BusinessMagazin

Tag: inchidere

  • Spania naţionalizează toate spitalele private din ţară în timp ce ţara se închide din cauza coronavirusului. Studenţii sunt chemaţi să ajute în spitale

    Guvernul spaniol a naţionalizat toate spitalele şi toţi furnizorii de servicii medicale din ţară într-o încercare de a combate răspândirea coronavirusului.

    Ministrul Sănătăţii din administraţia premierului Pedro Sanchez a anunţat luni că va pune toţi furnizorii privaţi de servicii medicale şi facilităţile lor sub control public, întrucât răspândirea Covid-19 continuă să afecteze ţara.

    Decizia a fost anunţată iniţial de Salvador Illa, ministrul Sănătăţii din Spania, conform The Guardian.

    Illa a mai spus că studenţii de la medicină din anii patru vor fi rugaţi să ajute sistemul public de sănătate, în timp ce companiile capabile de a produce echipament medical ar trebui să ia legătura cu guvernul, potrivit Politico.

    Spania este una dintre cele mai afectate ţări din afara Chinei în pandemia de coronavirus, iar guvernul a luat mai multe măsuri pentru a încerca să combată răspândirea virusului.

    Guvernul a declarat săptămâna trecută stare de urgenţă la nivel naţional, a închis şcolile şi spaţiile publice şi le-a transmis cetăţenilor că pot părăsi casa doar pentru muncă sau cumpărături esenţiale precum mâncare sau medicamente.

    „Guvernul spaniol va proteja toţi cetăţenii şi va garanta condiţiile normale de trai în care putem încetini pandemia, provocând cetăţenilor cât mai puţine inconveniente cu putinţă”, a anunţat premierul Sanchez.

    Cu peste 11.400 de cazuri, 509 decese şi 1.028 de persoane recuperate, Spania este a patra cea mai afectată ţară din lume până acum, după China, Italia şi Iran.  

     

  • Un gigant auto închide temporar fabricile din Germania, Ungaria şi Franţa

    Producătorul auto Daimler anunţă că închide majoritatea facilităţilor de producţie din Europa pentru cel puţin două săptămâni din cauza perturbărilor care au afectat lanţul de furnizori pe fondul epidemiei de coronavirus – la scurt timp după ce Volkswagen şi alţi producători auto au anunţat mutări similare.

    Producătorul Mercedes-Benz a anunţat că închiderile vor începe săptămâna aceasta, şi vor include fabricile care produc maşini, dube, precum şi departamentele administrative, conform FT.

    Daimler are cinci fabrici în Europa, adică în Germania, Ungaria şi Franţa.

    „Acolo unde trebuie să continuăm operaţiunile, compania va lua măsurile de precauţie necesare pentru a preveni infectarea angajaţilor”, a anunţat Daimler.  

    Compania a transmis că nu poate furniza încă o analiză asupra impactului epidemiei asupra situaţiei financiare a businessului.

     

  • ​Bursa din Singapore se închide pe termen nelimitat ca răspuns la efectele pandemiei de COVID-19: De la începutul anului figurează cu o scădere de 32%

    Filipine a anunţat că, începând cu 17 martie, pe Bursa din Singapore va fi suspendată tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute pentru o perioadă nelimitată, devenind astfel prima ţară care închide pieţele financiare ca răspuns la răspândirea pandemiei de coronavirus, potrivit unui comunicat al Bursei din Filipine şi al Asociaţiei Bancherilor din Filipine, citat de Reuters.

    “Această decizie restricţionează ieşirea investitorilor din mecanism, astfel că nu va fi primită cu amabilitate de către investitorii cărora nu apreciază limitarea fluxului de bani. Ce va face bursa când se va relua tranzacţionarea va depinde de starea pieţelor globale”, spune Manny Cruz, strategist la Papa Securities.

    Decizia vine după ce preşedintele Rodrigo Duterte a decis luni să închidă timp de lună regiunea capitalei pentru a preveni răspândirea coronavirusului pe principala insulă din arhipelag, Luzon, pe care trăiesc nu mai puţin de 57 de milioane de persoane, în contextul în care virusul a infectat cel puţin 140 de persoane şi a ucis 12 oameni.

    Pieţele globale înregistrează scăderi masive pe măsură ce pandemia de coronavirus se extinde, în contextul în care circa 14.000 de miliarde de dolari au fost şterşi din valoarea acţiunilor şi chiar activele sigure precum aurul au fost vândute pentru a acoperi pierderile.

    Indicele principal al Bursei din Singapore, PSEi Composite, cu o capitalizare de 6,5 miliarde de peso filipinezi (112,5 milioane euro), înregistrează de la începutul anului o scădere de 31,7%, tranzacţionându-se la cea mai mică valoare de la finalul lunii septembrie 2012 încoace.

    Pe de altă parte, după ce a fost anunţată închiderea Bursei din Singapore, un fond listat la New York care urmăreşte acţiunile principale de la bursa filipineză a scăzut luni cu 19,5%.

    Închiderea burselor în vremuri de criză este o acţiune destul de rară, dar cu precedent. Bursa americană s-a închis pentru aproape o săptămână după atacul terorist din 11 septembrie 2001, Hong Kong-ul a întrerupt tranzacţionarea în contextul crahului din 1987, aşa-numit Lunea Neagră, iar Grecia a închis bursa pentru aproximativ cinci săptămâni în 2015.

    Un sondaj în rândul investitorilor internaţionali condus de Bursa din Hong Kong în decembrie 1987 a arătat că închiderea bursei a afectat în mod negativ reputaţia acesteia peste hotare şi că a erodat încrederea în piaţa din Hong Kong, cel puţin pe termen scurt.

  • Ar putea fi închiderea burselor o soluţie pentru a calma pieţele? Există precedent

    Fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere înregistrate în ultimele săptămâni nu par a fi potolite de niciun anunţ care altă dată ar fi resuscitat încrederea investitorilor.

    Reducerile de dobândă anunţate de la FED şi până la Banca Angliei, relaxările cantitative de mii de miliarde de euro la un loc deja anunţate, pachetele de stimuli care încearcă să absoarbă o parte din şocul economic generat de faptul că pandemia a îngheţat sectoare întregi – toate acestea nu par să aibă vreun efect, iar dacă aduc creşteri uşoare, acestea s-au dovedit a fi urmate de vânzări agresive.

    Doar săptămâna trecută, bursele europene au înregistrat cea mai proastă şedinţă din istoria lor, în timp ce bursa americană a înregistat ieri cea mai proastă zi din ultiii 33 de ani.

    Sentimentul de teamă nu a putut fi oprit momentan, iar volatilitate este la cote înalte, întrucât indicele VIX, cunoscut drept indicele fricii, s-a apropiat luni de un nivel mai mare decât cel din 2008 – când a început criza economică globală.

    John Authers, senior editor pentru pieţele de capital la Bloomberg – jurnalist cu 29 de ani de Financial Times în spate – a lansat o propunere pentru a calma pieţele bursiere: „Statisticile şi psihologia arată că poate ar trebui să închidem bursele”.

    Puţine instituţii din societatea modernă s-au adaptat pentru lucrul la distanţă, probabil, atât de bine ca pieţele financiare.

    În urmă cu 30 de ani, bursele de acţiuni şi mărfuri lucrau cu un număr mare de traderi într-un spaţiu destul de mic – ceea ce transforma sălile de tranzacţionare în adevărate carnavaluri de cifre şi ţipete.

    Acum, bursele sunt locuri tăcute şi cumva plictisitoare în care sunetul computerelor este cel mai proeminent zgomot. Asta arată că industria pieţelor de capital este pregătită pentru a-şi continua activitatea neîntrerupt chiar şi în această carantină – spre deosebire de majoritatea sectoarelor tranzacţionate la bursă.

    Mulţi oameni din piaţă par acum deschişi la ideea de a închide bursele cu totul temporar. Mecanismul de „circuit-breaker”, care opreşte temporar tranzacţionarea după ce indicii bursieri majori scad prea brusc din cauza vânzărilor agresive s-a activat deja de două ori în SUA în ultima săptămână.

    Şi de mult mai multe ori în cazul tranzacţionării companiilor individuale unde vânzările agresive au adus scăderi bruşte chiar şi de peste 20% pentru liniile aeriene – şi asta doar ieri.

    Chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a intervenit în cazul mai multor companii un mecanism similar în ultimele două săptămâni, din cauza vânzărilor agresive.

    În weekend, pe măsură ce efectele epidemiei de coronavirus s-au extins şi au devenit din ce în ce mai proeminente, o pauză mai lungă de tranzacţionare poate fi o idee care are capătăt tot mai mult sens.

    Propunerea lansată de Authers ar fi o mutare nouă din punct de vedere istoric, întrucât chiar şi în perioada 2007-2009 când oamenii erau îngroziţi în timpul crizei şi situaţia părea mai rea decât acum, nimeni nu era entuziast cu privire la oprirea totală a computerelor.

    El spune că poate aceasta nu e cea mai bună variantă, dar este cu siguranţă una care trebuie pusă pe masă şi discutată astăzi.

    Mai mult, din punct de vedere politic acest lucru este puţin probabil în cazul în situaţia nu se deteriorează mult mai mult. Nicio administraţie nu vrea să îşi asume închiderea burselor.

    Cu atât mai mult administraţia Trump, care se mândreşte cu evouţia burselor.

    Ce precedente mai există?

    Bursele au tendinţa de a rămâne deschise indiferent ce se întâmplă. În ultimii 30 de ani sunt foarte puţin exemple de momente în care Bursa din New York s-a închis neprogramat.

    Prima dată s-a întâmplat în 1997, când mecanismul cunoscut drept circuit-breaker a fost introdus iniţial după crahul cunoscut drept „Lunea Neagră”. Acesta s-a activat când traderii încercau să se adapteze la criza financiară asiatică.

    La acel moment se credea că mecanismul este contra-productiv. După ce vânzările agresive au declanşat mecanismul pentru prima dată, traderii s-au speriat şi au petrecut pauza completând ordine noi de vânzare. Când s-a reluat tranzacţionarea piaţa s-a prăbuşit şi a declanşat mecanismul pentru a doua oară în aceeaşi zi – ceea ce a forţat bursa să rămână închisă toată ziua.

    Incidentul este puţin menţionat astăzi pentru că investitorii de retail au profitat de oportunitate şi au cumpărat la preţuri reduse în ziua următoare, ceea ce a dus la reluarea ciclului de creştere accelerată din anii 90.

    La acel punct, mecanismul de circuit-breaker s-a dovedit util. Sau doar a oferit pieţei siguranţa, în mod eronat, că poate relua creşterea ceea ce a dus la supraevaluările care au conturat criza din 2000.

    A doua oară când bursele au fost oprite a fost la atacurile din 11 septembrie 2001, când pagubele generate de prăbuşirea turnurilor gemene a oprit activitatea în clădirea bursei de valori care se afla în apropiere.

    Tranzacţionarea a fost întreruptă marţi, 11 septembrie, şi nu s-a reluat până luni. Până când s-a reluat tranzacţionarea, dimensiunea pagubelor şi impactul răspunsului fiscal şi monetar al guvernului, au fost mult mai clare.

    Vânzările agresive nu s-au ridicat la nivelul la care se aştepta piaţa, ajungând la un minus de 13% în cel mai rău punct. Până în data de 11 octombrie, S&P 500 a revenit la nivelul dinainte de atacuri.

    Ţinând cont de dimensiunea şocului, reacţia pieţei a fost deosebit de calmă, ajutată de pauza de tranzacţionare.

    A treia oară când a fost închisă bursa a fost declanşat de Furtuna Sandy în octombire 2012 şi nu a avut efecte evidente.

    Precedentul 11 septembrie e interesant. Atunci, ca şi acum, exista un şoc extern semnificativ. Nimeni nu a vrut ca bursa să se închidă atunci, însă închiderea ei a ajutat. Nu ar fi ajutat pe nimeni tranzacţionarea în zilele de după atac în contextul în care încrederea investitorilor era zdruncinată, iar teama ar fi modelat deciziile de investiţie.

    Ce spun statisticile

    Incertitudinea generată printre investitorii de lipsa datelor fundamentale unei decizii de investiţie poate fi fatală pentru unele companii. Momentan, nu se ştie care va fi costul din punct de vedere al vieţilor omeneşti, nu ştim cât va dura, sau cât va dura revenirea.

    Rezultatele trimestriale vor fi, cu siguranţă, afectate semnificativ de actuala criză, însă nimeni nu ştie cât de mult.

    Datele publicate zilele trecute de China arată cel mai prost început de an din ultimii 30 de ani – pentru că doar de atunci face Beijingul datele publice.

    Europa şi SUA încearcă încă să îşi dea seama dacă vor fi afectate economic la fel de grav. Orice încercare de a evalua acţiuni în acest moment va produce volatilitate, care generează confuzie şi care creează, în final, dezamăgire. Vor investi pe ghicite.

    Vineri, de exemplu, pieţele bursiere din SUA au înreigstrat cea mai bună zi din 28 octombrie 2008, ceea ce a adus speranţă. Însă ce a urmat după acea zi din 2008 arată că această speranţă ar putea fi inutilă. De la finalul acelei zile, S&P 500 a mai scăzut cu 29% înainte să atingă un minim patru luni mai târziu.

    Convulsiile puternice sunt caracteristice teritoriului „ursului” (bear market – un minus de peste 20% faţă de maximul ultimelor 52 de săptămâni) şi acestea ar putea continua.

    Unul dintre motivele pentru care bursele ar trebui închise temporar este cel psihologic.

    Încrederea este la pământ şi este greu de prevăzut ce semnal ar putea fi destul de puternic pentru a spori această încredere. În astfel de momente, o pauză curată ar putea fi cea mai elegantă soluţie.

     

     

  • Ludovic Orban despre închiderea metroului din Bucureşti: Este o măsură extremă, fără fundamentare astăzi

    Premierul Ludovic Orban susţine că măsura de închidere a metroului nu are fundamente astăzi şi că ar fi una extremă.

    „În ceea ce priveşte metroul, niciodată până în acest moment nu am avut pe masă analiza unei decizii de închidere. Este o măsură extremă, fără fundamente astăzi, şi cu implicaţii majore în ceea ce priveşte mobilitatea cetăţenilor în Bucureşti”, a spus premierul Ludovic Orban, în timpul unei videoconferinţe, duminică.

    El spune că a trimit Inspecţia Teritoriă a Muncii să impună decalarea programului de lucru în anumite zone din Capitală, astfel încât să se reducă aglomeraţia.

    „Aici am luat măsura şi am investit ITM cu competenţa de aplicare a acestei măsuri, de decalare a programului de începere a pe diferite zone, astfel încât să se evite aglomeraţia la anumite ore. În anumite zone de birouri, spre exemplu, sau într-un parc industrial, sau în zone aproapiate unde sunt mulţi angajaţi, am dat dispoziţie ca unele să înceapă de la 8, altele de la 9, altele de la 10, astfel încât să reducem aglomeraţia”, a spus Orban.

     

  • Este oficial: Încă o ţară europeană declară stare de urgenţă şi ÎNCHIDE graniţele

    Danemarca a anunţat că închide graniţele pentru toţi turişii internaţionali timp de o lună, într-o serie de măsuri drastice prin care vrea să răspândească extinderea epidemiei de coronavirus.

    Astfel, niciun străin non-rezident nu va putea trece graniţa în Danemarca începând de sâmbătă 14 martie şi până pe 13 aprilie, potrivit Forbes.

    Singurii care vor putea trece sunt cetăţenii danezi care se întorc acasă şi cetăţenii care pot fi documentaţi drept cetăţeni ai ţării.

    Celelalte excepţii care vor putea trece graniţa sunt: alimente, medicamente şi bunuri vitale pentru industrie.

    Mette Fredriksen, premierul danez, a anunţat măsura dramatică în cadrul unei conferinţe de presă, vineri seară, acordând astfel mai puţin de 24 de ore înainte de intrarea în vigoare.

    La momentul anunţului premierului, Danemarca înregistra 801 cazuri, dintre care 23 erau în spital, iar patru se aflau în terapie intensivă.

    În ciuda măsurilor anunţate, Fredriksen spune că se aşteaptă ca numărul cazurilor să crească şi să existe şi decese.

    „Suntem într-un teritoriu necunoscut, dar sunt sigur că vom trece prin asta împreună”, a spus ea.

    Premierul descrie măsurile drept „agresive”, dar spune că este convinsă că merită, chiar dacă beneficiile se vor vedea abia mai târziu.

     

     

     

  • World Class nu îşi închide sălile de sport, în pofida recomandărilor instituţiilor româneşti de evitare a deplasărilor care nu sunt necesare. Ce măsuri a luat totuşi compania

    Reţeaua de săli de sport World Class România şi-a anunţat şi aceasta măsurile pentru prevenţia răspândirii coronavirusului. Chiar dacă reţeaua îşi va păstra uşile deschise, compania a anunţat câteva măsuri de precauţie, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a companiei:

    · Toate echipamentele de fitness sunt igienizate cu soluţii biocide de 4 ori pe zi;
    · Compania pune la dispoziţia membrilor soluţii dezinfectante pe care să le folosească obigatoriu pentru dezinfectarea mâinilor şi a echipamentelor de fitness înainte şi după fiecare utililzare;
    · Vestiarele sunt curăţate cu o concentraţie ridicată de soluţii biocide care distrug virusurile;
    · În cluburile World Class nu va mai fi permis accesul unui număr de peste 100 de persoane în într-un club, compania reduce capacitatea maximă a claselor noastre şi monitorizează check-in-ul pentru a fi în conformitate cu recomandările Guvernului;

    De asemenea, reprezentanţii World Class România îi sfătuiesc pe toţi membrii reţelei să se informeze doar din surse autorizate despre evoluţia situaţiei nou create şi să ia toate măsurile de prevenţie recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

  • Producătorul Lamborghini îşi închide fabrica din Sant’Agata Bolognese până pe 25 martie 2020

    Automobili Lamborghini intensifică măsurile de combatere a răspândirii pandemiei Coronavirus. În sprijinul ultimelor directive ale guvernului italian, uzina din Sant’Agata Bolognese se închide de la 13 până la 25 martie 2020, inclusiv, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Stefano Domenicali, preşedinte şi CEO al Automobili Lamborghini, a declarat: „Această măsură este un act de responsabilitate socială şi de o grijă faţă de oamenii noştri în situaţia de urgenţă pe care o întâlnim în Italia în aceste zile şi care se manifestă şi în străinătate. Aşa cum am făcut deja până acum, continuăm să monitorizăm situaţia pentru a reacţiona rapid şi eficient, cu sprijinul colaboratorilor noştri, şi pentru a putea reîncepe operaţiunile cu energie la momentul potrivit.”
     

  • Bursele din Asia-Pacific se tranzacţionează ca-n Vestul Sălbatic: Bursele din Australia şi India au recuperat scăderi dramatice şi au închis în teritoriu pozitiv

    Pe bursele din regiunea Asia-Pacific s-a tranzacţionat „ca-n Vestul Sălbatic”, vineri, în contextul în care două pieţe majore au revenit în teritoriu pozitiv în aceeaşi şedinţă în care s-au lovit de limita vânzărilor agresive.

    Indicele australian S&P/ASX 200 a recuperat spectaculos o scădere de peste 8% şi a încheiat şedinţa de tranzacţionare în teritoriu pozitiv, pe o creştere de 4,42%.

    În acelaşi timp, în India, indicele Nifty 50 se tranzacţionează pe o creştere de 0,6% la ora redactării acestui material, după ce anterior în zi a scăzut rapid cu 10% – ceea ce a dus la oprirea temporară a tranzacţionării, în conformitate cu mecanismul automat care se aplică în cazul vânzărilor agresive.

    Indicele thailandez SET se tranzacţionează încă în teritoriu negativ, în scădere cu 0,98%, însă a recuperat cea mai mare parte din scăderile din zi, întrucât şi în cazul acestuia s-a aplicat mecanismul de întrerupere de la tranzacţionare în cursul şedinţei de vineri, din cauza unei scăderi abrupte de 10%.

    Indicele japonez Nikkei 225 a închis şedinţa pe o scădere de 6,08%, după ce ajunsese şi la un minus de 10% în cadrul şedinţei de vineri. Joi, bursa japoneză a intrat în teritoriul ursului – o scădere de peste 20% faţă de maximul uiltimelor 52 de săptămâni.

    În Coreea de Sud, indicele Kospi se tranzacţionează pe o scădere de 3,8%, după ce a înregistrat scăderi şi de 7,5% vineri.

    Indicele Hang Seng din Hong Kong a recuperat o parte din scăderea de 6% de la începutul şedinţei şi se tranzacţionează pe o scădere de 2,4%.

    În China, bursa din Shanghai se tranzacţionează pe o scădere de 1,3%, faţă de minus 3% la începutul şedinţei.

    Per-total, indicele MSCI Asia ex-Japan a înregistrat o scădere de 0,47%, în comparaţie cu un minus de 4,57% pe care l-a atins în timpul şedinţei de vineri.

    Cea mai proastă zi din istorie pentru bursele europene

    Bursele europene au înre­gistrat joi cea mai proastă zi din istorie în contextul în care la ora 18.00 (ora României), indicele paneuropean Stoxx 600 înre­gistra o scădere de peste 10%, cel mai afectat fiind sectorul de tu­rism, care a scăzut cu 12,6% după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o interdicţie de călătorie în SUA valabilă 30 de zile pentru cele 26 de ţări din spaţiul Schengen.

    Pe lângă decizia preşedintelui Trump, investitorii au reacţionat negativ la decizia Băncii Centrale Europene de a nu reduce do­bân­zile – aşa cum au făcut Fed, banca centrală ame­ricană, şi Banca Angliei.

    Bursele europene au în­re­gistrat scăderi masive: in­dice­le german DAX 30 a scăzut cu 12%, indicele francez CAC 40 a în­re­gistrat o scădere de 12,3%, FTSE 100 a scăzut cu 10%, în timp ce indicele spaniol IBEX scă­dea cu aproape 14%.

    Chiar dacă Banca Centrală Europeană a anunţat un pachet de stimuli de peste 120 miliarde euro, investitorii se aşteptau ca instituţia condusă de Christine Lagarde să reducă dobânda de referinţă pentru a stimula economia zonei euro în faţa pandemiei de coronavirus

    Cea mai proastă zi din 1987 pentru bursa americană

    Bursa americană înregistra joi la ora 18.00 (ora României) una dintre cele mai proaste zile din istorie, în contextul în care toţi indicii majori au continuat să sca­dă după „caruselul“ de săptămâna aceasta, pe fondul şocurilor economice transmise de epidemia de coronavirus care s-a trans­format în pandemie.

    Indicele S&P 500 înregistra o scădere de 7,9% şi a intrat în teri­toriul de bear market (mi­nus 20% faţă de maximul istoric – n. red.), după ce indicele Dow Jones a anun­ţat miercuri sfârşitul pe­rioadei de bull market după un ci­clu de creştere de 11 ani – cel mai lung din istorie.

    La ora redactării materialului indicele Dow Jones pierduse peste 2.000 de puncte, adică 8,7% şi se îndrepta spre cea mai proastă zi din 1987 până în prezent. Indicele Nasdaq înre­gistra o scădere de 7,8%.

    Imediat după deschiderea şedinţei de joi, tranzacţionarea a fost oprită timp de 15 minute pe toţi indicii majori, în urma activării mecanismului de siguranţă împotriva tranzacţionării agresive Ŵ care intervine atunci când scăderea unui indice depăşeşte 7%.

    ënainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, un mecanism similar s-a activat pentru contractele futures pe piaţa bursieră americană, în contextul în care acesta intervine când scăderile pe futures depăşesc 5%.

    Indicele volatilităţii (VIX), considerat cel mai bun indicator al fricii investitorilor de pe Wall Street, a crescut cu 64%, la un nivel pe care nu l-a mai atins de la criza din 2008.

    Fed pompează 1.500 miliarde dolari

    Fed, banca centrală americană, intervine în pieţele financiare pentru a doua zi la rând şi pentru a treia oară săptămâna aceasta, de data aceasta cu un plan masiv de achiziţie de active, în încercarea de a limita impactul coronavirusului asupra economiei naţionale şi chiar globale.

    Per total, eforturile băncii centrale americane se ridică până la 1.500 miliarde dolari, pe care le va pompa în sistemul financiar pentru a combate şocurile economice generate de pandemia de coronavirus, potrivit CNBC.

    Banca centrală americană spune că va modifica programul de achiziţie a titlurilor de stat „pentru a adresa perturbările neobişnuite înregistrate în pieţele de finanţare, pe titluri de stat, din cauza epidemiei de coronavirus”, a transmis New York Fed într-o declaraţie lansată joi dupăamiază, în contextul în care bursa americană se îndrepta spre cea mai proastă zi din 1987.

    Fed-ul transmite că va pompa banii pentru a elimina stresul înregistrat la nivelul pieţelor de finanţare pe termen scurt şi pe piaţa de titluri de stat.

    Braţul din New York al băncii centrale a anunţat că va majora dimensiunea operaţiunilor de creditare pe piaţa repo, unde investitorii împrumută cash în schimbul unor garanţii de înaltă calitate cum ar fi titlurile de stat.

    Acţiunea băncii centrale a transmis un impuls către pieţele de acţiuni din SUA, care se tranzacţionau pe scăderi de aproape 9% înainte de intervenţie, pe fondul temerilor legate de incapacitatea de a limita extinderea pandemiei.

    Indicele S&P 500 a recuperat uşor o parte din scăderile de astăzi şi se tranzacţiona pe un minus de 5,5% în prima jumătate de oră după declaraţia Fed.

    Banca centrală va oferi cel puţin 500 miliarde dolari sub formă de împrumuturi pe trei luni, cu efect imediat, cu o altă tranşă de 500 miliarde dolari care începe vineri

    Mai mult, a pus pe masă încă 500 miliarde dolari, începând de vineri, pentru împrumuturi pe o lună.

    Începând de săptămâna viitoare, banca centrală a spus că va oferi simultan împrumuturile pe trei luni în valoare totală de 500 miliarde dolari şi împrumuturile pe o lună într-o valoare similară, până pe 13 aprilie.

  • Decizie drastică: Ţara care a închis şcolile şi a interzis evenimentele publice până pe 1 mai din cauza coronavirusului

    Estonia a decis să închidă şcolile şi să interzică evenimentele publice până pe 1 mai pentru a limita extinderea coronavirusului, potrivit unui anunţ al guvernului de la Tallinn.

    Guvernul a spus că turiştii din ţări precum Italia, China, Iran, Coreea de Sud, Japonia, Singapore şi din anumite părţi din Franţa, Germania şi Spania, vor fi băgaţi în carantină pentru două săptămâni la intrarea în ţară, citează Reuters.

    Estonia are până acum 27 de cazuri de coronavirus, fiind una dintre cele 115 ţări în care s-au descoperit infecţii, în contextul în care situaţia a trecut de la epidemie la pandemii în ultimele săptămâni.