. Volkswagen era în urmă cu doi ani marca în care românii aveau cea mai mare încredere dintre cele trei branduri analizate, cu un procentaj de 72%, fiind urmată de Ford, cu 57%, şi Dacia, cu 45%.

    În timp ce Volkswagen a scăzut, Dacia şi Ford au înregistrat creşteri puternice, la 74%, respectiv 78%.

    Ponderea posesorilor de Volkswagen care consideră că brandul comunică corect către consumatorii săi a scăzut de la 64% la 53%, în timp ce în cazul Ford a urcat de la 55% la 77%, iar în cel al Dacia de la 47% la 81%.

    “Numărul posesorilor de Volkswagen care consideră că brandul pe care îl conduc are o conduită caracterizată de onestitate s-a redus cu un sfert în era post dieselgate. Cifrele arată încă o dată faptul că relaţia şoferilor cu brandurile auto pe care le conduc e mai complexă de «cât bagă maşina». Pe de altă parte, acestea nu sunt veşti deloc bune pentru Volkswagen. Ele semnifică faptul că impactul dezamăgirii clienţilor săi va începe să se regăsească pe deplin în vânzări abia de acum înainte, în ciuda bine-cunoscutei preferinţe a românilor faţă de mărcile made in Germany”, se arată în comunicatul D&D Research.

    Astfel, doar 55% dintre românii posesori de Volkswagen consideră că brandul este caracterizat de onestitate, faţă de 73% în urmă cu doi ani. În cazul Ford, acest indicator a urcat de la 66% la 79%, iar în cel al Dacia de la 52% la 83%.

    Pentru această analiză, D&D Research a comparat datele obţinute de la posesorii de Volkswagen cu cele de la Ford şi Dacia, iar participanţii la studiu au fost persoane care conduc aceeaşi maşină în 2015 ca şi în 2013, la data primei măsurări.

    Sondajul a fost realizat online şi prin telefon în anii 2013 şi 2015, pe eşantioane de 1.043, respectiv 770 persoane şi are o eroare maximă admisă a datelor de plus/minus 3,5%, la un grad de încredere de 95%. Datele pentru acest an au fost culese în perioada 30 Septembrie – 7 Octombrie.

  • SCANDALUL VOLKSWAGEN: Încrederea investitorilor în economia Germaniei, la minimul ultimului an. Grupul va reduce investiţiile cu 1 miliard de euro pe an

    Indicele referitor la aşteptările investitorilor şi analiştilor calculat de institutul ZEW a scăzut la numai 1,9 puncte în octombrie, de la 12,1 puncte în septembrie. Indicele, care estimează evoluţiile economice în următoarele şase luni, este în declin pentru a şaptea lună consecutiv.

    Analiştii anticipau că indicele va coborî la 6,5 puncte.

    Recunoaşterea de către Volkswagen, pe 18 septembrie, că a înşelat testele de poluare prin instalarea unui soft ilegal pe 11 milioane de automobile diesel din întreaga lume, a costat grupul până la 33 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă, în timp ce indicele bursier german DAX a scăzut cu 3,5% în următoarele două şedinţe de tranzacţionare.

    Scandalul s-a declanşat într-o perioadă în care economia germană axată pe exporturi trebuie să se adapteze la scăderea cererii pe pieţele emergente.

    Exporturile Germaniei au scăzut cu 5,2% în august, cel mai mult după momentul de vârf al recesiunii din 2009.

    Comenzile fabricilor şi producţia industrială au scăzut în mod neaşteptat, iar institutele economice ale ţării au redus estimările privind avansul economic din 2015.

    În acelaşi timp, consumul intern, investiţiile şi redresarea zonei euro susţin încă economia germană.

    Indicele ZEW referitor la condiţiile economice actuale a coborât la 55,2 puncte în octombrie, de la 67,5 puncte, iar indicele privind aşteptările pentru zona euro a scăzut la 30,1 puncte, de la 33,3 puncte.

    Investiţii reduse

    Grupul Volkswagen va reduce investiţiile cu 1 miliard de euro pe an la marca VW, faţă de nivelul planificat, precum şi alte costuri, şi va schimba tehnologia pentru automobilele diesel, după scandalul provocat de manipularea rezultatelor testelor pentru emisiile poluante, relatează MarketWatch.

    Noul board al mărcii Volkswagen a decis că vehiculele diesel “vor fi echipate cu sisteme de evacuare a emisiilor care folosesc cea mai bună tehnologie pentru mediu”.

    Astfel, vehiculele diesel destinate Europei şi Americii de Nord vor fi prevăzute cu tehnologie SCR şi AdBlue, cât mai curând posibil.

    Brandul se va concentra totodată mai mult pe dezvoltarea de modele hibrid şi electrice. Noua generaţie a modelului premium Phaeton va fi electrică. În plus, brandul VW va accelera programul de eficientizare a operaţiunilor.

    În urma scandalului, Volkswagen a încercat să limiteze daunele, dar Standard & Poor’s a retrogradat luni ratingul pe termen lung al grupului, măsură care va creşte costurile de finanţare ale producătorului auto.

    VW a bugetat pentru trimestrul al treilea costuri de 6,5 miliarde de euro pentru finanţarea unei campanii de rechemări în service a 11 milioane de automobile diesel, pentru înlocuirea softului ilegal, care va avea loc în 2016.

     

  • Fotograful care a petrecut opt ani cu cea mai violentă bandă de motociclişti din Noua Zeelandă: “Dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”

    Jono Rotman, un fotograf din Wellington, a petrecut aproape opt ani în preajma Mighty Mongrel Mob, o bandă de motociclişti din Noua Zeelandă ai cărei membri sunt renumiţi pentru că trăiesc într-o lume din care sunt excluse persoanele obişnuite. Fotograful a reuşit să  câştige încrederea membrilor şi să obţină acces la lumea lor. A reuşit astfel să facă fotografii de excepţie ale membrilor Mighty Mongrel Mob.

    Rotman a povestit publicaţiei Daily Mail Australia că a început să le câştige încrederea în momentul în care a început să facă fotografii ale închisorilor din Noua Zeelandă.  ”Am discutat cu un ofiţer de legătură al găştii în închisoare, care mi-a oferit contactul unui membru Mighty Mongrel Mob, iar lucrurile au evoluat de acolo”, a spus el.

    Rotman a început să călătorească prin ţară, vizitând casele şi cluburile câtorva membri ai benzii de motociclişti. ”Istoria lor este extrem de violentă, aşa că, evident, m-am simţit intimidat de multe ori. Exista mereu o înţelegere nevorbită că dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”, povesteşte el.

    Tatuajele faciale, cât şi svastica nazistă sunt câteva dintre însemnele folosite de membrii găştii, cu scopul de a-şi arăta rebeliunea faţă de autoritate. Pentru a le câştiga încrederea, Rotman le-a specificat că vrea să se concentreze pe artă, şi nu spre expunerea lor. ”Găştile de acest tip au un set de porniri umane duse la extrem. Asta am vrut să explorez.”

    La începutul anului, a realizat o expoziţie de portrete, în care l-a inclus şi pe cel al lui Shane Harrison, un ucigaş ce făcea parte din bandă.

    ”Munca nu este despre cine ce a facut sau ce s-a întâmplat. Este vorba despre o anumită  istorie a ţării care ar putea fi studiată prin acest proiect, nu despre stereotipuri legate de aceşti oameni.”, a spus el.

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.

  • Cum vede şeful CFA Institute peisajul financiar postcriză 
şi ce sfaturi are pentru bancheri

    „Cred că va trece o generaţie până ca lucrurile să se schimbe. Sper să mă înşel, dar cred că situaţia este similară cu criza financiară din 1929, când a fost nevoie de 30-40 de ani. Iar noi suntem la doar şase ani de la debutul crizei financiare“, a declarat într-un interviu Paul Smith, care participat la o reuniune regională a organizaţiilor profesionale CFA din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa găzduită la Bucureşti de CFA România.

    Aceasta înseamnă că vor fi mai puţine investiţii în active cu grad ridicat de risc cum ar fi acţiunile sau în infrastructură, iar oamenii vor deţine prea mult cash sau vor investi prea mult în proprietăţi sau în aur, deci în active despre care ei cred că au o valoare de tezaurizare, ba chiar în unele ţări vor ţine banii „la saltea“, pentru că nu au încredere în intermediarii din sectorul financiar.

    Acest comportament poate avea consecinţe negative pentru economia mondială pentru că aceasta nu va creşte atât de repede cum ar fi posibil, a explicat şeful CFA Institute. „Având în vedere modul cum industria financiară s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani, cred foarte mult că trebuie să încercăm să încurajăm instituţiile de reglementare, investitorii şi angajatorii să recunoască faptul că standardele etice sunt absolut cruciale pentru a construi încrederea şi pentru a construi un sistem financiar care să funcţioneze“.

    Problema în finanţe este că sunt prea mulţi bani şi există, de asemenea, mulţi oameni foarte inteligenţi: în consecinţă, avem un cocktail foarte periculos de bani şi de inteligenţă şi, uneori, acesta poate să o ia pe o cale groaznic de greşită dacă nu are la bază înţelegerea scopului pentru care existăm, de a servi nevoile societăţii, apreciază şeful CFA Institute. „Aceasta a fost provocarea: sectorul financiar a fost separat de obiectivul său şi ceea ce facem la CFA este să încercăm să reconec-tăm sectorul financiar cu scopul său. La fel ca în toate profesiile, dacă vă gândiţi la medici, avocaţi, contabili, scopul nostru este să servim nevoile societăţii şi dacă uităm acest lucru, tot felul de lucruri rele se pot întâmpla“.

    Bancherii au fost acuzaţi că şi-au asumat riscuri mari, uneori prea mari, în căutarea profiturilor. Practicile salariale excesive au fost considerate ca fiind unul dintre factorii declanşatori ai crizei financiare mondiale. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat o serie de critici atât în Statele Unite, cât şi în Europa, în special în cazul băncilor care au primit ajutor de la stat pentru a se salva. După apariţia celei mai grave crize financiare şi economice de după Marea Depresiune din anii ’30, la nivel mondial se încearcă construirea unui nou sistem de reglementare şi de supraveghere a sectorului financiar.

    Cât de important a devenit riscul reputaţional pentru sectorul bancar după criza financiară recentă? Este crucial, pentru că reputaţia este totul, apreciază Paul Smith. „Cred că dacă lucraţi cu banii altor oameni, reputaţia este cel mai important lucru pe care îl aveţi. Şi ne-am dori ca investitorii, fie că sunt investitori privaţi sau publici, să acorde mai multă atenţie unor astfel de probleme. Cea mai mare temere a mea este că dacă industria financiară nu poate dovedi oamenilor că se com-portă într-un mod pe care societatea îl respectă, atunci rezultatul este o intensificare a reglementării deoarece societatea va trebui să se protejeze, iar acesta nu este un rezultat bun pentru nimeni“.
    Ce recomandă şeful CFA Institute bancherilor? Să se întoarcă la bankingul de bază şi să se reconecteze cu clienţii.“Care este scopul tău ca bancă? Băncile sunt în business pentru a pune economia reală în mişcare, iar sfatul meu pentru bancheri ar fi: daţi-vă seama care sunt clienţii voştrii şi serviţi-i mai bine“.

  • Simona Halep: Nu joc cel mai bun tenis, dar încrederea mea este foarte mare şi astfel câştig

    “Nu am mai jucat împotriva ei şi întotdeauna e greu să evoluezi cu o jucătoare pe care nu o cunoşti. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut. A însemnat foarte mult. M-am simţit un pic obosită şi este greu să controlez această situaţie. Mă bucur că am putut să câştig astăzi. Este o jucătoare dificilă, care loveşte mingea repede şi foarte puternic. Am vrut doar să mă adaptez la stilul ei şi să fiu agresivă. Mă bucur că am câştigat la Indian Wells, cel mai important titlu din carieră, dar nu simt că joc în acest moment cel mai bun tenis al meu. Însă încrederea mea este foarte ridicată şi poate că ăsta este motivul pentru care câştig multe meciuri. Abia aştept să joc în turul următor şi să evoluez mai bine ca astăzi”, a spus Halep.

    Ea le-a mulţumit numeroşilor suporteri români, care au încurajat-o din tribunele arenei numărul 2 din complexul sportiv din Crandon Park: “Suporterii români mă ajută foarte mult şi vreau să le mulţumesc. Mulţumesc (n.r. – în lima română)! Vă aştept la meciul din turul următor”.

    Jucătoarea de tenis Simona Halep, locul 3 WTA şi cap de serie numărul 3, a învins-o, duminică, pe sportiva italiană Camila Giorgi, locul 37 WTA şi cap de serie numărul 30, cu scorul de 6-4, 7-5, şi s-a calificat în optimile de finală ale turneului de categorie Premier Mandatory Miami Open.

    Halep s-a impus dupa un meci care a durat o oră şi 30 de minute, reuşind astfel cea mai bună performanţă din carieră la turneul din Florida.

    În faza următoare, jucătoarea română va evolua împotriva învingătoarei dintre Victoria Azarenka din Belarus, locul 36 WTA, şi Flavia Pennetta din Italia, locul 28 WTA şi cap de serie numărul 15, meci care se dispută tot duminică.

    Calificarea în optimile de finală este recompensată cu un premiu de 59.185 de dolari şi 120 de puncte WTA.

     

  • Explozia pieţei suplimentelor alimentare, văzută de doi antreprenori: “Dacă s-ar respecta regulile, jumătate dintre concurenţi ar dispărea”

    „Nu ne-am dorit niciodată şi nici nu ne dorim să dăm boomuri. Nu vrem să investim pe termen scurt şi să scoatem profit tot pe termen scurt.“ Aşa rezumă cei doi antreprenori ultimul deceniu în care au dus afacerea Secom de la zero la 107 angajaţi şi vânzări de peste 10 milioane de euro pe an din importul şi distribuţia de suplimente alimentare.

    Cei doi au intrat în business încă din studenţie, când s-au şi cunoscut, şi au decis să construiască îm-preună o afacere, ajunsă astăzi la o cotă de piaţă de circa 5%. Au contactat producătorii din Statele Unite ale Americii şi alte ţări şi au adus în România tratamente complementare, menite să sprijine terapia pentru pacienţii cu probleme de sănătate. „Suntem prima companie din România care a adus pe piaţă ciupercile medicinale şi alte ingrediente unice şi ne-am extins an de an portofoliul aducând produse pe care piaţa nu le avea.

    În 2004, piaţa ştia doar de echinacee, propolis, păpădie“, spune Lucia Costea. Din 2008, Secom a dez-voltat o echipă de reprezentanţi medicali care să promoveze produsele din portofoliu la medici şi farma-cişti, dat fiind că informaţiile despre suplimentele alimentare importate de companie lipseau, la fel ca şi cererea. Cei doi nu sunt interesaţi de exit, deşi admit că fondurile de investiţii i-au căutat în ultimii ani ca să afle dacă ar ceda parţial sau total businessul.

    Lucia şi Andrei vorbesc deschis despre felul în care şi-au dezvoltat afacerea pe o piaţă cu reguli dis-cutabile şi în care cei mai mulţi rivali au depăşit demult limitele competiţiei corecte. În prezent, suplimen-tele care au în componenţă doar vitamine şi minerale primesc pentru punerea pe piaţă un aviz de la Ministerul Sănătăţii, însă cele care conţin cel puţin o plantă în compoziţie sunt avizate de Institutul de Bioresurse Alimentare, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. „Oferta din piaţă este mult mai mare faţă de 2008 şi a explodat nu neapărat pe seama cererii consumatorului, ci pe baza unor observaţii ale diverselor companii că ar fi un sector care s-ar dezvolta.

    Doar că, în România, cererea nu s-a dezvoltat în acelaşi ritm cu oferta“, spune Andrei Costea. În ciuda stocului de produse existent în farmacii şi pe internet, consumatorul român priveşte circumspect anumite suplimente şi efectele rapide promise de către producătorii acestora. „Fitoterapia şi industria suplimentelor alimentare erau până nu demult asociate cu practici dubioase, populare, de vrăjitorie. Nu am auzit vreo ştire pozitivă despre piaţa asta.

    Mulţi încearcă să fure prin practici înşelătoare sau alte practici comerciale incorecte. Am văzut reclame care promit că vor creşte imunitatea de două ori, lucru care este imposibil.“ Legislaţia permisivă şi lipsa unor instrumente clare de reglementare şi de monitorizare sunt, potrivit antreprenorilor, un obsta-col general în dezvoltarea acestei pieţe. „În capsula respectivă puteţi pune şi pământ sau iarbă de la noi din curte şi apoi să o vindeţi în mii de farmacii.

    Pe baza acelui produs, teoretic, se elaborează documente de laborator cu care mergeţi la Institut (de Bioresurse Alimentare – n.r.), loc în care nimeni nu îl verifică, ci se validează doar documentele. Iar de mâine îl puteţi vinde. Chiar şi ei sunt supăraţi că nu pot face mai mult, însă asta e legea.“ Vidul legislativ a făcut ca piaţa românească a suplimentelor alimentare să fie dominată de sute de produse vândute cu sloganuri mincinoase, unele neavizate sau avizate ilegal, dar şi de produse avizate legal dar care conţin alte substanţe decât cele pentru care s-a obţinut avizul.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Marcel Bărbuţ, Adeplast: Dacă un concurent face cu 10 angajaţi ceea ce tu faci cu 15, mai bine să nu te apuci

    Am pornit la drum cinci parteneri, dar numai eu am vrut binele firmei, aşa că am fost nevoit să cumpăr treptat părţile celorlalţi pentru că nu am putut sta în companie cu cineva care face prostii. Abia în 2007 am devenit unicul acţionar.

    Apoi, m-aş asigura mereu ca toată lumea să creadă că sunt în firmă, chiar dacă nu sunt acolo. Trebuie să creezi această psihoză pentru ca angajaţii să ştie că sunt mereu văzuţi şi controlaţi de şefi. Dacă nu ai un program de minimum trei-cinci ani în care să ştii unde ajungi, este o mare problemă. Când am început eu afacerile, puneai un leu şi luai patru. Astăzi nu mai e aşa.

    Bătălia există pe toate segmentele de piaţă, de aceea trebuie să îţi cunoşti bine competitorii şi să le ştii cifrele şi deciziile. Dacă un concurent face cu 10 angajaţi ceea ce tu faci cu 15, mai bine să nu te apuci. Calculele trebuie făcute cât mai precis, iar atenţia la salarii trebuie să fie constantă. Dacă plăteşti un angajat cu mult mai mult decât nivelul pieţei, afacerea devine foarte complicată. Totul trebuie negociat foarte atent, de la finanţare până la furnizori şi salarii. Dacă ar fi să o iau de la capăt în condiţiile actuale, m-aş gândi de două ori dacă să încep sau nu.

  • Wargha Enayati, Regina Maria: Trebuie să ai încredere că poţi să reuşeşti, chiar dacă lucrurile par imposibile

    Este bine să faci paşi mici, nu să faci planuri mari şi pe termen lung.  Astfel vei evita să fii dezamăgit.  Timpul îţi va arăta, ca şi mie de altfel, că nu trebuie să forţezi lucrurile.

    Te-aş sfătui să încerci să-ţi dezvolţi un simţ al siguranţei în afaceri, să nu-ţi fie teamă atunci când afacerile cresc prea mult şi să ai încredere că le poţi creşte singur mai departe.  Încearcă să nu reacţionezi niciodată impulsiv.

    Trebuie să ai încredere că poţi să reuşeşti, chiar dacă lucrurile par imposibile.  Aşa cum poate ştii, eu am reuşit să readuc numele Reginei Maria în conştiinţa tuturor românilor prin numirea businessului după această măreaţă Regină. Nu-mi imaginam să fie posibil, dar iată că am reuşit.  De asemenea, ca şi bahá’í, este foarte important să te gândeşti tot timpul cum să faci cunoscută şi Credinţa Bahá’í, aşa cum a făcut Regina Maria şi cum am încercat şi eu să fac în toţi aceşti ani.

    Eu am reuşit să ofer locuri de muncă pentru 2.000 de oameni într-un domeniu nobil şi să mă ţin de profesia mea de medic.  Aşa cum ne sfătuieşte Bahá’u’lláh, “Munca depusă în spiritul servirii semenilor este o formă de devoţiune, înseamnă slujirea lui Dumnezeu” şi asta te îndemn să faci şi tu, orice profesie ai alege.  Bineînţeles că te-aş sfătui să devii medic, chiar cardiolog, dar tu trebuie să hotărăşti.

    Şi nu în ultimul rând, îţi doresc să ai parte de o familie frumoasă, aşa cum am eu!

  • Udrea: Mă simt mai în siguranţă supravegheată de poliţie

    “Nu am încredere aproape în nimeni în acest moment”, a precizat Udrea, într-o declaraţie făcută la Palatul Parlamentului. “Leg ce mi se întâmplă de lucrurile pe care le ştiu despre cum funcţionează sistemul. Nu sunt parte a sistemului”, a adăugat Udrea.

    Ea a mai spus că nu acuză cu nimic SRI şi că ”un om, şi anume Coldea nu înseamnă o instituţie”.

    “Nu acuz cu nimic SRI, un om nu înseamnă o instituţie. Domnul Coldea este doar un om”, a arătat Udrea.

    Anterior, Udrea declarase că împlicarea sa de către DNA în dosarul ”gala Bute” este determinată de acuzaţiile sale la adresa directorului interimar al SRI, Florian Coldea şi că reprezintă o încercare de intimidare şi decredibilizare a sa.