BusinessMagazin

Tag: impozit

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.

  • AMR: Cerem Guvernului să nu mai ia din fondurile virate direct către autorităţile locale

    “Solicităm Guvernului şi Parlamentului României ca prin hotărârile de guvern sau prin legislaţie să nu ne mai ia fondurile care se virează direct către bugetele locale, pentru că nu ne putem face treaba şi localităţile noastre au de suferit”, a declarat, luni, Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea şi preşedinte executiv al AMR.

    Potrivit edilului municipiului Oradea, autorităţile locale se bazează pe anumite venituri atunci când previzionează bugetele, fonduri necesare în aşa fel încât autorităţile locale să-şi poată duce planurile la îndeplinire.

    “Eventualele dezechilibre din bugetul naţional respingem să fie rezolvate pe spatele autorităţilor locale, pentru că avem, fiecare dintre localităţi, servicii publice de onorat şi avem nevoie de resursele noastre pe care le colectăm de la cetăţenii şi companiile din teritoriul pe care îl administrăm, în aşa fel încât să le putem onora “, a mai spus preşedinte executiv al AMR.

    Edilul Ilie Bolojan a dat ca exemplu taxa pe stâlp, unde propunerea administraţiilor locale este ca aceasta să se colecteze direct la bugetul localităţilor, şi nu prin Ministerul de Finanţe, iar ulterior să se redistribuie către bugetele locale

    “Solicitarea noastră este ca această redistribuire să nu se facă prin Ministerul de Finanţe, aşa cum se intenţionează, ci să se colecteze direct, aşa cum se colectează taxele locale pe teritoriul fiecărei localităţi, companiile urmând să plătească direct la primăria unde au aceste investiţii. În felul acesta, sunt nişte venituri certe pentru fiecare localitate, pe care fiecare şi le poate estima pe baza declaraţiilor fiscale, dacă se aplică această taxă în continuare”, a spus primarul din Oradea.

  • Impozitarea clădirilor în funcţie de destinaţia acestora s-ar putea aplica de la 1 ianuarie 2016

    “În momentul de faţă nu avem o dată la care va intra în vigoare noul Cod Fiscal, 1 ianuarie 2015 sau 2016. Din punct de vedere tehnic, timpul este foarte scurt până la 1 ianuarie 2015 pentru a depune declaraţiile şi pentru modificarea softurilor administraţiilor locale. Avem semnale din partea autorităţilor locale ca termenul să fie 1 ianuarie 2016, termenul cel mai rezonabil, aşa cred şi eu că este cel mai bine, dar urmează ca politicul să decidă”, a afirmat joi Marinescu, şef serviciu în cadrul Direcţiei impozite şi taxe locale din Ministerul Finanţelor Publice (MFP), la conferinţa “Valoarea impozabilă a clădirilor conform noului Cod Fiscal” organizată de Ziarul Financiar şi Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

    El a arătat că Ministerul Finanţelor aşteaptă încă propuneri pentru modificarea proiectului, astfel încât să înainteze Guvernului o formă finală până la finalul anului.

    Guvernul va schimba radical modul de calcul al impozitului pe clădirile firmelor, stabilit în prezent în funcţie de valoarea contabilă, şi va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare.

    Totodată, impozitarea va fi aplicată în funcţie de utilizarea clădirii, rezidenţială sau nerezidenţială, şi nu de tipul proprietarului ca în prezent, persoană fizică sau juridică.

    Cota exactă a impozitului este stabilită de consiliul local.

    Reprezentantul ministerului a punctat că impozitul în cazul locuinţelor folosite ca atare nu va creşte.

    “Este foarte important aspectul termenului, şi noi suntem de părere ca aplicarea modificării să apară la data de evaluare 31 decembrie 2015, iar Codul Fiscal să se aplice din 2016”, afirmă Adrian Vascu, preşedinte ANEVAR.

    Astfel, pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea atât a firmelor, cât şi a persoanelor fizice, impozitul va reprezenta 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, iar pentru cele nerezidenţiale impozitul va fi cuprins între 0,25% şi 1,5% din valoarea impozabilă a clădirii, stabilită în urma unui raport de evaluare, care trebuie reînnoit o dată la trei ani.

    În cazul în care valoarea impozabilă a clădirilor nu a fost actualizată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinţă, pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, cu excepţia clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a fost pronunţată o hotarâre definitivă de declanşare a falimentului, cota de impozit va fi cuprinsă între 5% şi 10% din valoarea impozabilă.

    “Persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale (clădiri de birouri, blocuri de locuinţe, spaţiu comercial – n.r.) dacă refuză să întocmească un raport de evaluare, trebuie să plătească un impozit de 2% din valoarea impozabilă, dar cota nu este bătută în cuie, mai discutăm, în urma analizei sigur va scădea, dar nu se ştie la cât“, a precizat Marinescu.

    El a arătat că cea mai mare problemă o reprezintă clădirile cu destinaţie mixtă, utilizate atât ca locuinţă, cât şi ca sediu de firmă sau de persoană fizică autorizată. În acest caz, trebuie precizată proporţia utilizată pentru fiecare destinaţie, impozitul fiind calculat prin însumarea cotelor aplicate pentru fiecare suprafaţă în parte.

    Dacă nu sunt evidenţiate distinct ponderile destinaţiilor spaţiului, persoanelor fizice li se va aplica o cotă de 2% asupra întregii valori impozabile calculate pentru clădirile rezidenţiale. Totuşi, dacă cheltuielile clădirii sunt suportate de persoana care desfăşoară activitatea economică, impozitul va fi cel aplicat clădirilor nerezidenţiale deţinute de persoanele fizice, respectiv de 0,25%-1,5% la valoarea reevaluată, sau se aplică o cotă de 2% asupra valorii pentru clădiri rezidenţiale dacă lipseşte raportul de evaluare.

    “Marea problemă este cea a clădirilor cu destinaţie mixtă, aici încă nu ne-am lămurit, suntem în dezbateri continue, vrem să vedem cum putem să impozităm persoanele fizice care au clădiri cu destinaţie mixtă, unii au închiriat clădirea unei firme, alţii au contracte de comodat, sunt multe situaţii complicate. Noi suntem în dezbatere şi cu autorităţile locale, cred că am peste 30 de variante de modificare a acestui titlu, când vom avea o variantă finală, o vom pune spre dezbatere pe site-ul Ministerului Finanţelor. Acolo trebuie să facem modificări, ne-am dat seama că nu sunt cele mai bune formulări”, a punctat Marinescu.

    La rândul său, Vascu a explicat că, potrivit unor simulări realizate la nivelul ANEVAR, aplicarea cotei de 2% persoanelor fizice care au un imobil cu utilizare mixtă şi nu fac distincţia proporţională exactă între cele două destinaţii va ridica valoarea impozitului foarte mult, plătind peste nivelul care i-ar reveni unei persoane juridice pentru aceeaşi locaţie, aspect considerat inechitabil.

    El a explicat totodată motivaţia schimbărilor propuse de Guvern în noul Cod Fiscal privind impozitarea persoanelor fizice şi juridice în funcţie de destinaţia clădirii, spunând că modificările au avut ca punct de pornire solicitările mediului de afaceri din anii trecuţi, care au sesizat că în perioada de boom economic persoanele fizice construiau clădiri de birouri, spaţii comerciale pentru a evita impozitarea mai mare. Astfel, plăteau impozit de 0,1% ca pentru o clădire rezidenţială, în loc de 0,25%-1,5% ca în cazul firmelor.

    “Fondul Monetar Internaţional a luat cunoştinţă de acest caz şi a recomandat să venim cu modificări pe acest capitol şi să nu mai fie tratament discriminatoriu între clădirile nerezidenţiale deţinute de persoanele fizice şi cele în proprietatea firmelor, ci să fie aplicat acelaşi tratament fiscal. Astfel, ne-am angajat faţă de creditorii internaţionali (FMI, CE şi BM) să aducem această modificare Codului Fiscal“, a spus Marinescu.

    Atât persoanele fizice, cât şi cele juridice care deţin clădiri nerezidenţiale trebuie să le reevalueze periodic, la trei ani, printr-un raport de evaluare pentru a comunica autorităţilor valoarea impozabilă la care se va aplica impozitul pe clădiri.

    Pe de altă parte, persoanele care deţin mai multe proprietăţi în afara celei de domiciliu nu vor mai fi impozitate suplimentar odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, aşa cum a fost aplicat sistemul în ultimii ani.

    Legislaţia actuală impune persoanelor fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri un impozit majorat cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire şi cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

    Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de MEDIAFAX la sfârşitul lunii iulie, arată că această impozitare suplimentară va fi eliminată.

    “Autorităţile locale au solicitat să renunţăm la impozitarea majorată pentru mai multe locuinţe, întrucât este greu de gestionat situaţia, nu au soft-uri care să le ajute să identifice dacă o persoană fizică mai deţine şi alte proprietăţi în alte localităţi. Această impozitare este mai degrabă una pe avere, nu pe proprietate. Având în vedere că trecem la impozitarea pe destinaţie, dacă am menţine această impozitare majorată, ar fi discriminatoriu pentru persoanele juridice care deţin mai multe proprietăţi, deci mai mult ca sigur că se renunţă la impozitarea multiplă”, a explicat Marinescu.

  • Românii îşi mută firmele în Bulgaria. Cei din domeniul hotelier caută taxe mai mici peste Dunăre

    Hotelierii de pe Litoral au început să-şi deschidă firme de management în Bulgaria, pe care mută angajaţii şi cu care operează unităţile turistice, pentru că în ţara vecină taxele şi impozitele sunt mult mai mici.

    “Procedeul este următorul: eu, ca patron român de hotel, îmi deschid o firmă de management hotelier în Bulgaria şi acolo angajez personalul, tot români. În România taxele pe angajat sunt de 86%, iar în Bulgaria de doar 43%. În plus, TVA şi impozitul pe profit sunt mai mici în Bulgaria. Cu firma de management astfel înfiinţată îmi operez hotelul cu costuri la jumătate”, a explicat pentru Mediafax Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    El a spus că anul trecut au încercat experimentul câţiva hotelieri de pe litoral, iar în acest an s-au mai înscris în Bulgaria câteva zeci de firme de acest fel.

    Răducan estimează că fenomenul va lua amploare în următoarea perioadă.

    “Tot mai mulţi patroni de hoteluri de la mare se gândesc în felul acesta să evite povara fiscală din România. Dacă acolo experimentul va da rezultate, se va extinde probabil şi pentru hotelurile din alte zone din România”, a adăugat oficialul FPTR.

    Bulgaria este cunoscută pentru măsurile adoptate în ultimii ani pentru atragerea a cât mai multe investiţii străine. Rezultatul a fost că foarte mulţi români au decis fie să îşi mute afacerea la sud de Dunăre, fie să închidă companiile de la noi şi să deschidă altele acolo. Costul pentru o societate este destul de mic, în jur de 250 de lei, însă companiile de consultanţă percep tarife cuprinse între 400 şi 750 de euro pentru întreaga procedură.

    „Procedura de înfiinţare a unei firme în Bulgaria este asemănătoare cu cea din România, există însă ceva diferenţe. Capitalul social minim în România este de 200 de lei, iar în Bulgaria 2 leva, în jur de 1 euro. În Bulgaria se deosebesc firmele care au asociat unic de cele cu mai mulţi asociaţi”, remarcă Lucian Gherghiţă, directorul firmei de consultanţă Ghal Activ Business. „Ca şi în România, în Bulgaria procedura de înfiinţare respectă un număr de etape, iar tariful se ridică undeva pe la 500 de euro.

    Taxele şi impozitele sunt mai mici în Bulgaria; impozitul pe profit este de 10% iar cel pe dividente 5%, faţă de România unde este de 16%. Mai mult, impozitul în Bulgaria se plăteşte anual şi nu trimestrial ca la noi.” Aceşti factori, este de părere Gherghiţă, a convins numeroşi români în ultimii ani să-şi mute afacerea în Bulgaria.

    Cât despre taxe, cota de impozitare pe venit este unică şi cea pe profit este de 10%. Impozitul pe dividende este de 5%, iar TVA-ul este de 20%

  • Guvernul taie scutirea de impozit pentru proprietarii de teren din afara perimetrului de ameliorare

    La momentul extinderii scutirii şi pentru această categorie de proprietari, a fost stabilit că facilitatea este acordată cu avizul Ministerului Agriculturii şi al Ministerului Mediului, iar acest aviz are ca scop “identificarea” terenurilor degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare, precum şi delimitarea acestora.

    Perimetrul de ameliorare include terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin împădurire şi a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice.

    Până la începutul acestui an, de scutirea impozitului pe teren beneficiau doar proprietarii de terenuri degradate sau poluate incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea.

    La sfârşitul anului trecut, un grup de 16 parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege care stabileşte ca, de la 1 ianuarie 2014, şi proprietarii de terenuri neincluse in perimetrul de ameliorare să fie scutiţi de impozitul pe teren.

    Argumentul a fost că există terenuri arabile poluate sau degradate neincluse în perimetre de ameliorare, pentru care proprietarii continuă să plătească impozit deşi terenul nu poate fi cultivat din cauza poluării şi a substanţelor nocive pe care le conţin, ca exemple în acest sens fiind indicate terenurile din Copşa Mică şi Baia Mare.

    Proiectul a fost avizat favorabil de Guvern, cu amendamentul că noua scutire de impozit conduce la micşorarea veniturilor bugetelor locale, astfel că trebuie prevăzute mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri.

    Documentul a fost adoptat de ambele Camere ale Parlamentului şi promulgat de preşedinte în octombrie 2013, fiind aplicat începând cu 1 ianuarie 2014.

    Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de MEDIAFAX, menţine scutirea de impozit doar pentru terenurile degradate sau poluate care sunt incluse în perimetrul de ameliorare şi nu mai face nicio referire la faptul că autorităţile locale îi pot scuti de impozit şi pe proprietarii terenurilor degradate sau poluate care nu sunt incluse în acest perimetru.

  • EXCLUSIV: Impozitul local pe apartament va fi majorat cu o sumă modică, taxa pe case mari va scădea

     Modificările rezultă din ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactat după retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de MEDIAFAX, document care elimină actualele condiţii pentru reducerea/majorarea valorii impozabile a clădirii, în funcţie de care este calculat impozitul anual pe locuinţă.

    Noul proiect al Codului Fiscal menţine prevederea că, pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri este calculat prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii şi că valoarea impozabilă este determinată prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate, exprimată în metri pătraţi, cu o anumită sumă fixă şi un coeficient de corecţie stabilit în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, dar nu mai preia şi regula că, pentru un apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie este redus cu 0,10 puncte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Guvernul va impune firmelor impozit pe clădire calculat la valoarea pieţei, nu de inventar

     În prezent, pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri este calculat prin raportare la valoarea de inventar a imobilului respectiv, reprezentând valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului.

    Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de MEDIAFAX, relevă însă intenţia Guvernului de a schimba criteriul de raportare şi de a lua în calcul doar la valoarea de piaţă a clădirii, pentru majorarea veniturilor astfel atrase din această sursă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Proiectul noului Cod Fiscal nu va fi transmis Parlamentului mai devreme de luna septembrie

     El a precizat că, până în septembrie, ministrul Finanţelor va discuta despre acest proiect cu oamenii de afaceri, mediul universitar economic şi presa de specialitate.

    În urmă cu zece zile, agenţia MEDIAFAX a anunţat că, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare mai mari impozitul urmând însă să scadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor retrage proiectul noului Cod Fiscal

    “Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a comunicat Ministerul Finanţelor.

    În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, aminteşte comunicatul ministerului condus de Ioana Petrescu. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul 2015, de către Parlament.

    Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri de agenţia MEDIAFAX, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi.

    Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.

    Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate “la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.
     

  • Cum să devii Persoană Fizică Autorizată. Paşii necesari pentru deschiderea propriului business

     Varianta actualizată conţine şi ordonanţa de urgenţă 44/2008 care reglementează societăţile de tip PFA.

    Cea mai uşoară modalitate prin care un antreprenor îşi poate deschide o afacere este înfiinţarea unei societăţi de tip PFA (persoană fizică autorizată), care se poate obţine în trei zile şi pentru care este necesar un capital de doar 200 de lei. Totuşi, un dezavantaj ar fi că impozitul pe venit trebuie plătit trimestrial, în patru rate egale.

    Sunt eligibile pentru înfiinţarea PFA toate persoanele de peste 18 ani care nu au comis în trecut infracţiuni financiare şi care au pregătire profesională în domeniul în care doresc să se avizeze.

    Paşi necesari pentru înfiinţarea PFA:

    1. Verificarea numelui la Registrul Comerţului

    2. Completarea şi depunerea cererii de înregistrare la Registrul Comerţului

    3. Completarea şi depunerea cererii de autorizaţie de funcţionare la tribunal

    4. Depunerea unui dosar care să conţină: copie după cartea de identitate, act care să ateste dreptul de folosinţă a sediului, declaraţie pe propria răspundere şi atestarea pregătirii/experienţei profesionale

    5. Înregistrare la ANAF

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro