BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Inflaţia din zona euro a crescut la 2,9% în decembrie, inversând şase luni de scăderi consecutive şi ridicând semne de întrebare cu privire la cât de repede va începe Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor

    Inflaţia din zona euro a crescut la 2,9% în decembrie, inversând şase luni de scăderi consecutive şi ridicând semne de întrebare cu privire la cât de repede va începe Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor.

    Creşterea anuală a preţurilor de consum în cele 20 de ţări care au moneda euro în decembrie a fost în creştere de la un minim de peste doi ani, de 2,4% în luna precedentă, dar a fost uşor mai mică decât rata de 3% prognozată de economişti într-un sondaj Reuters.

    Reducerea subvenţiilor guvernamentale la gaz, electricitate şi alimente, începută anul trecut, a declanşat o reaccelerare a inflaţiei anuale în mare parte din Europa. Acest lucru i-a determinat pe investitori să îşi reducă pariurile potrivit cărora BCE va începe reducerea ratelor încă din luna martie, punând astfel capăt recentei reveniri a pieţelor de obligaţiuni.

    Însă majoritatea economiştilor consideră că inflaţia din zona euro va începe să scadă din nou în curând. Revenirea presiunilor asupra preţurilor din decembrie a fost “doar un impuls”, a declarat Jack Allen-Reynolds, de la Capital Economics, care a estimat că aceasta “se va inversa în ianuarie din cauza scăderii în continuare a inflaţiei alimentare şi a inflaţiei de bază”.

    BCE, care urmează să se reunească pentru a discuta politica monetară pe 25 ianuarie, a respins luna trecută aşteptările investitorilor cu privire la iminenţa unor reduceri iminente ale ratelor, afirmând că doreşte să vadă semne de răcire a presiunilor salariale pentru a fi sigură că inflaţia este pe drumul cel bun pentru a atinge ţinta de 2%.

  • 2024 începe cu probleme pentru economia globală. Care sunt cele trei slăbiciuni care ar putea arunca situaţia economică în aer

    Economia globală a fost pusă la încercare în 2023 cum rar a mai fost până acum: inflaţie şi cea mai agresivă campanie de înăsprire monetară din ultimele decenii, războaie în Europa şi în Orientul Mijlociu, o criză imobiliară masivă în China şi rivalitatea tot mai profundă dintre Washington şi Beijing, care forţează companiile să regândească lanţurile de aprovizionare şi securitatea, scrie Bloomberg.

    În pofida acestor vulnerabilităţi, redresarea globală post-pandemică a reuşit să continue.

    În SUA, consumul a sfidat aşteptările şi oamenii au continuat să cheltuiască, ceea ce i-a determinat pe mulţi economişti să renunţe la scenariile negative şi să prognozeze o neaşteptată aterizare uşoară.

    În China, industria în plină expansiune a vehiculelor electrice – împreună cu o doză sănătoasă de stimulente fiscale – a ajutat liderii să se menţină aproape de obiectivul de creştere. Iar India, noua mare speranţă a economiei mondiale, a preluat o parte din presiunea asupra economiei globale.

    Fondul Monetar Internaţional prevede o creştere globală de 2,9% în 2024, cu puţin sub estimările privind creşterea pe 2023. Cu două războaie în plină desfăşurare şi aproximativ 40 de alegeri naţionale în calendar, evoluţiile politice vor modela anul, mai ales că Donald Trump încearcă să recâştige preşedinţia. Dar punctele de stres economice cruciale ar putea să răstoarne perspectivele pozitive.

    Consumul din SUA ar putea dicta direcţia în care se îndreaptă economia:

    După un 2023 de succes, se aşteaptă ca economia americană să revină pe pământ în următoarele 12 luni.

     Dacă va fi vorba de o recesiune sau de o aterizare uşoară va depinde în bună parte de modul în care rezistă piaţa muncii. Până în prezent, aceasta a rezistat valurilor de creşteri ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală, dar anul acesta ar putea fi marcat de un punct de inflexiune, chiar dacă factorii de decizie au semnalat că au terminat cu majorările.

    O creştere a şomajului ar afecta cheltuielile de consum, care în SUA reprezintă aproape două treimi din PIB. Conform ultimelor proiecţii ale Fed, rata şomajului ar urma să urce la 4,1% până la sfârşitul anului. Cererile de şomaj, publicate săptămânal, sunt un indicator principal al slăbiciunii pieţei muncii şi, prin urmare, merită urmărite.

    Criza locuinţelor din China rămâne o ameninţare serioasă pentru economie şi în 2024:

    Cea de-a doua economie a lumii se află în mijlocul unei încetiniri economice de mai mulţi ani, declanşată în parte de măsurile drastice luate de preşedintele Xi Jinping împotriva speculei imobiliare.

    Dezvoltatorii sunt împovăraţi cu portofolii vaste de „cozi putrede” – apartamente care au fost cumpărate, dar care nu au fost niciodată construite.

     Nomura Securities Co. estimează că aproximativ 20 de milioane de unităţi au fost vândute în avans pentru care construcţia a fost amânată sau nu a început. Cei care îşi aşteaptă noile apartamente devin din ce în ce mai nerăbdători, transformând această problemă într-o potenţială ameninţare la adresa stabilităţii sociale.

    Înalţi oficiali s-au angajat să prevină o avalanşă credite neperformante ale  dezvoltatorilor imobiliari – un dezastru care ar cuprinde sectorul bancar şi ar putea condamna China la un deceniu pierdut de creştere anemică asemănător cu cel din Japonia. Acesta ar putea fi anul în care măsurile guvernamentale lente vor face loc unui plan de salvare în toată regula.

    Germania trage în jos economia Europei:

    Germania a fost marcată de cea mai slabă performanţă economicădintre marile economii în 2023.

    Preţurile ridicate la energie şi politica monetară restrictivă, împreună cu o cerere globală mai slabă pentru exporturile sale, au cauzat o uşoară contracţie a produsului intern brut pentru anul respectiv.

    Problemele nu lipsesc în 2024, inclusiv războiul în curs de desfăşurare din Ucraina, o industrie auto care se confruntă cu o concurenţă intensă din partea vehiculelor electrice fabricate în China şi controale mai stricte asupra cheltuielilor guvernamentale.

    Sectorul manufacturier al ţării, care concurează la nivel mondial, trebuie să se confrunte cu o tranziţie costisitoare şi plină de probleme politice către forme alternative de energie după ce a pierdut accesul la gazul ieftin adus prin conducte din Rusia, precum şi cu o reaşezare a lanţurilor de aprovizionare ca răspuns la efortul condus de SUA de a limita China.

    Încă nu este clar dacă situaţia Germaniei se va atenua sau din contră se va înrăutăţi, dar un cuvânt de spus în acest sens îl va avea indicele privind perspectivele şi aşteptările mediului de afaceri realizat de Institutul Ifo.

     

     

  • Bilete de avion la “promoţie”: Pe ce destinaţii din străinătate au tăiat companiile aeriene tarifele la început de an

    Mai multe companii aeriene au scos la vânzare bilete la „promoţii” atât pe destinaţiile din Europa cât şi pe cele de lung curier către Miami, New York, Maldive, Seychelles sau San Francisco dar şi pe alte destinaţii intercontinentale.

    Compania Air France KLM promovează pe propriul site bilete la „reduceri” spre Paris, de la 166 de euro, spre New York, de la 510 euro (sub anumite condiţii), la 610 euro spre Miami, 793 de euro spre Rio De Janeiro sau 870 de euro spre Mexico City, toate fiind zboruri cu escală din România.

    La început de an companiile aeriene se întrec în promoţii la biletele de avion ca să îşi ocupe locurile în avioane, aceasta fiind strategia prin care transportatorii încearcă să stimuleze în prima lună din an achiziţia de bilete de avion pe anumite destinaţii, în anumite perioade de timp.

    Ianuarie este astfel luna în care se găsesc bilete la “reduceri” pentru anumite perioade de călătorie, cu rezervări făcute în perioada în care companiile  derulează campaniile promoţionale. Cele mai multe sunt oferte “fulger”, valabile pentru o zi, în special pentru călătoriile efectuate în ianuarie, februarie şi martie, când cererea nu este foarte mare.

    Apetitul românilor pentru călătoriile în străinătate este în creştere iar aceste campanii promoţionale stimulează şi mai mult cererea în piaţă.

    La promoţie, la debut de an sunt atât destinaţiile pe care sunt operate zboruri directe, dar şi cele cu escală, de lung curier.

    Spre exemplu, Qatar Airways promovează pe propriul site bilete de la 851 de euro pe destinaţia Phuket (Thailanda) şi de la 1.000 de euro spre Maldive sau Seychelles (zboruri cu escală), fiind condiţionată perioada de călătorie.

    Şi jucătorii low-cost au tăiat din tariful biletelor de avion pentru a atrage cât mai mulţi pasageri,  Ryanair şi Wizz Air au lansat oferte fulger, valabile pe o zi.

    Liderul pieţei aeriene, compania aeriană Wizz Air a scos la vânzare astăzi bilete la tarife reduse cu 24% pentru călătoriile efectuate până pe 15 martie.

    „Perioada de călătorie este limitată, fiind necesar să efectuaţi călătoriile până pe 15 martie 2024. Preţul se aplică doar pentru rezervările efectuate pe site-ul web wizzair.com sau prin intermediul aplicaţiei WIZZ pentru mobil. Promoţia nu se aplică rezervărilor de grup”, se arată pe site-ul companiei aeriene.

    Ryanair promovează pe propriul site bilete de la 43 de euro pe segment călătoriile efectuate între 1 aprilie şi 30 septembrie, una din destinaţiile pe care se aplică acest tarif fiind Bruxelles.

    Apetitul românilor pentru vacanţele în afara ţării este în continuă creştere de după pandemie, doar în ianuarie -octombrie anul trecut românii au lăsat pe călătoriile în străinătate 7 mld. de euro faţă de 6 mld euro în perioada similară a anului trecut. În 2022, , suma totală lăsată de români pe vacanţe în străinătate a atins nivelul de 7,1 miliarde de euro, faţă de 4,4 miliarde de euro anul anterior, deficitul  fiind de 2,6 miliarde de euro, potrivit BNR.  În 2019, cel mai bun an din turism, românii lăsau în total 5,3 miliarde de euro pe călătoriile în străinătate. 


     

     

  • Cele mai importante 10 evenimente de la Bursa de Valori în 2023: de la un început de an timid, la top în Europa pe final de an, la primul eşec al unei listări din ultimii zece ani, dar urmat de succesul Hidroelectrica, număr maxim de investitori, recorduri la Banca Transilvania, Petrom, finanţări Fidelis de 9,4 mld. lei

    De la un început de an timid pentru acţiunile româneşti, cu aprecieri sub cele din Europa în contextul în care investitorii se mobilizau pentru listarea istorică a Hidroelectrica (H2O), 2023 se încheie la Bursa de Valori Bucureşti cu una dintre cele mai bune performanţe pentru un indice bursier din Europa: randament de aproape 40% cu tot cu dividende.

    2023 a venit cu zile de aur, date şi printr-o lichiditate medie zilnică de 100 mil. lei pe segmentul de acţiuni, şi cu o performanţă bursieră istorică în contextul în care la Bucureşti s-a încheiat cea mai mare ofertă de vânzare de acţiuni din Europa într-un an istoric în care niveluri nemaiatins au fost atât pe partea numărului de investitori – în acţiuni şi fonduri mutuale, cât şi pe partea de emitenţi, precum Banca Transilvania, Petrom, Bursa de Valori (BVB).

    Dar cum piaţa de capital nu este întotdeauna doar despre creşteri şi aprecieri ci şi despre maturizare şi lecţii învăţate, în 2023 au avut loc evenimente de pe urma cărora investitorii – dar şi companiile, au avut de învăţat: primul eşec al unei listări din ultimii zece ani – IPO-ul Agricover, problemele la Vivre şi alţi emitenţi, scumpirile agresive, taxele impuse de statul român unor companii listate, bâlbâielile politice cu privire la Pilonul II de pensii private.

    ZF prezintă mai jos cele mai importante 10 evenimente care au definit peisajul bursier de la Bucureşti în anul 2023:

    1. Listarea Hidroelectrica şi începutul unui nou capitol pentru Bursa de la Bucureşti

    Cel mai important eveniment al pieţei de capital din România în anul 2023 a fost de departe listarea Hidroelectrica (H2O) într-o ofertă de 9,3 mld. lei prin care Fondul Proprietatea (FP) a vândut deţinerea de 20% din companie. Astfel cea mai mare companie din România a devenit şi cea mai mare companie listată la Bursa de Valori odată cu debutul acţiunilor la tranzacţionare pe 12 iulie 2023.

    Investitorii locali au absorbit 50% din IPO, din care jumătate a mers doar la fondurile de pensii private Pilon II. Au urmat investitorii de retail şi investitorii străini.

    Hidroelectrica are o evaluare bursieră de 59 mld. lei după o apreciere de aproape 30% a preţului acţiunilor. În acţionariatul său au intrat toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, cu o deţinere de 10%, plus investitori care până acum nu au avut nicio legătură cu piaţa de capital locală. Statul român şi-a păstrat deţinerea de 80% din cel mai mare producător de energie electrică al ţării.

    2. Agricover, primul eşec al unei listări din ultimii zece ani

    Listarea Agricover Holding, într-o ofertă stabilită la maximum 416 mil. lei derulată din 4 mai şi până pe 16 mai 2023, s-a închis fără succes întrucât apetitul scăzut din partea investitorilor a determinat compania să oprească planurile de a merge mai departe la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, ceea ce ar fi putut fi cea mai mare ofertă de listare din Europa Centrală şi de Est de după începerea războiului din Ucraina şi care ar fi dezgheţat piaţa IPO-urilor din regiune a avut un deznodământ nefericit.

    După mai bine de 24 de ore de la închiderea subscrierilor de retail, şi după o zi cu multe ore de discuţii tensionate, Agricover a decis să iasă public după ora 18:00 şi să anunţe că „oferta nu a fost finalizată prin încheierea unei tranzacţii“.

    Agricover a anunţat în august rezultatele pentru S1/2023: venituri de 1,1 mld. lei, faţă de 1,3 mld. lei în aceeaşi perioadă din 2022, şi un profit net 0,9 mil. lei faţă de 55 mil. lei.

    3. Maximele istorice la Banca Transilvania, OMV Petrom, TTS, BVB şi alţi emitenţi

    Pe fondul rezultatelor financiare apreciate de investitori, şi în contextul unui număr mai mare de investitori, mai multe companii listate la Bursa de Valori Bucureşti au atins în 2023 maxime istorice după zeci de ani de tranzacţionare. Astfel pe listă se poziţionează Banca Transilvania, o evaluare de aproximativ 20 mld. lei pe 20 decembrie 2023, plus aproape 34% de la începutul anului pe fondul rezultatelor financiare şi a aşteptărilor investitorilor cu privire la o decizie referitoare la achiziţia OTP Bank în România.

    În vară şi ulterior în toamna Petrom a atins maxime istorice în contextul în care proiectul Neptun Deep şi Marea Neagră au descătuşat evalarea companiei: 32,5 mld. lei în vară şi ulterior spre 37 mld. lei în toamnă. De la început de 2023 acţiunile SNP au plus 37%.

    Transport Trade Services, Bursa de Valori Bucureşti au atins de asemenea maxime istorice în 2023 în timp ce alte companii, precum Sphera, Digi au atins maxime multi-anuale.

    Capitalizarea companiilor listate a spart 300 mld. lei în 2023 pentru prima oară.

    4. Număr record de investitori

    Numărul total al investitorilor raportaţi de participanţii la Fondul de Compensare a Investitorilor la sfârşitul trimestrului III al anului 2023 era de 168.000 – record- , în creştere cu 5,37% sau cu aproape 10.000 de investitori faţă de sfârşitul trimestrului anterior. Conform raportărilor primite, un număr de 33.265 (19,79% din numărul total de investitori) deţin doar titluri de stat emise de statul român prin Ministerul Finanţelor.

     „Datele raportate de participanţii Fondului nu iau în calcul dacă un investitor apelează la unul sau mai mulţi intermediari, astfel că numărul real de investitori poate fi mai mic“, notează FCI.

    În cazul investitorilor compensabili integral, numărul acestora a înregistrat o creştere de 3,96%. Numărul investitorilor compensabili în limita plafonului a crescut cu 8,91%, iar numărul investitorilor necompensabili a crescut cu 4,61% comparativ cu trimestrul anterior.

    5. Atacurile şi bâlbâielile politice în sistemul de pensii private Pilon II

    Nici în 2023 fondurile de pensii private Pilon II – cei mai mari investitori ai Bursei de Valori de la Bucureşti – nu au scăpat de modificările politice în contextul în care IT-işti au fost exceptaţi de obligativitatea contribuţiei.

    Alte atacuri ale clasei politice în 2023 au vizat amendamente – ulterior retrase dar neasumate încă – prin care persoanele puteau opta în scris dacă vor mai contribui la un fond de pensii private, neînţelegeri legislative – clarificate în toamnă – prin care pensiile private ar fi fost impozitate la fel ca pensiile speciale, şi altele.

    Activele fondurilor de pensii private Pilon II au ajuns la circa 120 mld. lei, valoare istorică. Aproximativ 8 milioane de salariaţi contribuie la un fond de pensie privată.

    6. Finanţările Fidelis

    Prin intermediul celor patru emisiuni de titluri de stat Fidelis din 2023, prin care micii investitori împrumută statul român la dobânzi neimpozabile în obligaţiuni care sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti, statul român a atras 3 mld. lei şi 1,3 mld. euro, adică o sumă cumulată de 9,4 mld. lei, relevă datele analizate de Ziarul Financiar.

    Preferinţele pentru euro sunt explicate de dobânzile mai mari faţă de cât oferă sistemul bancar şi de scadenţele în general mai mari faţă de finanţările în lei. Cu aceste sume de la investitorii de la Bursa de Valori, Ministerul Finanţelor acoperă deficitul bugetar şi necesarul de finanţare pe termen scurt.

    7. Problemele de la Vivre şi alţi emitenţi

    Începute pe final de 2022, problemele de la Vivre au continuat în 2023 în contextul în care obligatarii au început să deschidă dosare prin care să se judece cu compania.

    Cazul retailerului online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, intrat în insolvenţă şi cu obligaţiunile tranzacţionându-se la sub 10% din valoarea lor iniţială la Bursa de la Bucureşti, a adăugat în toamna un nou dosar.

    Mai mulţi obligatari au acuzat firma de diseminare de informaţii false şi manipulare a pieţei, plângerea penală fiind legată de raportările financiare făcute de-a lungul timpului, în special în privinţa cheltuielilor de marketing de 32 mil. lei făcute în perioada 2019-2021 şi înregistrate greşit în contabilitate.

    Printre alţi emitenţi ale căror obligaţiuni se tranzacţionează sub valoarea nominală se numără Elefant, Qualis, Alser Forest, Ocean Credit.

    8. O singură listare pe principal şi una pe AeRO

    Ca număr de listări 2023 a fost foarte liniştit: doar Hidroelectrica pe principal şi Millenium Insurance Broker pe AeRo. Însă finanţările prin obligaţiuni au fost active, cu 11 emisiuni pentru circa 1,6 miliarde de euro.

    9. Maxim pe indicele BET şi o premieră

    Listarea Hidroelectrica şi evenimentele ulterioare, precum cea mai mare repartizare de dividende din istoria Bursei de Valori, rezultatele financiare în creştere pentru unele companii şi încetinire ritmului de creştere a inflaţiei, au determinat ca indicele principal BET să spargă în premieră pragul de 15.000 de puncte şi să ajungă la un maxim istoric.

    10. Număr record de investitori în fonduri mutuale

    Industria locală a fondurilor mutuale a ajuns la un număr record de 575.000 de investitori la finele lunii noiembrie, cu circa 100.302 persoane mai mult faţă de începutul anului, ceea ce înseamnă că numărul participanţilor a crescut în medie cu aproximativ 10.000 în fiecare lună. Din punct de vedere procentual, creşterea din primele 10 luni este de 23%, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

     

     ​

  • Eşti curios cât de inteligent emoţional eşti? Se spune că oamenii cu EQ ridicat folosesc acest principiu simplu în toate interacţiunile lor

    Timp de secole, emoţiile au fost subevaluate, neînţelese şi chiar demonizate de către filosofi şi teologi. Ele erau văzute ca obstacole în calea gândirii raţionale, o perspectivă care a pătruns în înţelegerea de către noi a psihicului uman. Abia în era modernă psihologii au început să descâlcească complexităţile emoţiilor umane, declanşând o revoluţie în înţelegerea a ceea ce înseamnă să fii inteligent din punct de vedere emoţional.

    Lucrările pionierilor în ştiinţa afectivă, în special în a doua jumătate a secolului XX, au adus în prim-plan teoria emoţiilor discrete. Această teorie, susţinută de psihologi precum Paul Ekman, a identificat şase emoţii de bază: fericirea, tristeţea, frica, dezgustul, furia şi surprinderea. Cercetarea inovatoare a lui Ekman asupra expresiilor faciale a furnizat sprijin empiric pentru această teorie, sugerând că aceste emoţii sunt universale şi pot fi recunoscute în diferite culturi.

    Sunt doar cele şase emoţii de bază?

    Cu toate acestea, în ciuda faptului că acest lucru a reprezentat un pas semnificativ înainte, a restricţionat într-o oarecare măsură perspectiva noastră asupra peisajului emoţional. Emoţiile, am înţeles ulterior, sunt mult mai subtile şi complexe decât un set de şase categorii distincte. Recunoscând această limitare, o nouă generaţie de psihologi, inclusiv Lisa Feldman Barrett, a început să exploreze o perspectivă mai dinamică a emoţiilor.

    Barrett şi alţii în tabăra constructivistă sau bazată pe evaluare din psihologia emoţională au propus o idee radicală, dar intuitivă: emoţiile nu sunt entităţi fixe, ci sunt construite dintr-o varietate de componente psihologice. Pentru a explica acest lucru, Barrett foloseşte o metaforă convingătoare – „regula coacerii prăjiturii”. La fel cum gustul şi textura unei prăjituri depind de combinaţia şi proporţia ingredientelor, experienţele noastre emoţionale sunt formate prin amestecarea elementelor de bază şi fundamentale. Aceste elemente, când sunt amestecate în diferite proporţii şi condiţii, produc spectrul bogat şi variat al emoţiilor umane.

    De ce este important să vedem emoţiile în acest mod

    Această abordare constructivistă a emoţiilor are consecinţe profunde, în special pentru cei cu o inteligenţă emoţională ridicată. Atunci când vedem emoţiile ca fiind categorii discrete şi imutabile, ne limităm capacitatea de a le înţelege şi gestiona. Cu toate acestea, văzând emoţiile ca fiind construcţii, ca amestecuri pe care le putem influenţa şi ajusta, ne dăm putere. Sugerează că nu suntem la mila emoţiilor noastre, ci că le putem forma şi rafina.

    Inteligenta emoţională, prin urmare, nu este doar despre recunoaşterea şi etichetarea corectă a emoţiilor. Este despre înţelegerea “reţetei” din spatele fiecărei experienţe emoţionale şi despre cunoaşterea modului de modificare a ingredientelor pentru a crea un rezultat mai dorit. Această capacitate este crucială în dezvoltarea personală, conducere şi relaţiile interpersonale. Permite persoanelor inteligente emoţional să fie mai influente, mai în control şi mai prezente în interacţiunile lor.

    Regula “coacerii prăjiturii” a emoţiilor subliniază un adevăr esenţial: lumea noastră emoţională este maleabilă. Prin stăpânirea artei de a amesteca şi echilibra ingredientele noastre emoţionale, putem crea o viaţă emoţională mai împlinitoare şi mai controlată. Această perspectivă nu numai că îmbogăţeşte înţelegerea emoţiilor de către noi, dar deschide şi noi căi pentru creştere personală şi eficacitate.

    SURSA: INC.COM; CHATGPT

     

  • Atenţie, contribuabili: Mâine este ultima zi de depunere a declaraţiei 112. MF şi ANAF oferă suport în vederea completării şi depunerii

    În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1112 şi din 1112 Bis din 11 decembrie 2023, a fost publicat Ordinul nr. 1.994/880/1.181/4.594/2023 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 112 “Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, conform unui comunicat recent de pe site-ul ANAF.

    Aplicaţia/formularul pe portalul ANAF se regăseşte la acest link, iar pentru a beneficia de asistenţă/îndrumare pentru completarea formularului 112, contribuabilii pot apela Serviciul central de asistenţă contribuabili – Contactcenter, la numărul de telefon: 031.403.91.60.

    Data de că 21 decembrie a.c. este termenul de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale, conform prevederilor art. 155 alineatul (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare: „Creanţele fiscale administrate de organul fiscal central pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, scadenţa şi/sau termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie, sunt scadente şi/sau se declară până la data de 21 decembrie. În situaţia în care data de 21 decembrie, este zi nelucrătoare, creanţele fiscale sunt scadente şi/sau se declară până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie.”

  • BREAKING. Guvernul s-a resemnat cu un deficit bugetar de 94 mld. lei, adică 6% din PIB, conform proiectului de buget, mult peste ţinta de 4,4% din PIB de la început de an

    Finanţele publică în mod neaşteptat un deficit bugetar de 6% în 2023. Este prima asumare publică a unui deficit mai mare de 4,4% din PIB, cât era ţinta asumată în faţa Comisiei Europene. România se află în procedura de deficit excesiv, adică s-a angajat că va reduce treptat deficitul până la 3% din PIB, limita prevăzută de tratatele europene.

    Mai multe ţări europene au în acest moment deficite mai mari, dar nu se află în procedura de deficit excesiv, pentru că limitele au fost suspendate din cauza pandemiei, războiului din Ucraina şi crizei energiei. În cazul României, însă, procedura a fost demarată pentru deficitul bugetar din 2019, când guvernul Orban cu ministrul Florin Cîţu la Finanţe au închis bugetul cu un deficit de 4,6% din PIB.

    Deficitul bugetar pe final de 2023 va fi de 6% din PIB, conform calculelor ZF pe baza documentelor publicate astăzi în transparenţă decizională de către Ministerul de Finanţe. Conform Strategiei Fiscal-Bugetare, deficitul bugetar ajunge la 94 mld. lei, după ce statul ar urma, până la final de an, să încaseze venituri de 521 mld. lei şi cheltuieli de 615 mld. lei.

     

  • Veşti bune pentru şoferi: Ce nouă categorie de vehicule ar putea conduce dacă deţin un permis auto categoria B

    La începutul acestei săptămâni Senatul a adoptat un proiect de lege care dă dreptul mai multor categorii de posesori de permise de conducere să conducă tractoare agricole sau forestiere.

    Mai exact, este vorba despre propunerea legislativă pentru modificarea art.23 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, adoptată de Senat în data de 04 decembrie 2023 cu 78 de voturi pentru, 17 abţineri şi zero voturi împotrivă.

    După modificarea prevăzută de prezentul proiect de lege, art.23 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 va avea următorul cupărins:

    Art.23 (1) Dreptul de a conduce un autovehicul ori tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie. Pentru a conduce tractor agricol sau forestier, permisul de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehicolul va fi obligatoriu de la 01.07.2024, dar este obligatoriu de a deţine permis de conducere din celălalte categorii: B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D. DE sau Tr.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să mai fie votată şi de Camera Deputaţilor, promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Activele celor mai mari zece administratori de fonduri mutuale din România, în creştere cu 10% de la începutul anului, la 19 mld. lei: Patria AM, cel mai mare avans, 53%

    ♦ OTP Asset Management şi Amundi Asset Management, active în scădere ♦ Primii cinci manageri de investiţii controlează 95% din toată piaţa

    La 19,1 miliarde de lei au ajuns activele celor mai mari zece administratori de investiţii din România la finele lunii octombrie, cu 10,2% mai mult decât la 31 decembrie 2022, reprezentând un avans de circa 1,8 miliarde de lei într-o perioadă de zece luni, arată calculele realizate de ZF pe baza celor mai recente date de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Activele s-au majorat pe fondul unui randament de 21,9% livrat în acest interval de BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti. Cu tot cu dividende (BET-TR), creşterea a fost de 29,4%, conform BVB. De asemenea, cu aprecierile înregistrate în noiembrie, dinamicile ajung la 26,1%, respectiv 33,9%. BET-BK, indice de referinţă pentru administratorii de investiţii, a crescut cu 21,3% în primele zece luni din 2023 şi cu 25,2% la finele lunii noiembrie.

    Prin comparaţie cu 2022, când scumpirile accelerate din economie au erodat puternic preţurile obligaţiunilor, ducând la pierderi considerabile în portofoliile investitorilor şi la serii întregi de retrageri de bani, evoluţia industriei locale de asset management a fost susţinută anul acesta de dinamica Bursei.

    La rândul ei, performanţa Bursa de la Bucureşti a fost ajutată de rezultatele financiare ale societăţilor listate, cât şi de mult anticipatul debut al Hidroelectrica (H2O), cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, ajunsă recent la un nou maxim istoric la BVB. Listarea din 12 iulie s-a reflectat inclusiv în creşterea lichidităţii zilnice şi a numărului de investitori din piaţă.

    „Au venit investitori internaţionali care au investit în Hidroelectrica şi, făcându-şi infrastructura pentru a tranzacţiona pe Bursa locală, au cumpărat şi alte acţiuni. Au mai fost investitori de retail cărora le-au mai rămas bani în cont după ce au participat la oferta Hidro. Plus că au mai venit diverse dividende şi au mai cumpărat cu acei bani”, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al asociaţiei analiştilor financiari CFA România, la ZF Deschiderea de Astăzi.

    Cei mai mari zece manageri de fonduri din România deţineau cumulat o cotă de piaţă de 99,7%, de la 99,8% la finele anului trecut, când activele ajungeau, per total, la 17,3 miliarde de lei. Primii cinci aveau active de 18,2 miliarde la 31 octombrie 2023, 95% din piaţă.

    „Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 242 mil. lei (48,7 mil. euro), fiind vizate fondurile reunite sub categoria «alte fonduri» (100,8 mil. lei), cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (86,9 mil. lei), cele diversificate (29,9 mil. lei) şi cele de acţiuni (26 mil. lei) , în vreme ce fondurile de randament absolut (-1,6 mil. lei) au avut ieşiri nete”, scriu reprezentanţii AAF.

    De remarcat însă că ordinea primelor zece administratori este aceeaşi de anul trecut. Astfel, Erste Asset Management a rămas pe locul întâi, cu active de patru miliarde de lei, urma t de BT Asset Management (3,9 miliarde), Raiffeisen AM (3,7 miliarde), BRD AM (3,7 miliarde) şi Goldman Sachs AM (2,8 miliarde).

    Ultimele cinci locuri sunt ocupate de OTP AM (active de 513 milioane de lei), Patria AM (175 de milioane), Amundi AM (97 de milioane), Globinvest (71 de milioane) şi Certinvest (37 de milioane).

    Pe de altă parte, activele nete ale celor 248 de fonduri deschise şi închise, locale şi străine, au crescut în luna octombrie cu 0,7%, până la nivelul de 38,7 miliarde de lei (7,8 miliarde de euro), iar de la începutul anului au coborât cu 15,8%.

    „Scăderea din acest an a fost puternic determinată de reducerea activului net al Fondului Proprietatea ca urmare a acordării unui dividend special acţionarilor săi din încasările rezultate din IPO-ul de vânzare de acţiuni Hidroelectrica; intrările nete ale lunii au totalizat 235 mil. lei”, conform AAF.

    La 31 decembrie 2021, activele primilor zece administratori de fonduri mutuale din România erau de 25,2 miliarde de lei. Totalul de 19,1 miliarde de lei de la finele lui octombrie 2023 este cu 24% mai mic.

     

  • România începe azi implementarea Sistemului Garanţie-Returnare. Mircea Fechet, ministrul Mediului: „SGR este ca un copil pe care, în primul an, îl vom învăţa să meargă, probabil că la început va mai şchiopăta, dar vom reuşi”

    România începe de astăzi să implementeze Sistemul Garanţie-Returnare, un proiect amplu care are ca scop impulsionarea colectării deşeurilor de ambalaje şi reciclarea lor. Modul în care vom cumpăra băuturi – apă, răcoritoare sau alcoolice – se va schimba odată cu introducerea unei garanţii de 50 de bani la achiziţionarea fiecărui recipient.

    „De multe ori în ultimii ani mi-am imaginat cum va fi să introduc primul PET într-un aparat şi să obţin un voucher la schimb. Am făcut asta în alte ţări şi am crezut mereu că şi România poate face asta. SGR este o moştenire pe care o lăsăm copiilor noştri. Este ca un copil pe care, în primul an, îl vom învăţa să meargă, probabil că la început va mai şchiopăta, dar vom reuşi”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet, la evenimentul care a marcat lansarea SGR în România. Conferinţa de presă a avut loc în incinta magazinului La Cocoş din zona Vitan din Bucureşti.

    Ministrul a subliniat că România generează 6 milioane de tone de deşeuri anual, iar gradul de colectare separată nu depăşeşte 12-13%.

    „Ne batem pe ultimul sau penultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol. Odată cu Sistemul Garanţie-Returnare însă, ne propunem o ţintă de reciclare de 80% pentru 2025, iar începând cu 2026 speranţa noastră este ca SGR să genereze o rată de colectare de peste 90%, cu ajutorul celor 80.000 de magazine din România unde vom putea aduce aceste ambalaje”, a mai spus Mircea Fechet.

    Concret, după implementarea Sistemului Garanţie-Returnare, orice cumpărător va plăti o garanţie de 50 de bani atunci când va achiziţiona o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant.

    Ulterior, după golire, el poate merge cu recipientul în orice magazin care vinde băuturi în ambalaje de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal sau la orice alt punct de returnare, îl poate returna şi va primi astfel valoarea garanţiei plătite. În acest scop, nu este nevoie de prezentarea bonului fiscal, ambalajele băuturilor urmând să fie inscripţionate cu un cod care garantează înscrierea lor în SGR. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv.

    „Va fi foarte uşot pentru fiecare cetăţean al României să recicleze de acum înainte. Vom replica în România succesele înregistrate în alte state”, a spus Gemma Webb, CEO-ul RetuRO, compania desemnată administratorul SGR în România.

    Sistemul Garanţie-Returnare s-a dovedit de succes în alte state în care a fost deja implementat, atingând performanţe de colectare de 80-90% în mai multe ţări europene. Ţintele sunt ambiţioase şi pentru România, scopul fiind realizarea unei rate de colectare de 90% din ambalajele de băuturi în al treilea an de funcţionare a SGR.

    SGR va funcţiona cu 17 centre logistice, distribuite în toată ţara. În vederea operaţionalizării acestora şi a dotării cu echipamentele necesare, RetuRO a obţinut o finanţare în valoare de 426 de milioane de lei de la ING Bank, care a devenit astfel unicul finanţator al SGR. Din cele 17 centre, în care vor lucra în total 500 de angajaţi, şase vor fi de mari dimensiuni, iar unsprezece mai mici.

    RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A., administratorul SGR, a fost creat de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.